Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3099/2020 AI generated

Unpaid stamp duty invalidates administrative challenge to water management fee regulation

Case Number Decizia nr. 3099/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Romania dismissed the appeal of a company challenging the Romanian Government, declaring the appeal null and void for lack of payment of the mandatory 100 RON judicial stamp duty; consequently, the lower instance decision, which had rejected the company's lawsuit to annul Article 22(2)(h) of Government Order No. 617/2016 on water administration fees and had accepted the Ministry of Water and Forests' accessory intervention, remains in force. The dispute concerned the legality of a specific provision in the Water Code regulation, with the appellant arguing it violated legislative technique and consultation requirements, but the Supreme Court did not reach the merits because the appellant failed to comply with the pre-trial obligation to pay the tax specified in the summoning letter. The decision was grounded in Articles 197 and 486 of the Code of Civil Procedure regarding the consequences of insufficient stamping, in conjunction with Article 24 of Urgent Government Ordinance No. 80/2013, which mandates that appeals challenging non-monetary rights be taxed at a minimum of 100 RON.

Legislator headnote

AI generated

art. 26 din Legea nr. 24/2000, art. 248 C. proc. civ, art. 197 C. proc. civ, art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 486 alin. (2) C. proc. civ; Unpaid stamp duty invalidates administrative challenge to water management fee regulation: Totodată, art. 22 lit. h) încalcă dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Keywords

AI generated
unpaid stamp duty water rights fee payment of fee article of civil procedure water requirements non-administrative dispute

Cited Legislation

AI generated
art. 26 din Legea nr. 24/2000
h) încalcă dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
art. 248 C. proc. civ
Analizând cu prioritate excepţia de netimbrare a cererii de recurs, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:
art. 197 C. proc. civ
Potrivit art. 197 C. proc. civ.:
art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013
De asemenea, conform dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.
art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013
În cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora:
art. 486 alin. (2) C. proc. civ
Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 2 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea introductivă de instanţă, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată Guvernul Romanici solicitând instanţei anularea art. 22, alin. (2), lit. h) din H.G. nr. 617/2016.

2. Hotărârea atacată cu recurs

Prin sentinţa nr. 99/2017 din 23 iunie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II- a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă acţiunea ca nefondată şi a fost admisă în fond cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ministerul Apelor şi Pădurilor Bucureşti.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 99/2017 din 23 iunie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II- a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., solicitând admiterea acestuia, modificarea în totalitate a sentinţei civile atacate, respingerea cererii de intervenţie a Ministerului Apelor şi Pădurilor, admiterea acţiunii şi anularea art. 22 alin. (2) lit. h) din H.G. nr. 617/2016.

În motivare, a arătat că art. 22 alin. (2) lit. h) din H.G. nr. 617/2016 încalcă dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 24/27.03.2020 şi că nu a existat nicio consultare a agenţilor economici sau a B..

Totodată, art. 22 lit. h) încalcă dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

În ceea ce priveşte cererea de intervenţie, recurenta a solicitat respingerea acesteia ca nefondată.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a solicitat anularea recursului, iar în subsidiar respingerea acestuia ca nefondat.

Intimatul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a depus note scrise prin care a solicitat să se constate că în prezent cauza dedusă judecăţii a rămas fără obiect.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate excepţia de netimbrare a cererii de recurs, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 197 C. proc. civ.:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

De asemenea, conform dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.

În cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora:

"(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Prin citaţia comunicată recurentului pentru termenul de judecată din data de 02.07.2020, la data de 09.06.2020, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferente cererii de recurs formulate împotriva sentinţei nr. 99/2017 din 23 iunie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II- a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Cu toate acestea, până la termenul de judecată din data de 2 iulie 2020, recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de instanţă.

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de plata taxei judiciare de timbru.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferente căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. raportat la alin. (3) al aceluiaşi text de lege, sancţiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 raportat la art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea, ca netimbrat, a recursului declarat de S.C. A. S.R.L., prin administrator judiciar C. împotriva sentinţei nr. 99/2017 din 23 iunie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II- a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de S.C. A. S.R.L., prin administrator judiciar C. împotriva sentinţei nr. 99/2017 din 23 iunie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia a II- a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 iulie 2020.