Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3035/2020 AI generated

Competence for appeal in public procurement contract execution disputes: civil vs. administrative division

Case Number Decizia nr. 3035/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning competence to the Court of Appeal Cluj, Civil Division No. II, thereby favoring the party initially heard in civil court over the competing claim of the Administrative and Fiscal Division. The dispute concerned the appeal route for a lawsuit regarding the execution of public procurement contracts, where both divisions of the Cluj Court of Appeal had excluded their competence, creating a deadlock between a specialized public procurement panel and the ordinary civil court. The court held that because the Law No. 101/2016 assigns first-instance jurisdiction for contract execution disputes to ordinary civil courts, the appeal must follow the general hierarchy rather than the administrative path, explicitly stating that the administrative appeal provision is an implicit abrogation and legislative omission; this ruling relies on Articles 53 and 55 of Law No. 101/2016, Article 135 of the Code of Civil Procedure, and the precedent set by Decision No. 2476/2019 regarding the correspondence of specialized civil divisions.

Legislator headnote

AI generated

art. 135 din C. proc. civ, art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016; Competence for appeal in public procurement contract execution disputes: civil vs. administrative division: Conform dispoziţiilor art. 53 alin. (3) din Legea 101/2016 "Hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice. Recursul este soluţionat de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la data sesizării legale a instanţei".

Keywords

AI generated
public procurement contract conflict of jurisdiction civil division assigned competence legislative competence fiscal law

Cited Legislation

AI generated
art. 135 din C. proc. civ
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.
art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016
Este adevărat că art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 continuă să prevadă formal faptul că recursul se judecă de secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 1 iulie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 118 din 27 februarie 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale procesuale şi a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat de C.N.A.I.R. S.A. prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Cluj şi a recursului incident formulat de S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 892 din 16 mai 2019, în favoarea secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Cluj.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 414 din 18 mai 2020, a admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei a III-a contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Cluj, a declinat competenţa de soluţionare a recursului declarat de C.N.A.I.R. S.A. prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Cluj, în favoarea secţiei a II-a civilă din cadrul Curţii de Apel Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Potrivit art. 53 alin. (1) şi (11) din Legea nr. 101/2016 forma în vigoare la data introducerii cererii " (1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind anularea sau nulitatea contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin completuri specializate în achiziţii publice. Procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către instanţa civilă de drept comun în circumscripţia căreia se află sediul autorităţii contractante".

Conform dispoziţiilor art. 53 alin. (3) din Legea 101/2016 "Hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de 10 zile de la comunicare, la secţia contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, care judecă în complet specializat în achiziţii publice. Recursul este soluţionat de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 30 de zile de la data sesizării legale a instanţei".

Atâta timp cât competenţa de soluţionare a cauzei în primă în primă instanţă a fost stabilită în favoarea instanţei civile de drept comun, este logic ca şi sistemul căilor de atac să fie stabilit tot conform dreptului comun, respectiv conform art. 94-97 din C. proc. civ.

Este adevărat că art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 continuă să prevadă formal faptul că recursul se judecă de secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel. Este însă de natura evidenţei faptul că acest lucru este o reminiscenţă a vechii reglementări, iar abrogarea expresă a acestui articol este o vădită omisiune a legiuitorului.

Un argument în plus este faptul că ulterior, s-a îndreptat omisiunea indicată, respectiv Legea nr. 101/2016 a modificată prin O.U.G. nr. 23/04.02.2020, prevăzându-se expres faptul că în situaţia prevăzută de art. 55 alin. (1)1, respectiv a litigiilor care privesc executarea contractelor administrative, hotărârea poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanţa ierarhic superioară.

Pentru toate aceste considerente, se constată că în speţă art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 a fost abrogat implicit prin stabilirea în favoarea instanţei civile de drept comun a competenţei de soluţionare a litigiilor privind executarea contractelor de achiziţie publică.

De altfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a şi pronunţat, prin Decizia nr. 2476/10.05.2019 în dosarul nr. x/2018, în soluţionarea unui conflict de competenţă între secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Cluj şi secţia a II - a civilă a aceleiaşi curţi. Înalta Curte a stabilit că "în condiţiile în care hotărârea recurată a fost pronunţată în primă instanţă la Tribunalul Mixt Cluj în complet specializat în litigii cu profesionişti, instanţa de control competentă să analizeze legalitatea şi temeinicia acestei soluţii este instanţa ierarhic superioară corespunzătoare în complet specializat litigii cu profesionişti, respectiv secţia a II-a civilă a Curţii de Apel Cluj".

Astfel, Înalta Curte reţine că pe fond, în primă instanţă, cauza a fost soluţionată de Tribunalul Mixt Cluj în complet specializat în materie de litigii cu profesionişti şi nu în complet specializat în achiziţii publice în cadrul secţiei de contencios administrativ şi fiscal.

În condiţiile în care hotărârea recurată a fost pronunţată în primă instanţă la Tribunalul Mixt Cluj în complet specializat în litigii cu profesionişti, instanţa de control competentă să analizeze legalitatea şi temeinicia acestei soluţii este instanţa ierarhic superioară corespunzătoare în complet specializat litigii cu profesionişti, respectiv secţia a II- civilă a Curţii de Apel Cluj.

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe recurentele C.N.A.I.R. prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Cluj şi A. S.R.L., în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 1 iulie 2020.