Invalidity of secondary disciplinary sanction following annulment of primary act and application of non bis in idem between administrative and criminal proceedings

Şedinţa publică din data de 29 iunie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi contencios administrativ la data de 15 ianuarie 2008, sub nr. x/2008, reclamantul A. în contradictoriu cu Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - a solicitat să se dispună anularea Deciziei nr. 476 din 17 octombrie 2007 şi a Hotărârii nr. 14 din aceeaşi dată, acte emise de Directorul General al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

Prin sentinţa nr. 68 din 26 martie 2009, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea promovată de reclamant şi în consecinţă a dispus anularea Deciziei nr. 476 şi respectiv a Hotărârii nr. 14 din 17 octombrie 2007 emise de Directorul General al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

Împotriva acestei Sentinţe - nr. 68 din 26 martie 2009 - a declarat recurs pârâta Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.

Prin Decizia nr. 4482 din 21 octombrie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis recursul promovat de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, a casat sentinţa nr. 68/2009 a Curţii de Apel Suceava şi a trimis cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă.

Cauza a fost reînregistrată la data de 30.11.2009 pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ sub nr. x/2009.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 84 pronunţată în data de 19 martie 2010, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a admis contestaţia formulată de A., în contradictoriu cu intimata Regia Naţională a Pădurilor Romsilva Bucureşti, anulând Decizia nr. 476/17.oct. 2007 a R.N.P.- Romsilva şi pct. 7 din Hot. nr. 14/17.12.2007 a R.N.P. - Consiliul de Administraţie şi dispunând restituirea sumelor reţinute în baza acestei decizii.

A reţinut instanţa de fond că prin decizia nr. 476 din 17 octombrie 2007, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a dispus sancţionarea disciplinară a reclamantului cu "diminuarea salariului şi a indemnizaţiei de conducere cu 30% pe o durată de 3 luni" - în conformitate cu art. 48 alin. (2) lit. "c" din O.U.G. nr. 59/2000 - având la bază Raportul nr. x din 11 octombrie 2007, în care se menţionează că reclamantul - în calitatea sa director al Direcţiei Silvice Botoşani nu a dus la îndeplinire în termenul acordat - 5 septembrie 2007 - măsurile dispuse de conducerea regiei prin Ordinul nr. 1621/2 aprilie 2007 şi respectiv Ordinul nr. 1621 din 30 august 2007.

Raportul nr. x din 2 aprilie 2007 încheiat de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva conţine o analiză în detaliu a activităţii desfăşurată de reclamant ca director al Direcţiei Silvice Botoşani, şi a vizat, verificarea următoarelor aspecte: aplicarea legilor fondului funciar; legalitatea încheierii contractului de vânzare cumpărare nr. x din 22 decembrie 2006 cu privire la suprafaţa de 904.522 m.p. teren cu vegetaţie forestieră; legalitatea licitaţiilor de masă lemnoasă derulate în perioada 2005- 2006; achiziţionarea unor centrale termice pentru ocoalele silvice din subordine; politica de personal; casarea mijloacelor fixe şi însuşirea acestora de către reclamant; legalitatea Contractului de prestări servicii nr. x din 1 iunie 2005 încheiat cu B. S.R.L. Suceava; activitatea de vânătoare; desfiinţarea atelierelor de împletituri C. şi D. şi cu privire la comportamentul reclamantului.

Prin acelaşi raport au fost propuse atât luarea următoarelor măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate: declanşarea acţiunilor în instanţă pentru anularea validărilor Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar care sunt contrare legii; Respectarea H.G. nr. 85/2004 cu privire la numirea comisiei de licitaţii; Recuperarea sumei de 4.716 RON cu care s-a diminuat valoarea masei lemnoase prin negociere datorită scăderii preţului înainte de apariţie H.G. nr. 1176/2006 de la preşedintele comisiei de licitaţie; analizarea - împreună cu liderul de sindicat a modului în care s-a negociat salariul lui E.; întocmirea unei analize a modului în care societăţile comerciale care exploatează masă lemnoasă obţin preţuri mai mari prin comercializarea buştenilor faţă de direcţia silvică, cât şi sancţionarea disciplinară a reclamantului cu "diminuarea salariului şi a indemnizaţiei de conducere cu 10% pe o durată de 3 luni" - în conformitate cu art. 48 alin. (2) lit. "c" din O.U.G. nr. 59/2000.

