Conflict of interest and incompatibility for civil servant processing spouse's agricultural subsidy claims

Şedinţa publică din data de 14 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Agenţia Naţională de Integritate solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea raportului de evaluare nr. x/04.08.2016 întocmit în lucrarea nr. 31246/S/II/24.08.2015.

Prin sentinţa civilă nr. 994 din 21 martie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În raport de aceste dispoziţii legale se critică sentinţa atacată prin care s-a respins ca neîntemeiată acţiunea şi a fost menţinut ca legal emis raportul de evaluare nr. x din 4.08.2019 prin care în sarcina recurentului-reclamant a fost reţinută starea de conflict de interese raportat la dispoziţiile art. 78 alin. 1 lit. a) şi c) din Legea nr. 161/2003 şi starea de incompatibilitate prevăzută de art. 94 alin. 4 din Legea nr. 161/2003.

Recurentul-reclamant invocă dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ. în ceea ce priveşte reţinerea conflictului de interese şi dispoziţiile art. 488 (1) pct. 8 C. proc. civ. în ceea ce priveşte reţinerea stării de incompatibilitate.

În ceea ce priveşte reţinerea în sarcina recurentului a conflictului de interese se invocă faptul că hotărârea primei instanţe cuprinde motive contradictorii fiind încălcate dispoziţiile art. 425 alin. 1 lit. b) din C. proc. civ. - fiind invocate dispoziţiile motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ.

În raport de dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă greşita interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 79 alin. 1 lit. a) şi c) din Legea nr. 161/2003 neexistând situaţia de conflict de interese în sensul că în calitate de funcţionar public în cadrul APIA - Centrul local Lehliu Gară, în exercitarea atribuţiilor de serviciu a intervenit în procesul de soluţionare a cererilor unice de plată pe suprafaţe depuse de soţia sa. Se arată că în ceea ce a efectuat reclamantul este faptul că a constatat, în urma controlului încrucişat că din punct de vedere formal dosarele sunt complete, neputându-se reţine existenţa unui fals patrimonial obţinut de soţia sa prin acordarea acestei vize.

În ceea ce priveşte reţinerea stării de incompatibilitate prevăzută de art. 94 alin. 1 din Legea nr. 161/2003.

Se arată că în raport de situaţia de fapt nu poate fi reţinută starea de incompatibilitate născută ca urmare a procurii speciale autentificate în baza căruia reclamantul şi-a reprezentat soţia în faţa APIA. Aceasta deoarece ulterior acordării vizei ca urmare a sesizării recurentului viza acestuia a fost anulată şi nu a produs consecinţe juridice deoarece în final dosarul soţiei recurentului a fost vizat de un alt consilier.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate în sensul rejudecării şi admiterii acţiunii şi anulării ca nelegal a raportului de evaluare contestat.

La dosar intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat iar recurentul-reclamant a depus răspuns la întâmpinare.

Analizând recursul declarat în raport de motivele de recurs invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. a fost invocat cu privire la analizarea legalităţii raportului de evaluare contestat pe aspectul reţinerii situaţiei de conflict de interese raportat la dispoziţiile art. 79 alin. 1 lit. a) şi c) din Legea nr. 161/2003

Curtea constată că în cauză nu poate fi reţinută reţinută existenţa unei motivări contradictorii în fapt şi în drept în analizarea situaţiei de conflict de interese de natură a fi încălcate dispoziţiile art. 425 alin. 1 lit. b) C. proc. civ.

Curtea constată că prima instanţă şi-a exercitat pe deplin rolul activ în vederea verificării legalităţii raportului de evaluare pe ansamblul situaţiei de fapt care a conturat existenţa unui conflict de interese administrativ. Şi această situaţie de fapt constă în aceea că în companiile aferente anilor 2011, 2012, 2013şi 2014 pentru depunerea cererilor unice de plată şi pentru obţinerea subvenţiilor recurentul în calitate de consilier în cadrul APIA - Centrul Local Lehliu Gară a efectuat controlul încrucişat prin acordarea vizei D1 asupra solicitării soţiei sale B..

Prima instanţă a analizat toate apărările formulate de recurentul-reclamant pe care le-a respins pe deplin motivat în cauză neputându-se reţine incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. este nefondat, în cauză sentinţa atacată fiind dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor de drept material incidente atât în ceea ce priveşte existenţa conflictului de interese cât şi în ceea ce priveşte situaţia de incompatibilitate.

În ceea ce priveşte situaţia existenţei conflictului de interese în mod corect s-a apreciat de prima instanţă că există îndeplinite prevederile art. 79 alin. 1 lit. a) şi c) din Legea nr. 161/2003 şi a art. 49 din Legea nr. 188/1999 constând în aceea că în companiile aferente anilor 2011, 2013 şi 2014 reclamantul în calitate de consilier funcţionar public în cadrul APIA - Centrul Local Lehliu Gară a efectuat controlul încrucişat prin acordarea vizei D! asupra solicitărilor de plată ale fermierului B. - soţi sa.

