Jurisdictional competence for damages from direct public procurement contracts excluded from Law 101/2016

Şedinţa publică din data de 23 iulie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ, complet de recurs fără specializare în materia achiziţiilor publice, respectiv completul 1Recurs noul C. proc. civ., au fost înregistrate cererile de recurs formulate de recurenta reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Pantelimon şi recurenta pârâtă Curtea de Conturi a României împotriva sentinţei civile nr. 1067/05.04.2018, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă în dosarul nr. x/2017.

Prin sentinţa civilă nr. 1067/05.04.2018 pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă în dosarul nr. x/2017 a fost respinsă ca inadmisibilă excepţia nelegalitatii Raportului de control. A fost admisă excepţia de nelegalitate a pct. II.7 din Decizia nr. 19/2016. A fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Pantelimon în contradictoriu cu pârâţii S.C. A. S.R.L., Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi Ilfov.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin încheierea din 11 noiembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia nelegalei compuneri a completului, invocată din oficiu.

A trimis dosarul la Registratură în vederea repartizării aleatorii unui complet specializat în materia achiziţiilor publice.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a constatat nelegala compunere a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea recursului de faţă, având în vedere că litigiul este unul de achiziţii publice, derivând din executarea unui contract de achiziţii publice, iar în cadrul instanţei funcţionează completuri specializate în această materie.

Prin încheierea din 28 mai 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia aVIII a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a completului specializat în materia achiziţiilor publice din cadrul secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

A declinat competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva sentinţei civile nr. 1067/2018 din data de 05.04.2018, pronunţate de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă în dosarul nr. x/2017, de recurenta reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Pantelimon şi recurenta pârâtă Curtea de Conturi a României, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi S.C. A. S.R.L. şi Camera de Conturi Ilfov, în favoarea completului de recurs fără specializarea în materia achiziţiilor publice din cadrul secţiei a VIII-a CAF a Curţii de Apel Bucureşti iniţial învestit, C1RNC.

A constatat conflict negativ de competenţă.

A suspendat judecata cauzei şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că în cadrul secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, începând cu data de 01.10.2018, funcţionează completuri specializate în materia achiziţiilor publice, în baza Hotărârii Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti nr. 234/28.08.2018 şi a Deciziei Preşedintelui nr. 577/28.08.2018.

A mai reţinut instanţa că obiectul cauzei este determinat de restituirea sumei de 181.883,30 RON reprezentând prejudiciu şi a accesoriilor aferente, de 23.490,19 RON, pe considerentul că pârâta a practicat preţuri supraevaluate, încălcând mai multe prevederi legale, printre care şi dispozitiile Ordinului MDLPL nr. 863/2008 referitor la cheltuielile directe, cu privire la mai multe contracte de lucrări, respectiv nr. 15056/271/28.02.2014, nr. 15056/859/27.05.2014, nr. 15056/1158/11.08.2014, 20114/222/27.02.2015, 20114/1135/04.08.2015, toate având ca obiect "Lucrări de amenajare", încheiate în temeiul O.U.G. nr. 34/2006.

A mai reţinut instanţa că litigiul vizează, în esenţă despăgubiri, derivate din executarea unor contracte de achiziţie directă, litigiu care sub aspect procesual, inclusiv al competenţei de soluţionare a recursului exercitat împotriva sentinţei primei instanţe, este reglementat de Legea nr. 554/2004, considerente faţă de care în raport de natura de act administrativ asimilat al contractului de achiziţie directă şi faţă de prevederile art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, dar şi în temeiul prevederilor art. 129-132 C. proc. civ., conduce la admiterea excepţiei de ordine publică, absolute, a necompetenţei materiale a completului specializat în soluţionarea litigiilor privind achiziţiile publice şi declinarea competenţei de soluţionare a recursului în favoarea completului de recurs nespecializat iniţial învestit din cadrul secţiei a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie ţi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, complet de recurs fără specializare în materia achiziţiilor publice.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces, iar potrivit art. 136 alin. (1), "Dispoziţiile prezentei secţiuni privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere".

