Jurisdiction of tax authorities to recover public official salaries based on unmet performance criteria under labor versus corporate governance laws
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the first-instance judgment that annulled the tax authority's decision to recover salaries paid to a public park administrator, thereby allowing the public forest administration to prevail against the Ministry of Finance and regional tax authorities. The dispute concerned a fiscal order and ministerial decision that mandated the recovery of remuneration allegedly paid without proportional deduction for unmet performance criteria, a claim based on an addendum to the individual employment contract. The court held that the tax measures were unlawful because the administrator was employed under the Labor Code rather than the Corporate Governance Ordinance for public enterprises, with the national forest company serving as the exclusive employer responsible for performance evaluations and potential salary sanctions; consequently, the regional tax authority lacked jurisdiction to order recovery, and the application of the Internal/Managerial Control Ordinance was inapplicable since the park administration did not directly manage public funds but was financed through the employer's own revenues.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/1999, art. 496 din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Jurisdiction of tax authorities to recover public official salaries based on unmet performance criteria under labor versus corporate governance laws: The dispute concerned a fiscal order and ministerial decision that mandated the recovery of remuneration allegedly paid without proportional deduction for unmet performance criteria, a claim based on an addendum to the individual employment contract. The court held that the tax measures were unlawful because the administrator was employed under the Labor Code rather than the Corporate Governance Ordinance for public enterprises, with the national forest company serving as the exclusive employer responsible for performance evaluations and potential salary sanctions; consequently, the regional tax authority lacked jurisdiction to order recovery, and the application of the Internal/Managerial Control Ordinance was inapplicable since the park administration did not directly manage public funds but was financed through the employer's own revenues.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for dismissing the appeal as unfounded, thereby upholding the first-instance judgment.
Procedural rule defining the scope of the cassation appeal regarding errors of law or misinterpretation of facts, used to determine the limits of the court's review.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea, astfel cum a fost precizată, înregistrată iniţial la Tribunalul Gorj, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi ulterior pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca urmare a declinării soluţionării cauzei în favoarea acestei din urmă instanţe, prin sentinţa nr. 1809 din data de 7 iulie 2017, reclamanta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, anularea Deciziei nr. 46/P/08.05.2017 a Ministerului Finanţelor Publice şi a pct. 4.2 din Dispoziţia obligatorie nr. CRR-AIF 87/09.01.2017 a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Craiova.
2. Hotărârea primei instanţe
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 708 din 20 decembrie 2017, a admis acţiunea formulată de reclamantă, dispunând anularea Deciziei nr. 46/P/08.05.2017 a Ministerului Finanţelor Publice şi a pct. 4.2 din Dispoziţia obligatorie nr. CRR-AIF 87/09.01.2017 a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Craiova.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova în nume propriu şi pentru pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenţii au susţinut, în esenţă, că în mod greşit prima instanţă a reţinut că angajatorul directorului Administraţiei Parcul Naţional Defileul Jiului este Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, conform contractului de muncă nr. 334/13.01.201, iar persoanei angajate nu îi sunt aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 109/2011, interpretând greşit prevederile contractuale.
Totodată, au arătat că, în baza actului adiţional la contractul individual de muncă, salariul directorului trebuia să fie acordat proporţional cu procentul de îndeplinire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă, subliniind faptul că cele şase obiective/criterii de performanţă stabilite pentru anul 2015 au fost realizate de către A.P.N. - Defileul Jiului în proporţie de 0,70 %, astfel cum rezultă din anexa Adresei nr. x/16.02.2016 emisă de Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva.
În continuare, recurenţii au arătat că prima instanţă a aplicat greşit dispoziţiile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/1999, privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, precizând, contrar celor reţinute, că Parcul Naţional - Defileul Jiului face parte din domeniul public al statului, fiind administrat în baza Contractului de Administrare a Parcului Naţional Defileul Jiului nr. 66/29.07.2009 încheiat între Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi R.N.P. Romsilva, Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului RA.
În concluzie, au solicitat admiterea recursului aşa cum a fost formulat, susţinând că salariul directorului Administraţiei Parcul Naţional Defileul Jiului trebuia acordat proporţional cu procentul de îndeplinire a criteriilor respective, aşa cum prevedeau în mod expres dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Actul adiţional la Contractul individual de muncă înregistrat sub nr. x/13.01.2015.
4. Apărarea intimatei-reclamante
Prin întâmpinare, intimata-reclamantă Regia Naţională a Pădurilor- Romsilva, Administraţia Parcului Naţional Defileul Jiului, a solicitat respingerea căii de atac exercitate şi menţinerea sentinţei atacate, fiind temeinică şi legală, răspunzând punctual criticilor formulate.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor intimatei şi în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Intimata-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere privind anularea Deciziei nr. 46/P/08.05.2017 a Ministerului Finanţelor Publice şi a pct. 4.2 din Dispoziţia obligatorie nr. CRR-AIF 87/09.01.2017 a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Craiova.
