Bucharest Tribunal vested with exclusive competence in county council's challenge to ministry's funding reduction
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ruling that the Bucharest Tribunal, Second Administrative and Fiscal Litigation Section, has territorial competence to hear the case, thereby designating it as the competent court of first instance and prevailing over the Cluj Tribunal's declination. The dispute arose from an administrative litigation claim filed by a county council (a public authority) against a ministry, seeking annulment of an administrative decision and a non-conformity note, the removal of percentage reductions, and reimbursement of EU funds under a project financing contract; the lower courts had split on territorial jurisdiction. The decisive legal basis was Article 10(3) of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, which mandates that when the claimant is a public authority, institution, or assimilated entity, the action must be brought exclusively before the court at the defendant's domicile or seat—here, the ministry's seat in Bucharest—regardless of the claimant's role as the allegedly injured party.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 C. proc. civ, art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, art. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ; Bucharest Tribunal vested with exclusive competence in county council's challenge to ministry's funding reduction: The dispute arose from an administrative litigation claim filed by a county council (a public authority) against a ministry, seeking annulment of an administrative decision and a non-conformity note, the removal of percentage reductions, and reimbursement of EU funds under a project financing contract; the lower courts had split on territorial jurisdiction. The decisive legal basis was Article 10(3) of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, which mandates that when the claimant is a public authority, institution, or assimilated entity, the action must be brought exclusively before the court at the defendant's domicile or seat—here, the ministry's seat in Bucharest—regardless of the claimant's role as the allegedly injured party.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for resolving the negative conflict of jurisdiction and establishing the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 iulie 2020
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 17.01.2019 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub numărul de dosar x/2019, reclamantul Judeţul Cluj a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice anularea Deciziei nr. 82/19.07.2018 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programul Operaţional Regional, anularea Notei de neconformitate nr. x/25.04.2018 comunicată prin Adresa nr. x/04.06.2018 a Direcţiei Generale Programul Operaţional Regional din cadrul MDRAP şi în consecinţă, înlăturarea reducerilor procentuale, reduceri aplicate din sumele solicitate la plată, respectiv 100% din valoarea Contractului de proiectare nr. x/17.02.2017 şi admiterea, în totalitate, a cererii de rambursare a sumei de 264.291,66 RON.
La data de 20.02.2019, pârâtul Ministerul Dezvoltări Regionale şi Administraţiei Publice a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti faţă de valoarea litigiului, iar cu privire la fondul cererii de chemare în judecată a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa civilă nr. 120/15.04.2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe, la data de 3 iunie 2019.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că analizând cu prioritate excepţia necompetenţei materiale, în temeiul art. 248 C. proc. civ., faţă de data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul acestei instanţe, respectiv 17.01.2019, în cauză sunt incidente dispoziţiile referitoare la competenţă prevăzute de Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin legea nr. 212/25 iulie 2018 intrată în vigoare la data de 2 august 2018.
Având în vedere că obiectul cererii de chemare în judecată are o valoare mai mică de 3.000.000 RON, sub aspectul material, în raport de disp. art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, competenţa revine tribunalului.
Sub aspect teritorial, curtea a reţinut că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său.
Având în vedere că reclamant este judeţul Cluj, din punct de vedere teritorial, competent să soluţioneze cauza este Tribunalul Cluj.
Prin sentinţa civilă nr. 1834/2019 din 10.09.2019, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă si asigurări sociale, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj, invocată de către pârât prin întâmpinare.
A declinat soluţionarea cauzei privind pe reclamantul Judeţul Cluj, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul Cluj a reţinut că, faţă de data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, 17.01.2019, în cauză sunt incidente dispoziţiile referitoare la competenţă prevăzute de Legea 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea 212/25 iulie 2018 intrată în vigoare la data de 2 august 2018.
Din punct de vedere al competentei teritoriale, Tribunalul Cluj a reţinut că, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.
Având în vedere că reclamant este judeţul Cluj, autoritate publică din punct de vedere teritorial, competent să soluţioneze cauza este Tribunalul Bucureşti.
Prin sentinţa nr. 1674/2020 din 05 iunie 2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a cauzei de contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul Judeţul Cluj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice având ca obiect anulare act administrativ dec. nr. 82/19.07.2018 .
A declinat competenţa în favoarea Tribunalului Cluj.
A constatat conflict negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a înaintat dosarul cauzei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul Bucureşti a reţinut că în cauza de faţă nu sunt incidente pentru stabilirea competenţei teritoriale dispoziţiile tezei a doua a art. 10 alin. (3) din legea nr. 554/2004, având în vedere că reclamant nu este autoritatea emitentă a actului administrativ contestat, pentru a se depune acţiunea la instanţa de la sediul destinatarului actului.
Aşadar litigiul dedus judecăţii nu se poartă între două autorităţi publice, ci între o autoritate publică, emitent al actului administrativ considerat nelegal, şi o persoană pretins vătămată - reclamantul, persoană juridică de drept public, aceasta din urmă neacţionînd în regim de putere publică, ci adresându-se instanţei de contencios administrativ ca orice persoană vătămată, conform art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.
Cum autoritatea publică din prezenta cauză are calitatea de pârât, acţiunea nu poate fi introdusă la instanţa de la sediul pârâtului, fiind competentă instanţa de la sediul reclamantului, potrivit art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004.
În prezentul litigiu, s-a constatat că reclamantul are sediul în judeţul Cluj, astfel că Tribunalul Cluj este competent să soluţioneze acţiunea.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele trei instanţe îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Potrivit modificărilor aduse art. 10 din Legea nr. 554/2004, începând cu data de 02.08.2018 prin Legea nr. 212/2018:
"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Analizând textul de lege anterior arătat, Înalta Curte constată că Tribunalul Bucureşti este competent să soluţioneze prezenta cauză, pentru următoarele considerente:
Prevederile art. 10 alin. (3) din Legea 554/2004, în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, respectiv 17.01.2019, reglementează, în situaţia în care reclamantul este persoană fizică sau juridică de drept privat, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei exclusiv în favoarea instanţei de la domiciliul sau sediul său, iar în situaţia în care reclamantul este o autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora, exclusiv în favoarea instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.
Având în vedere că, în cauză, reclamant este Judeţul Cluj, autoritate publică, iar pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice are sediul în Bucureşti, competenţa de soluţionare a prezentei cauze revine Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Judeţul Cluj şi pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 iulie 2020.