Union Members' Domicile Sets Venue for Salary Claim; Case Assigned to Arad Tribunal

Şedinţa publică din data de 15 iulie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale la data de 15 iulie 2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., toţi prin R., în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Agricolă Judeţeană Arad şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, au solicitat obligarea pârâţilor la acordarea sporului în cuantum de 35% din salariul de bază, începând cu data de 30.01.2018 şi în continuare şi obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Arad, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale

Prin sentinţa civilă nr. 694 din 16 octombrie 2019, Tribunalul Arad a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vrancea.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 28 alin. (3) din Legea 62/2011 a dialogului social, în vigoare la data introducerii cererii, întrucât aceasta a fost formulată de reclamantul R., în numele membrilor de sindicat menţionaţi în cerere.

Totodată, a avut în vedere Decizia nr. 1/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, potrivit căreia organizaţiile sindicale au calitate procesuală în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat.

În concluzie, a apreciat că R. are calitate procesuală activă, astfel încât, în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine revine Tribunalului Vrancea, în a cărui rază teritorială este situat sediul reclamantului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea, secţia a II-a civilă la data de 21.11.2019, sub acelaşi număr de dosar.

2.2. Hotărârea Tribunalului Vrancea, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 78 din 22 mai 2020, Tribunalul Vrancea a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă. Totodată, a suspendat din oficiu judecata cauzei.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul reclamanţilor membri de sindicat. Având în vedere că sindicatul a introdus cererea în numele membrilor de sindicat, iar domiciliul acestora este în judeţul Arad, din perspectiva competenţei teritoriale, Tribunalul Arad este competent să judece cauza.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

În raport cu obiectul dedus judecăţii şi împrejurarea că reclamanţii sunt funcţionari publici în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Înalta Curte reţine că demersul judiciar iniţiat de aceştia se circumscrie unui litigiu vizând raportul de serviciu al funcţionarului public.

În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, întrucât membrii de sindicat sunt funcţionari publici, sunt aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd:

"Art. 109. - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Având în vedere că este vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, în vigoare la data formulării acţiunii (15.07.2019), conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

Totodată, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, competenţa de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.

În art. 37 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Legitimarea procesuală a altor persoane" se prevede că în cazurile şi condiţiile prevăzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula apărări şi de persoane, organizaţii, instituţii sau autorităţi, care, fără a justifica un interes personal, acţionează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situaţii speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general.

În condiţiile în care o reglementare a fost adoptată de legiuitor cu un scop clar şi precis, efectele acesteia nu pot fi extinse la alte situaţii, mai ales când pentru aceste "alte situaţii" există dispoziţii legale exprese.

Anterior modificării prin Legea nr. 212/2018, art. 10 din Legea nr. 554/2004 nu făcea distincţie după cum acţiunea era introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat.

Deci, textul legal instituie o competenţă teritorială exclusivă, de la care nu se poate deroga, referindu-se expres şi la situaţia în care acţiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public.

Din actele dosarului, rezultă că reclamanţii domiciliază în judeţul Arad şi că acţiunea a fost formulată în numele lor de R.. Astfel, în cauză, sindicatul are calitatea de reprezentant şi nu de reclamant, pentru că apără drepturile şi interesele membrului de sindicat.

Prin urmare, competenţa de soluţionare a acţiunii în primă instanţă revine Tribunalului Arad, competent după domiciliul reclamanţilor.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Arad, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii R., A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q. şi pe pârâţii Direcţia Agricolă Judeţeană Arad şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în favoarea Tribunalului Arad, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 iulie 2020.