Analiza efectuată prin Raportul menţionat mai sus, cât şi măsurile propuse pentru remedierea deficienţelor au fost însuşite de Regia Naţională a Pădurilor - şi au fost comunicate reclamantului cu adresa nr. x (DIA) din 30 august 2007 stabilindu-se data de 5 septembrie 2007, ca termen pentru remedierea deficienţelor, iar prin Decizia nr. 132 din 16 aprilie 2007, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a dispus sancţionarea disciplinară a reclamantului cu sancţiunea propusă prin Raportul întocmit .

Raportul nr. x din 11 octombrie 2007 întocmit de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva (care a stat la baza emiterii deciziei contestate) atestă faptul că reclamantul nu a dus la îndeplinire măsurile dispuse prin raportul şi adresa menţionate mai sus - în vederea remedierii deficienţelor - iar adresa din 20 septembrie 2007 emisă de reclamant a fost calificată drept "o justificare a refuzului de a se conforma Ordinului R.N.P. nr. 1621 din 2 aprilie 2007" şi nu o informare despre modul de aducere la îndeplinire a măsurilor de remediere dispuse .

Prin sentinţa nr. 70 din 12 mai 2008, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a dispus anularea Deciziei nr. 132 din 16 aprilie 2007 a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva reţinând în esenţă, în motivarea soluţiei că, deficienţele constatate prin Raportul nr. x din 2 aprilie 2007 şi calificate drept abateri disciplinare şi care au atras aplicarea reclamantului a unei sancţiuni disciplinare, nu au fundament legal .

Sentinţa nr. 70 din 12 mai 2008 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a fost confirmată prin Decizia nr. 80 din 13 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - prin respingerea recursului declarat de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva .

În atare situaţie, cum potrivit sentinţei nr. 70 din 12 mai 2008 - irevocabilă - Curtea de Apel Suceava a statuat că reclamantul nu a săvârşit abaterile disciplinare reţinute în Raportul nr. x/2 aprilie 2007 preluat în Decizia de sancţionare nr. 132 din 16 aprilie 2007, măsurile dispuse prin acelaşi Raport de control în vederea remedierii deficienţelor ca urmare a săvârşirii abaterilor disciplinare îşi pierd valabilitatea, aşa încât, Decizia nr. 47/2007 de sancţionare a reclamantului pentru acest ultim aspect apare ca nelegală.

Aşa fiind, existând un raport de cauzalitate directă între cele două Decizii, Curtea de Apel Suceava, secţia Comercială, Contencios Administartiv şi Fiscal a admis acţiunea reclamantului cu consecinţa anulării Deciziei nr. 476 din 17 octombrie 2007 şi respectiv a pct. 7 din Hotărârea nr. 14 din 17 decembrie 2007 a Consiliului de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, dispunând şi restituirea către reclamant a sumelor reţinute în baza Deciziei anulată prin prezenta decizie.

Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 84 din data de 19 martie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs pârâta Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, încadrând în drept criticile sale în dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ. din 1865 incident în prezenta speţă.

A solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei civile recurate, ca netemeinică şi nelegală şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, iar în subsidiar, reţinând şi rejudecând cauza în fond, să se dispună respingerea contestaţiei şi menţinerea Deciziei RNP - Romsilva nr. 476/17.10.2007, ca legală şi temeinic întocmită.

Prin recursul său a susţinut în esenţă recurenta că, în mod eronat, instanţa de fond a admis contestaţia intimatului, reţinând o legătură de cauzalitate între Decizia nr. 476/17.10.2007 şi Decizia nr. 132/16.04.2007, întrucât decizia care face obiectul prezentei cauze a fost emisă pentru refuzul repetat de a respecta măsurile dispuse şi a prevederilor Ordinului nr. 1621/30.08.2007.

Contestatorul nu a făcut dovada ducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse de conducerea RNP - Romsilva prin Ordinul nr. 1621/30.08.2007, până la termenul stabilit la 5.09.2007, fapt constatat în mod corect de corpul de control prin Raportul nr. x/11.10.2007, încălcând astfel dispoziţiile art. 19 lit. b) din CCM pentru anul 2007-2008 şi art. 37 din O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic referitoare la obligaţia îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce decurg, din dispoziţiile şefilor ierarhici.

Anularea Deciziei de sancţionare nr. 132/16.04.2007 nu poate conduce la concluzia că sarcinile de serviciu dispuse ulterior emiterii acesteia nu trebuiau îndeplinite de contestator, întrucât prin sentinţa de anulare a deciziei instanţa nu s-a pronunţat asupra legalităţii efectuării vânzării masei lemnoase şi nici a reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea cetăţenilor străini în cauză, respectiv asupra celorlalte nereguli constatate de conducerea RNP - Romsilva în sarcina contestatorului.

