Negative conflict of jurisdiction resolved by assigning appeal on public procurement performance guarantee to civil section

Şedinţa publică din data de 1 iulie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la data de 23.10.2019, sub nr. x/2019, reclamanta Autoritatea Aeronautică Civilă Română RA a chemat în judecată pe pârâta A., solicitând instanţei să dispună, pe cale de ordonanţă preşedinţială, obligarea pârâtului la respectarea art. 6.1 şi art. 6.2 din Contractul de Furnizare nr. x/05.10.2017, prin care pârâtul s-a obligat să transmită AACR "dovada constituirii garanţiei de buna execuţie prin virament bancar sau o Scrisoare de garanţie de bună execuţie, emisă de o societate bancară sau de o societate de asigurări, în cuantum de 10% din preţul contractului. Scrisoarea de garanţie de bună execuţie va fi valabilă pe perioada de derulare a contractului" şi 14 zile de la data semnării documentului de recepţie finală.

Prin sentinţa civilă nr. 3328/13.11.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a Civilă în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă cererea de ordonanţă preşedinţială ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Autoritatea Aeronautică Civilă Română RA, solicitând casarea sentinţei şi obligarea pârâtei pe cale de ordonanţă preşedinţială la constituirea garanţiei de bună execuţie conform contractului de furnizare nr. x/05.10.2017.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a Civilă la data de 02.12.2019 sub nr. x/2019.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin încheierea nr. 17 din data de 2 aprilie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei a V-a Civilă a Curţii de Apel Bucureşti şi a fost declinată competenţa de soluţionare a recursului formulat de recurenta-reclamantă Autoritatea Aeronautică Civilă Română RA împotriva sentinţei civile nr. 3328/13.11.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A., în favoarea unei dintre secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a se pronunţa astfel, în contextul enunţării dispoziţiilor art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, s-a apreciat că dispoziţiile art. 55 alin. (3) din acelaşi act normativ sunt aplicabile cauzei de faţă, în sensul că instanţa competentă să soluţioneze calea de atac împotriva sentinţei pronunţate în procesele ce decurg din executarea contractelor administrative este secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice.

2.2. Prin încheierea din data de 30 aprilie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei materiale funcţionale a completelor specializate în soluţionarea litigiilor privind achiziţiile publice din cadrul secţiei a VIII-a CAF din cadrul Curţii de Apel Bucureşti şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a V-a pentru litigiile cu profesionişti din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării regulatorului de competenţă, constatându-se, totodată, suspendată judecata cauzei.

Pentru a pronunţa această sentinţă, în contextul enunţării dispoziţiilor art. 53 alin. (1) şi alin. (1)1 şi art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, instanţa a reţinut că, în condiţiile în care prin Legea nr. 212/2018, care a modificat Legea nr. 101/2016 şi Legea nr. 554/2004, legiuitorul a stabilit că procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în prima instanţă de către instanţa civilă de drept comun astfel cum a fost învestită prima instanţă care a pronunţat sentinţa atacată, dispoziţiile art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 se interpretează în sensul că recursul va fi soluţionat de secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, complet specializat în achiziţii publice, doar în situaţia în care calea de atac este formulată într-o cerere din materia ce face obiectul specializării lor, respectiv în litigiile prevăzute la art. 53 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Astfel, având în vedere că hotărârea de fond în cauză a fost pronunţată de secţia a VI-a civilă a Tribunalului, competenţa de soluţionare a căii de atac aparţinând instanţei ierarhic superioare care judecă în aceeaşi materie, respectiv civilă, iar nu secţiei de contencios administrativ şi fiscal, acesta fiind scopul real al legiuitorului, păstrându-se astfel şi simetria în competenţa de soluţionare a cauzei potrivit regulilor de drept comun pentru executarea contractelor de achiziţie publică, s-a apreciat că instanţa competentă să soluţioneze prezentul dosar este Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

Astfel, Înalta Curte constată că obiectul prezentei acţiuni îl reprezintă cererea formulată de reclamanta Autoritatea Aeronautică Civilă Română RA privind obligarea pârâtului la respectarea art. 6.1 şi art. 6.2 din Contractul de Furnizare nr. x/05.10.2017, prin care pârâtul s-a obligat să transmită AACR dovada constituirii garanţiei de bună execuţie, cererea fiind formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială, contractul de furnizare fiind guvernat de dispoziţiile aplicabile în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică.

Potrivit dispoziţiilor art. 53 alin. (1) şi (1)1 din Legea nr. 101/2016, în forma în vigoare la data introducerii acţiunii "(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin completuri specializate în achiziţii publice. (1^1) Procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către instanţa civilă de drept comun în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante."

Conform art. 55 din aceeaşi lege, "(1) În cazuri justificate, dacă instanţa de judecată nu ia hotărârea de îndată, poate dispune amânarea pronunţării pentru un termen de 5 zile. (2) Hotărârea se redactează într-un termen de 7 zile de la pronunţare şi se comunică de îndată părţilor în cauză. (3) Hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice. (...)"

Înalta Curte, împărtăşind opinia celei de-a doua instanţe care şi-a declinat competenţa, constată că, prin Legea nr. 212/2018, care a modificat Legea nr. 101/2016 şi Legea nr. 554/2004, legiuitorul a stabilit că procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în prima instanţă de către instanţa civilă de drept comun astfel cum a fost învestită prima instanţă care a pronunţat sentinţa atacată, dispoziţiile art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 interpretându-se în sensul că recursul va fi soluţionat de secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, complet specializat în achiziţii publice, doar în situaţia în care calea de atac este formulată într-o cerere din materia ce face obiectul specializării lor, respectiv în litigiile prevăzute la art. 53 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Or, hotărârea de fond în cauză a fost pronunţată de secţia a VI-a civilă a Tribunalului, astfel că aparţine competenţa de soluţionare a căii de atac instanţei ierarhic superioare care judecă în aceeaşi materie, respectiv civilă, iar nu secţia de contencios administrativ şi fiscal, acesta fiind scopul real al legiuitorului, păstrându-se astfel şi simetria în competenţa de soluţionare a cauzei potrivit regulilor de drept comun pentru executarea contractelor de achiziţie publică.

Aşa fiind, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză, în fond, este Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe recurenta-reclamantă Autoritatea Aeronautică Civilă Română RA şi intimata-pârâtă A. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 iulie 2020.