Procedând în acest fel reclamantul a încălcat dispoziţiile art. 79 alin. 2 din Legea nr. 161/2003 respectiv obligaţia de a se abţine, conflictul de interese existând la data acordării vizei neavând relevanţă juridică faptul că ulterior viza recurentului a fost anulată dosarul soţiei fiind aprobat în final de un alt consilier.

Iar această aprobare iniţială a recurentului nu a avut un caracter formal de natură a înlătura situaţia conflictului de interese legal contestat,

Nu pot fi reţinute ca fondate argumentele invocate de recurentul-reclamant potrivit cărora "...viza de control administrativ ...a avut un caracter pur formal...nu am participat la luarea vreunei decizii...nu am favorizat interesele mele sau ale soţiei ...nu sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 79 alin. (1) lit. a).) şi lit. c).) din Legea nr. 161/2003...", atâta timp cât A. are atribuţia, respectiv competenţa de a interveni în procesul de gestionare a cererilor unice de plată, deci implicit si cu privire cererile depuse de sotia sa B..

Neprocedând în sensul celor prevăzute de art. 79 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de a se abţine de la rezolvarea cererilor, de a participa la luarea deciziilor şi de a-şi informa de îndată şeful ierarhic, acesta s-a aflat în situaţia de conflict de interese prevăzută de dispoziţiile art. 79 alin. (1) lit. a).) şi lit. c).) din Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

În acelaşi context, faţă de conţinutul art. 79 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare, apărările recurentului-reclamant conform cărora "...după parcurgerea acestei etape. ...acordarea de către mine a vizei de control încrucişat DL. dosarul intrând într-o altă etapă administrativă . . . . . . . . . ." nu pot fi primite ca fiind fondate, în condiţiile în care această reglementare a fost concepută tocmai ca funcţionarul public să îşi exercite atribuţiile de serviciu în mod imparţial, transparent şi cu respectarea principiului supremaţiei interesului public.

Prin urmare, chiar dacă recurentul-reclamant are astfel de atribuţii, acesta era obligat, conform art. 79 alin. (2) din legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare, să se abţină de la rezolvarea cererilor depuse de soţia sa şi să îl informeze de îndată pe şeful său ierarhic superior, şi care urma să procedeze în consecinţă, conform legii, dacă era înştiinţat,

În ceea ce priveşte situaţia de incompatibilitate reglementată de dispoziţiile art. 94 alin. 1 din Legea nr. 161/2003, Curtea apreciată că prima instanţă a analizat şi aplicat corect în raport de situaţia de fapt dispoziţiile de drept material incidente.

Conform art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare " Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită ".

Din actele depuse în probaţiune la dosarul cauzei, rezultă că la data de 12.03.2014, prin procura specială nr. T 2, A. este împuternicit, ca în numele şi pentru B. să o reprezinte în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) Judeţul Călăraşi, Centrul Local Lehliu Gară, cu privire la toate terenurile pe care aceasta le deţine pe raza Judeţului Călăraşi.

Astfel, legiuitorul, reglementând incompatibilităţile privind funcţionarii publici, a prevăzut în cuprinsul art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare, că funcţionarii publici nu pot fi mandatari, în speţă al soţiei, în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită, necondiţionat de existenţa altor motivaţii personale.

Din perspectiva acestei dispoziţii legale, este lipsită de relevanţă juridică, în ceea ce priveşte această situaţie de incompatibilitate, faptul că nu s-a influienţat soluţionarea cererilor, respectiv că nu s-a obţinut vreun favor, aspecte care, de altfel, pot fi analizate doar în ceea ce priveşte conflictul de interese.

Totodată, instanţa de fond corect a reţinut că, împrejurarea potrivit căreia reclamantul ar fi primit asigurări din partea reprezentanţilor APIA, în sensul că nu ar exista niciun impediment pentru depunerea cererii unice de plată în numele soţiei, nu reprezintă o cauză de exonerare de la răspunderea privind încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor, în condiţiile în care, în calitatea sa de funcţionar public avea obligaţia de a respecta dispoziţiile art. 94 alin. (4) din Legea nr. 161/2003 cu modificările şi completările ulterioare.

Susţinerile din răspunsul la întâmpinare nu pot fi reţinute în cauză Curtea apreciind că în cauză sentinţa atacată este legală şi temeinică nefiind îndeplinite condiţiile motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. 1 pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ.

În consecinţă, Curtea în baza art. 496-498 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală sentinţa pronunţată de instanţa de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 994 din 21 martie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 iulie 2020.