Electoral alliance protocol annulled and rejected due to unverified legal representation authority of party signatory

Şedinţa publică din data de 5 septembrie 2019

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Obiectul contestaţiilor

1.1. Prin Decizia nr. 5/D/03.09.2019, Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2019 a admis protocolul de constituire a alianţei electorale dintre A. şi B. cu denumirea "C.".

1.2. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 04.09.2019 sub nr. x/2019, contestatorul D. a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emisă de Biroul Electoral Central (B.E.C.) şi a solicitat anularea acesteia ca nelegală şi nestatutară şi obligarea B.E.C. la respingerea protocolul de constituire a alianţei electorale dintre A. şi B. cu denumirea "C.".

În motivarea cererii, contestatorul a susţinut că la data de 03.09.2019 s-a înregistrat la B.E.C. cererea de admitere a Protocolului de constituire a alianţei electorale "C.", cerere care a fost depusă şi semnată de către o persoană care nu are calitatea de reprezentant legal al A., respectiv domnul E., vicepreşedinte al A..

A mai arătat contestatorul că potrivit Registrului partidelor politice de pe lângă Tribunalul Bucureşti, funcţia de Preşedinte interimar şi reprezentant legal al A.. este deţinută începând cu data de 26 mai 2018, de către F., astfel încât toate documentele depuse la BEC de către o altă persoană sunt nule de drept.

Conform Registrului Partidelor Politice de pe lângă Tribunalul Bucureşti, funcţia de preşedinte interimar şi, totodată, de reprezentant legal al A., este deţinută, începând cu 26.05.2018, de către domnul F., astfel că toate documentele depuse la BEC, care poartă o altă semnătură decât a acestuia, sunt nule de drept.

A arătat că, la data de 26.05.2018, a avut loc şedinţa Biroului Permanent al A., care a avut pe ordinea de zi constatarea vacantării postului de preşedinte al partidului şi desemnarea unui preşedinte interimar. Ulterior, s-a adresat Tribunalului Bucureşti pentru înregistrare în Registrul Partidelor Politice, în Dosarul nr. x/2018. Tribunalul a calificat cererea ca fiind formulată în procedură necontencioasă, prevăzută de art. 24 din Legea nr. 14/2003 şi, prin încheierea din data de 21 iunie 2018, a dispus înaintarea cererii către Registrul Partidelor Politice.

Astfel, A. are un singur reprezentant legal, domnul F., care a fost desemnat preşedinte interimar până la alegerea unui preşedinte de către congres.

Potrivit art. 73 lit. c) din Statutul A., congresul alege preşedintele iar, potrivit art. 81 din acelaşi statut, în cazul în care una dintre funcţiile din cadru partidului devin vacante, ele vor fi preluate de un interimar numit de Biroul Permanent.

A mai arătat contestatorul că prin decizia civilă nr. 8/DEC/P din 4 februarie 2019 pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a reţinut că E. nu are calitatea de preşedinte interimar şi nici calitatea de reprezentant în vederea semnării unei alianţe electorale. Decizia tribunalului a devenit definitivă prin Decizia nr. 1020A din 19 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

În cadrul dezbaterilor în fond la data de 05.09.2019 în faţa Înaltei Curţi, reprezentantul contestatorului A. a depus la dosar o cerere de modificare a cererii de chemare în judecată, sub aspectul temeiului juridic invocat în cuprinsul acesteia, cu menţiunea că aceasta se întemeiază pe art. 6 alin. (4) din Legea nr. 370/2004 şi nu pe art. 26 alin. (5) din Legea nr. 33/2007, astfel cum dintr-o eroare materială a fost menţionat.

S-a mai susţinut că Biroul Electoral Central nu putea să admită solicitările celor două părţi fără o verificare completă a situaţiei de drept şi de fapt. Prin urmare a arătat că în preambulul deciziei atacate se menţionează numai faptul că "cele două părţi semnatare ale protocolului de constituire a alianţei electorale sunt înscrise în Registrul Partidelor Politice la poziţiile nr. 10 şi nr. 166" fără însă a exista o certitudine cu privire la legitimitatea persoanei care semnează protocolul în cauză, în sensul în care aceasta are calitatea de a reprezenta sau nu formaţiunea politică.

1.3. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 04.09.2019, sub nr. x/2019, contestatoarea G. a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central (BEC) prin care s-a admis protocolul de constituire a alianţei electorale "C.", solicitând anularea deciziei şi obligarea BEC la respingerea protocolului menţionat.

În motivarea contestaţiei, au fost învederate aceleaşi motive ca şi cele formulate de către contestatorul D..

1.4. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 04.09.2019, sub nr. x/2019, contestatorul H. a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central (BEC) prin care s-a admis protocolul de constituire a alianţei electorale "C.", solicitând anularea deciziei şi obligarea BEC la respingerea protocolului menţionat.