Curtea de Apel Craiova a admis acţiunea formulată de reclamantă, reţinând că actele atacate sunt nelegale.
Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţia de fapt.
Prin Dispoziţia obligatorie nr. CRR-AIF 87/09.01.2017, la pct. 4.2, contestată, s-a reţinut că, în cursul exerciţiului financiar 2015, s-a acordat remuneraţia directorului APN Defileul Jiului, fără să fie diminuată proporţional cu gradul de neîndeplinire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă stabilite de către Consiliul de administraţie al RNP - Romsilva, reţinându-se încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/1999 privind Controlul Intern/Managerial şi Contolul Financiar Preventiv unde se stipulează că "persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniu public au obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară din asigurarea legalităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public".
În consecinţă, s-a stabilit în sarcina conducerii APN Defileul Jiului luarea măsurilor necesare pentru recuperarea de la persoana beneficiară a sumei de 15.057 RON, reprezentând remuneraţie încasată ilegal în cursul anului 2015, precum şi a sumei de 255 RON, reprezentând daune-interese aferente prejudiciului cauzat unităţii, calculate de la data efectuării plăţilor nelegale şi până la recuperarea acestora (dobânda legală).
Prin Decizia nr. 46/P/08.05.2017, s-a respins contestaţia administrativă formulată de reclamantă împotriva Dispoziţiei obligatorii nr. CRR-AIF 87/09.01.2017.
Instanţa de control judiciar constată că nu poate primi criticile recurenţilor care, în esenţă, sunt centrate pe faptul că, în opinia acestora, în baza actului adiţional la contractual individual de muncă, salariul directorului Administraţiei Parcul Naţional Defileul Jiului trebuia să fie acordat proporţional cu procentul de îndeplinire a obiectivelor şi criteriilor de performanţă.
Se reţine că măsura luată de organele fiscale a avut la bază acordarea integrală a salariului directorului Administraţiei Parcul Naţional Defileul Jiului, care, în opinia acestora, încalcă dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Actul adiţional la contractul individual de muncă, având în vedere anexa adresei nr. x/16.02.2016 emisă de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, din care rezultă că cele şase obiective/criterii de performanţă stabilite pentru anul 2015 au fost realizate de către APN - Defileul Jiului în proporţie de 0,70 %.
Contrar susţinerilor recurenţilor, se observă că directorul Administraţiei Parcul Naţional Defileul Jiului nu are încheiat un contract de mandat în conformitate cu O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, acesta fiind angajat cu contract colectiv de muncă, aşa încât negocierea şi plata salariului se efectuează în baza prevederilor Codului muncii.
Astfel, calitatea de angajator aparţine Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva întrucât Actul adiţional la Contractul individual de muncă înregistrat sub nr. x/13.01.2015 a fost încheiat între directorul Administraţiei Parcul Naţional Defileul Jiului şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.
În plus, astfel cum a reţinut şi prima instanţă, conform adresei nr. x/11.12.2017, Administraţia Parcul Naţional Defileul Jiului nu primeşte şi nu gestionează fonduri publice, resursele financiare fiind asigurate de Romsilva din venituri proprii.
În acelaşi sens fiind şi punctul de vedere exprimat de Ministerul Finanţelor publice prin Decizia nr. 80/P/2016 emisă în soluţionarea unei contestaţii formulate de Administraţia Parcul Naţional Porţile de Fier, din care rezultă că, potrivit art. 18 din anexa 1 la H.G. nr. 229/2009, Romsilva asigură acoperirea cu venituri, din activitatea proprie, a tuturor cheltuielilor, iar potrivit art. 27, angajarea şi salarizarea personalului se va face în condiţiile prevăzute în contractul colectiv de muncă.
Aşa fiind, în mod corect a reţinut judecătorul fondului că, în cauză, nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 119/1999.
În concluzie, doar Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, în urma analizării realizării obiectivelor şi criteriilor de performanţă, putea să ia una din măsurile de sancţionare prevăzute în art. 101 din Codul muncii, respectiv diminuarea salariului sau, după caz, a indemnizaţiei de conducere, aşa încât măsura dispusă prin actul contestat nu putea fi pusă în aplicare de către Administraţia Parcul Naţional Defileul Jiului.
Prin urmare, toate criticile formulate sunt nefondate, soluţia pronunţată de prima instanţă reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul, formulat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova în nume propriu şi pentru pârâtul Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei nr. 708 din 20 decembrie 2017 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 ianuarie 2020.