Însuşi contestatorul recunoaşte fapta de neducere la îndeplinire a măsurilor dispuse, aşa cum rezultă şi din Nota de relaţii nr. x/1.10.2007, acesta refuzând în mod repetat să se conformeze dispoziţiilor şefilor ierarhici.

Nerespectarea Ordinului conducerii RNP - Romsilva nr. 1621/30.08.2007 de către contestator a avut consecinţe deosebit de grave pentru unitate, întrucât la nivelul Direcţiei Silvice Botoşani s-a reconstituit nelegal suprafaţa de 428 ha teren forestier în favoarea unor cetăţeni străini cu încălcarea dispoziţiilor art. 48 din Legea nr. 18/1991, art. 30 din Legea nr. 1/2000, respectiv art. 61 alin. (3) din H.G. nr. 890/2005, contestatorul în calitate de reprezentant legal al unităţii nepromovând acţiuni în justiţie pentru anularea hotărârilor comisiei judeţene ori a titlurilor de proprietate emise cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Mai mult, contestatorul a aprobat în calitate de reprezentant legal al Direcţiei Silvice Botoşani achiziţionarea suprafeţei de 351 ha teren forestier reconstituit nelegal cetăţeanului german F., pentru care Direcţia Silvică Botoşani a plătit suma de 24394,5 RON, fără ca acesta să facă diligente pentru readucerea terenului reconstituit nelegal în fondul forestier proprietate publică a statului, fapt reţinut şi de Camera de Conturi Botoşani prin Decizia nr. 3/18.05.2009.

Se arată că toate aceste nereguli fac în prezent obiectul dosarelor nr. x/2009 înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, în care contestatorul este cercetat pentru infracţiunea de "abuz în serviciu în formă calificată", respectiv dosarul nr. x/2009 înregistrat la Direcţia naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava.

La termenul din 01.03.2011 la solicitarea recurentei Regia Naţională a Pădurilor şi după punerea în discuţia părţilor s-a admis cererea şi s-a dispus suspendarea judecării cauzei în condiţiile art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., până la soluţionarea dosarului penal nr. x/2009 având ca obiect constatarea legalităţii reconstituirii dreptului de proprietate a suprafeţei de teren de 1808,5 ha în favoarea Liceului Teoretic G., constatând că s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează a se da în cauză.

La termenul din 17.12.2019, Înalta Curte a dispus repunerea pe rol a cauzei, constatând că nu mai subzistă temeiul suspendării cauzei având în vedere pronunţarea deciziei penale nr. 571/5.06.2019 pronunţată de Curtea de Apel Suceava - rămasă definitivă.

Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant A. nu a depus întâmpinare împotriva recursului promovat de pârâtă.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 312 - 316 din C. proc. civ. din 1865

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale invocate, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată pentru considerentele următoare:

În motivele de recurs întemeiate pe disp. art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., recurentul a arătat că nu există o legătură de cauzalitate între Decizia nr. 476/17.10.2007 şi Decizia nr. 132/16.04.2007.

Recurentul se contrazice în argumente. Astfel, deşi arată că prin sentinţa nr. 70/12 mai 2008, instanţa nu s-a pronunţat asupra legalităţii efectuării vânzării masei lemnoase şi nici a reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea cetăţenilor străini şi a altor nereguli, totuşi acesta recunoaşte că dispoziţia de sancţionare a reclamantei vizează sarcinile de serviciu pe care acesta trebuia să le îndeplinească şi pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Ordinul din 30.08.2007 până la data de 05.098.2007 şi că acestea trebuiau îndeplinite de contestatorul-reclamant şi după anularea Deciziei nr. 132/16.04.2007.

În realitate, prin sentinţa civilă nr. 70/12 mai 2008, instanţa s-a pronunţat şi asupra validării dreptului de proprietate în favoarea unor cetăţeni străini şi asupra legalităţii procedurii privind vânzarea masei lemnoase prin negociere, cu trimitere la dispoziţiile H.G. nr. 1174/2006.

Susţinerea că trebuiau respectate aceleaşi îndatoriri de serviciu şi după anularea Deciziei nr. 132/16.04.2007 nu prezintă consistentă.