În motivarea contestaţiei, au fost învederate aceleaşi motive ca şi cele formulate de către contestatorul D..

1.5. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 04.09.2019, sub nr. x/2019, contestatorul A. reprezentat prin F. în calitate de Preşedinte Interimar a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central (BEC) prin care s-a admis protocolul de constituire a alianţei electorale "C.", solicitând anularea deciziei şi obligarea BEC la respingerea protocolului menţionat.

În motivarea contestaţiei, au fost învederate aceleaşi motive ca şi cele formulate de către contestatorul D..

1.6. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 04.09.2019, sub nr. x/2019, contestatorul I. a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central (BEC) prin care s-a admis protocolul de constituire a alianţei electorale "C.", solicitând anularea deciziei şi obligarea BEC la respingerea protocolului menţionat.

În motivarea contestaţiei, au fost învederate aceleaşi motive ca şi cele formulate de către contestatorul D..

1.7. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 04.09.2019, sub nr. x/2019, contestatorul J. a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central (BEC) prin care s-a admis protocolul de constituire a alianţei electorale "C.", solicitând anularea deciziei şi obligarea BEC la respingerea protocolului menţionat.

În motivarea contestaţiei, au fost învederate aceleaşi motive ca şi cele formulate de către contestatorul D..

1.8. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 04.09.2019, sub nr. x/2019, contestatorul K. a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central (BEC) prin care s-a admis protocolul de constituire a alianţei electorale "C.", solicitând anularea deciziei şi obligarea BEC la respingerea protocolului menţionat.

În motivarea contestaţiei, au fost învederate aceleaşi motive ca şi cele formulate de către contestatorul D..

1.9. Prin încheierile de şedinţă din 4 septembrie 2019 dispuse în dosarele x/2019, y/2019, z/2019, w/2019, t/2019, şi respectiv încheierea de şedinţă din 5 septembrie 2019 dispusă în dosarul nr. x/2019 Înalta Curte a constatat că acestea au ca obiect contestarea Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emise de Biroul Electoral Central, a admis excepţia conexităţii şi, în temeiul art. 139 C. proc. civ., a conexat dosarele menţionate anterior la Dosarul nr. x/2019.

1.10. La solicitarea Înaltei Curţi, intimatul Biroul Electoral Central şi Tribunalul Bucureşti au transmis la dosarul cauzei documentaţia care a stat la baza emiterii Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 a Biroului Electoral Central, precum şi un extras din Registrul Partidelor Politice în legătură cu persoanele împuternicite ale celor două partide politice, respectiv A. şi B..

2. Soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiilor conexate

Examinând contestaţiile conexate, prin prisma criticilor formulate de contestatori, a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei şi în raport de prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că sunt fondate, pentru următoarele considerente.

2.1. Prin Decizia nr. 5/D/03.09.2019, Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2109 a admis protocolul de constituire a alianţei electorale dintre A. şi B. cu denumirea "C.".

Biroul Electoral Central a luat în considerare faptul că, potrivit menţiunilor din Registrul Partidelor Politice, cele două părţi semnatare ale protocolului sunt înscrise în Registrul Partidelor Politice la poziţiile nr. 10 şi nr. 166.

Contestatorii au invocat, în esenţă, faptul că persoana care a formulat cererea de constituire a alianţei electorale în numele A., domnul E., nu avea calitatea de reprezentant legal al partidului. Prin contestaţiile formulate s-a susţinut că dreptul de reprezentare a partidului îl are domnul F., în urma numirii sale în funcţia de preşedinte interimar al A. în şedinţa din 26.05.2018 a Biroului Permanent al A.. Ulterior acestei şedinţe, domnul F. s-a adresat Tribunalului Bucureşti pentru înregistrare în Registrul Partidelor Politice, în Dosarul nr. x/2018, cerere calificată de instanţă a fi formulată în procedură necontencioasă, prevăzută de art. 24 din Legea nr. 14/2003 a Partidelor politice, fiind înaintată către Registrul Partidelor Politice.

2.2. Înalta Curte constată că Registrul Partidelor Politice este instrumentul de evidenţă a acestei categorii de persoane juridice de drept public, conform Legii nr. 14/2003, care reflectă situaţia juridică a partidelor în privinţa menţiunilor a căror înscriere este impusă de prevederile art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 14/2003.

Rolul pe care legea îl conferă acestui instrument de evidenţă nu exclude posibilitatea ca într-un litigiu precum cel de faţă părţile interesate să facă dovada că menţiunile înscrise nu corespund situaţiei juridice reale. În speţă se constată că în registru au fost realizate, în procedura necontencioasă, o serie de înregistrări contradictorii privind dreptul de reprezentare al partidului, înregistrări care se anulează una pe cealaltă, lipsind acest registru de publicitate de forţa probantă de care ar trebui să se bucure.