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema completului competent să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că cererea dedusă judecăţii are ca obiect acţiunea reclamantei UAT Pantelimon, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Ilfov şi S.C. A. S.R.L., prin care s-a solicitat obligarea pârâtei S.C. A. S.R.L. la plata sumei de 181.883,30 RON, reprezentând sume decontate în plus, fără just temei, de către această pârâtă pentru lucrările de amenajare, spaţii din oraşul Pantelimon, constatându-se neconcordante în situaţiile de lucrări şi facturile fiscale generate de practicarea unor preţuri supraevaluate la materiale puse în operă şi în ceea ce priveşte resursele necesare efectuării lucrărilor, precum şi obligarea aceleiaşi pârâte la plata dobânzii penalizatoare aferentă sumelor achitate fără bază legală în cuantum de 23.490,19 RON.

Prin măsurile dispuse prin decizia nr. 19/2016 emisă de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Ilfov, printre altele, s-a stabilit un prejudiciu de 181.883,30 RON şi accesorii de 23.490,19 RON, prejudiciu aferent contractelor încheiate de UAT Pantelimon cu S.C. A. S.R.L., generat de practicarea de către antreprenorii de lucrări a unor preţuri supraevaluate la materialele puse în operă faţă de preţurile de aprovizionare de la furnizori, respectiv (cu ocazia subcontractării) condiţiilor financiare prevăzute în mai multe contracte de lucrări, respectiv nr. 15056/271/28.02.2014, nr. 15056/859/27.05.2014, nr. 15056/1158/11.08.2014, 20114/222/27.02.2015, 20114/1135/04.08.2015, toate având ca obiect "Lucrări de amenajare", încheiate în temeiul O.U.G. nr. 34/2006.

Prejudiciul a fost constatat de auditorii publici externi din cadrul Curţii de Conturi a României prin Raportul de control şi impuse reclamantei a fi recuperate în baza pct. II 7 din Decizia nr. 19/2016 emisă de Camera de Conturi Ilfov.

Înalta Curte reţine că reclamanta UAT Pantelimon a invocat dispoziţiile art. 116 7, 1170, 1270-1272 şi 1350 C. civ., iar completul specializat în materia achiziţiilor publice a reţinut că litigiul vizează, în esenţă, despăgubiri derivate din executarea unor contracte de achiziţie directă, încheiate în temeiul O.U.G. nr. 34/2006.

Potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 34/2006:

"Autoritatea contractantă achiziţionează direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor secţiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depăşeşte echivalentul în RON a 30.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achiziţie de produse ori servicii, respectiv a 100.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achiziţie de lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ".

Legea nr. 101/2016, care a abrogat O.U.G. nr. 34/2006, reglementează remediile, căile de atac şi procedura de soluţionare a acestora în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, fiind excluse din domeniul de aplicare a acestei legi achiziţiile directe, pentru acestea din urmă fiind incidente regulile dreptului comun.

Potrivit disp. art. 1 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 101/2016 "(1) Prezenta lege reglementează remediile, căile de atac şi procedura de soluţionare a acestora, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune, precum şi organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. (2) Prezenta lege se aplică şi cererilor având ca obiect acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi celor privind executarea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor".

Din analiza expunerii de motive care a stat la baza adoptării Legii nr. 101/2016, pct. 1 teza finală din secţiunea a 2-a intitulată "motivul emiterii actului normativ", rezultă că sunt excluse din domeniul de aplicare a acestei legi achiziţiile directe, pentru aceste tipuri de achiziţie nefiind disponibil sistemul de remedii/căi de atac prevăzut de această lege, fiind incidente regulile dreptului comun.

Potrivit disp. art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 în forma în vigoare la data introducerii acţiunii, "1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice", iar potrivit art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016:

"Hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice. Recursul este soluţionat de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la data sesizării legale a instanţei".

Având în vedere că obiectul cauzei îl formează despăgubiri aferente executării unor contracte de achiziţie directă, competenţa de soluţionare a recursului exercitat împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă aparţine completului de recurs fără specializare în materia achiziţiilor publice din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi nu completului de recurs specializat în achiziţii publice.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în recurs, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, complet de recurs fără specializare în materia achiziţiilor publice.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Oraşului Pantelimon şi pârâţii Curtea de Conturi a României, S.C. A. S.R.L. şi Camera de Conturi Ilfov în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, complet de recurs fără specializare în materia achiziţiilor publice.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 iulie 2020.