În mod corect a reţinut instanţa de fond statuările definitive ale Curţii de Apel Suceava, în sensul că reclamantul nu a săvârşit abaterile disciplinare la care face referire Raportul nr. x/02.04.2017.

În altă ordine de idei, cererea de recurs este nefondată prin incidenţa deciziei penale nr. 571/2019.

Conform sentinţei penale nr. 85/22.06.2018 s-a menţionat că:

"prin Decizia nr. 132 din 16 aprilie 2007 emisă de Directorul General al R.N.P. Romsilva s-a dispus sancţionarea lui A. cu diminuarea salariului şi a indemnizaţiei de conducere cu 10% pe o perioadă de 3 luni. Decizia a fost contestată de inculpat iar prin Hotărârea nr. 5 din 14 mai 2007 a Consiliului de Administraţie al R.N.P. Romsilva s-a respins contestaţia. Inculpatul s-a adresat instanţei de judecată iar prin sentinţa nr. 70 din 12 mai 2008 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis acţiunea reclamantului A. şi s-a dispus anularea Deciziei nr. 132/2007. S-a reţinut în cuprinsul sentinţei - contrar jurisprudenţei naţionale în materie şi a Deciziei 405/2007 a Curţii Constituţionale - că validarea dreptului de proprietate în favoarea unor cetăţeni străini - inclusiv în cazul lui F. - s-a făcut în concordanţă cu dispoziţiile legii, care este aplicabilă tuturor persoanelor a căror terenuri au fost preluate de statul român după 1945, indiferent de cetăţenia acestora.

Raportul Corpului de Control al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva nr. 1621 din 02 aprilie 2007 a fost înregistrat la Direcţia Silvică Botoşani însă măsurile dispuse privind formularea de acţiuni în justiţie prin care să fie atacate titlurile de proprietate emise cetăţenilor străini cu nerespectarea legislaţiei nu au fost aduse la îndeplinire.

Prin adresa R.N.P. Romsilva nr. 1621/D.I.A./30.08.2007, semnată de manager - directorul general H., s-a solicitat Direcţiei Silvice Botoşani, prin reprezentant A., să se comunice până la data de 5 septembrie 2007 modul de rezolvare a deficienţelor constatate prin raportul de control nr. x din 02 aprilie 2007, la care să se ataşeze documentele din care rezultă promovarea acţiunilor în instanţă pentru intrarea în legalitate privind aplicarea Legii 247/2005. Inculpatul a răspuns solicitării prin adresa x/05.09.2007 prin care a precizat că regiei i s-a mai comunicat în luna aprilie 2007 o informare cu privire la aspectele semnalate. Prin adresa din 28 septembrie 2007, emisă de Direcţia Silvică Botoşani şi care este semnată de directorul acesteia A., se comunică RNP Romsilva că s-a răspuns anterior solicitării privind înştiinţarea regiei cu privire la măsurile luate de direcţie, iar în ce priveşte validarea dreptului de proprietate conform Legii 247/2005, în favoarea unor cetăţeni străini, aceasta s-a făcut cu respectarea precizărilor cuprinse în adresa x/2006 a A.N.R.P.

La data de 1 octombrie 2007 s-a dispus de către managerul regiei întocmirea de către inculpat a unei note explicative prin care să justifice atitudinea sa de nesocotire a măsurilor dispuse prin raport. Astfel, prin adresa x/01.10.2007 a RNP Romsilva se solicită inculpatului să motiveze refuzul său de a aduce la îndeplinire măsurile dispuse prin actul de control din 2 aprilie 2007, considerând regia că acesta a dat dovadă de insubordonare în raport cu conducerea regiei. La aceeaşi dată, A. formulează un răspuns către regie prin care precizează măsurile dispuse cu privire la deficienţele constatate în urma controlului iar în ce priveşte nepromovarea în instanţă a acţiunilor referitoare la retrocedările efectuate în favoarea a doi cetăţeni străini (printre care se afla şi numitul F.) este justificată de expirarea termenului în care puteau fi formulate. Mai arată inculpatul în cuprinsul informării că Direcţia Silvică Botoşani urmează să promoveze acţiuni în anularea titlurilor de proprietate după emiterea acestora, la acel moment neavând cunoştinţă de eliberarea lor.

