Police officer severance pay claim and nullity of appeal for failing to state specific grounds of illegality under the Code of Civil Procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of a police officer who sought a severance payment of 12 basic salaries from the County Police Inspectorate, declaring his appeal null and void for failing to include specific grounds of illegality as required by law. The dispute concerned the application of Article 11 of Emergency Government Ordinance No. 90/2017, where the lower appellate court had previously rejected the plaintiff's request to refer a constitutional challenge to the Constitutional Court as inadmissible; this lower court decision remains in force following the current ruling. The appellate court's procedural decision was based on Article 486(3) and Article 489 of the Code of Civil Procedure, which mandate that an appeal must contain detailed grounds of illegality criticizing the contested ruling; because the appellant failed to articulate any such grounds or address the specific reasoning for the admissibility rejection, the court found the appeal formally defective and ordered it to be declared null.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 C. proc. civ, art. 499 C. proc. civ, art. 486 C. proc. civ, art. 486 alin. (3) din C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 486 alin. (3) C. proc. civ; Police officer severance pay claim and nullity of appeal for failing to state specific grounds of illegality under the Code of Civil Procedure: Prin încheierea din 8 aprilie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de A. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, aprobată prin Legea nr. 80/2018.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 septembrie 2019
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iaşi sub nr. x/2018, la data de 28.03.2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi, solicitând instanţei ca, prin sentinţa ce se va pronunţa, să dispună obligarea pârâtului la plata unui ajutor egal cu 12 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază, sumă actualizată cu indicele de inflaţie, precum şi la plata dobânzii aferente sumei cuvenite, calculate de la data ieşirii la pensie a reclamantului şi până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa nr. 1152/CA din data de 10.07.2018, Tribunalul Iaşi a respins, ca neîntemeiată, excepţia prematurităţii formulării acţiunii, invocată de pârât şi a respins, ca neîntemeiată, cererea principală formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Iaşi.
Împotriva acestei sentinţe a promovat recurs reclamantul A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
La data de 13 februarie 2019, recurentul reclamant A. a formulat cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, aprobată prin Legea nr. 80/2018, susţinând că aduce atingere prevederilor constituţionale privind principiul securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice, clarităţii şi previzibilităţii actelor normative, prevăzut de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, întrucât a adoptat o normă care face trimitere la o dispoziţie legală ce nu mai este în vigoare şi nici nu se referă expres această dispoziţie.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin încheierea din 8 aprilie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de A. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, aprobată prin Legea nr. 80/2018.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii de şedinţă atacate a formulat recurs A..
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
La termenul de judecată din data de 12.09.2019, stabilit pentru soluţionarea prezentului recurs, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia nulităţii recursului, instanţa urmând a o soluţiona cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condiţiile art. 499 C. proc. civ.
Reţine Înalta Curte că cererea de recurs, astfel cum a fost formulată de recurentă, nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la lit. d) a art. 486 C. proc. civ., pentru că nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor.
Conform dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii, iar potrivit art. 489 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Cererea de recurs, astfel cum a fost formulată de recurent, nu cuprinde niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., recurentul neaducând nicio critică de nelegalitate hotărârii atacate, prin raportare la argumentele reţinute de instanţa de fond şi la soluţia pronunţată, criticile privind fondul excepţiei de neconstituţionalitate invocate şi nu considerentele sentinţei prin care cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost respinsă ca inadmisibilă.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului formulat de A. împotriva încheierii din 8 aprilie 2019 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2018.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 septembrie 2019.