În acest sens, Înalta Curte constată că la cererea A. au fost efectuate modificări în Registrul Partidelor Politice la data de 08.08.2019, în baza cererii formulate de partid prin numitul E. "în calitate de Preşedinte Interimar al A., conform propriei declaraţii" sub nr. x/16.07.2019, prin care s-a solicitat înscrierea unor menţiuni cu privire la desemnarea în calitate de preşedinte interimar al lui E., precum şi menţiuni cu privire la componenţa Biroului Permanent, prevalându-se de o validare a sa de către Consiliul Naţional al A. care ar fi avut loc la data de 22.06.2019.

Totodată, la data de 22.08.2019, au fost efectuate modificări în Registrul Partidelor Politice în baza cererii formulate de acelaşi partid, prin numitul F., "în calitate de Preşedinte Interimar al A., conform propriei declaraţii" sub nr. x/22.08.2019, prin care s-a solicitat înscrierea unor menţiuni cu privire la şedinţa de lucru a Consiliului Naţional în data de 17.08.2019, respectiv s-a depus spre publicare un extras din procesul-verbal aferent şedinţei susmenţionate, şi anume că s-a luat act de către Consiliul Naţional A. şi s-au validat hotărârile BNN din intervalul mai 2018- august 2019, şi că în conformitate cu art. 74 alin3 lit. f) din Statutul A. (2010) a fot nominalizat F. pentru funcţia de candidat la alegerile pentru Preşedintele României din data de 10.11.2019, stabilindu-se totodată data de 14.09.2019 pentru desfăşurarea Congresului al VI-lea al A. pentru alegerea organelor de conducere ale partidului.

Ultima modificare în Registrul Partidelor Politice a fost efectuată la data de 28.08.2019 prin care este menţionată decizia civilă nr. 8/DEC/P din 4 februarie 2019 pronunţată în Dosarul nr. x/2017 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, definitivă prin Decizia nr. 1020A din 19 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă .

De asemenea, reţine Înalta Curte că anterior acestor înregistrări, prin sentinţa civilă nr. 8/DEC/P din 4 februarie 2019 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă pronunţată în Dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia civilă nr. 1020A din 19 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, de respingere a apelului formulat de A. prin preşedinte E., s-a constatat că prima şedinţă a Consiliului Naţional din data de 01.10.2016 prin care a fost validată decizia biroului permanent de numire a domnului E. ca preşedinte interimar nu este legală şi statutară. Astfel, instanţa a apreciat, în esenţă, că nu poate lua act de desemnarea în calitate de preşedinte interimar a domnului E..

Pe de altă parte, Înalta Curte subliniază că scopul procedurii administrative desfăşurate în faţa Biroului Electoral Central, cât şi al procedurii judiciare aflate pe rolul Înaltei Curţi, nu îl reprezintă tranşarea disputelor litigioase ale părţilor cu privire la persoana care are dreptul de a exercita funcţia de preşedinte (chiar şi interimar) al A., aceste aspecte fiind în competenţa de soluţionare a Tribunalului Bucureşti, conform Legii nr. 14/2003.

În concluzie, Înalta Curte constată că, până în prezent, instanţele de judecată competente nu au dezlegat, cu caracter definitiv, chestiunea privitoare la persoana care îndeplineşte funcţia de preşedinte interimar al A. şi care ar avea dreptul legal de a angaja partidul în constituirea unei alianţe electorale, situaţie reflectată în cuprinsul Registrului Partidelor Politice. Ca atare, decizia emisă de intimatul Biroul Electoral Central, prin care s-a admis protocolul de constituire a alianţei electorale dintre A. şi B. cu denumirea "C.", este pronunţată în condiţii de nelegalitate şi va fi anulată de Înalta Curte.

2.3. Aşa fiind, în temeiul art. 6 din Legea nr. 370/2004 republicată pentru alegerea Preşedintelui României raportat la dispoziţiile art. 17 alin. (3) din aceeaşi lege, urmează a admite contestaţiile, a anula decizia contestată şi a respinge protocolul de constituire a alianţei electorale.

PENRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţiile conexe formulate de contestatorii: D., A., I., K., G., H. şi J. împotriva Deciziei nr. 5/D/03.09.2019 emisă de Biroul Electoral Central.

Dispune anularea deciziei nr. 5/D/3.09.2019 emisă de Biroul Electoral Central şi în consecinţă:

Respinge Protocolul de constituire a Alianţei Electorale "C." încheiată între A. reprezentat prin domnul E. şi B. reprezentat prin domnul L..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 septembrie 2019.