Prin Decizia nr. 476 din 17 octombrie 2007 a Regiei Naţionale a Pădurilor- Romsilva s-a decis sancţionarea disciplinară a inculpatului cu "diminuarea salariului şi a indemnizaţiei de conducere cu 30% pe o durată de 3 luni" întrucât nu a adus la îndeplinire în termenul acordat (5 septembrie 2007) măsurile dispuse de conducerea regiei prin Ordinul nr. 1621/02.04.2007 respectiv prin Ordinul nr. 1621/30.08.2007. Sancţiunea a fost contestată de către inculpat şi anulată în instanţă în anul 2009. În realitate, inculpatul nu a făcut niciun demers, nu a efectuat verificări în vederea stabilirii emiterii titlurilor de proprietate, în condiţiile în care titlul de proprietate nr. x în ceea ce-1 priveşte pe F. fusese eliberat din 30 august 2006.

Din succesiunea evenimentelor prezentate rezultă că inculpatul A. nu a întreprins demersurile juridice impuse de organul de control în vederea constatării nulităţii absolute a hotărârilor Comisiei Judeţene de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Botoşani şi a titlului de proprietate prin care au fost retrocedate suprafeţele de teren cu vegetaţie forestieră cetăţeanului străin F., ignorând astfel obligaţiile pozitive instituite în sarcina sa prin Raportul de control nr. x/02.04.2007 al Corpului de Control al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva. Că atitudinea inculpatului a fost una de totală pasivitate rezultă, în primul rând, din corespondenţa purtată de acesta cu conducerea RNP Romsilva în perioada aprilie 2007 - octombrie 2007 cu privire la realizarea măsurilor dispuse prin raportul de control - prezentată anterior - ocazie cu care inculpatul a omis să facă precizări şi cu privire la aspectele ce interesează prezenta cauză.

De altfel, atitudinea de pasivitate a inculpatului care, nu numai că refuza să aducă la îndeplinire măsurile dispuse în ce priveşte terenurile retrocedate cetăţenilor străini, dar refuza să răspundă conducerii regiei, la data de 01 octombrie 2007 aceasta s-a adresat în mod direct inculpatului căruia i-a readus la cunoştinţă că prin raportul de control s-au stabilit unele măsuri pe care inculpatul trebuia să le aducă la îndeplinire în calitate de director precum şi faptul că măsurile aprobate de conducerea RNP devin executorii pentru el, referindu-se la raportul corpului de control din 02 aprilie 2007. Nici tonul ferm al adresei regiei şi nici cea de-a doua sancţiune aplicată conducătorului unităţii nu l-au determinat pe acesta să se conformeze şi să promoveze acţiuni în justiţie astfel că, în luna decembrie 2007, când moştenitorul F. a făcut o oferă de vânzare a terenului forestier ce tocmai îi fusese retrocedat, titlul său de proprietate nu era încă atacat în justiţie".

În decizia penală nr. 571/05.06.2019 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a dispus ca:

"prin sentinţa nr. 70/12.05.2008 a secţiei Comerciale, contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Suceava să fie admisă acţiunea formulată de inculpatul din prezenta cauză şi a fost anulată Decizia nr. 132 din 16.04.2007 şi punctul 14 din Hotărârea nr. 5 din 14 mai 2007, acte emise de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva Bucureşti .

Din analiza sentinţei civile menţionate anterior, Curtea reţine că prin decizia nr. 132 din 16.04.2007 a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva s-a reţinut în sarcina inculpatului A., printre altele, şi abaterea disciplinară vizând nerespectarea aplicării legilor fondului funciar, referitoare la împroprietărirea Liceului "G." din com. Pomârla, obţinerea de către familia I. a 400 ha pădure pe un alt amplasament şi validarea dreptului de proprietate conform Legii nr. 247/2005 a unor cetăţeni străini, fiind membru în Comisia Judeţeană de aplicare a acestor legi şi a faptului că nu a făcut obiecţiuni cu privire la hotărârile luate de această comisie.

Curtea reţine că instanţa de contencios administrativ a analizat legalitatea şi temeinicia deciziei nr. 132/2007 a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva şi nu a avut în vedere cazul particular dedus prezentei judecăţi, respectiv analiza legalităţii retrocedării suprafeţei de 358 ha teren cu vegetaţie forestieră numitului F., neavând competenţă în domeniul fondului funciar.

O afirmaţie generală referitoare la dreptul cetăţenilor străini de a dobândi dreptul de proprietate în România nu are natura de a constitui o dezlegare a chestiunii de drept referitoare la legalitatea titlului de proprietate în cauză cetăţeanului german menţionat anterior.

Aşadar, cât timp în prezenta cauză inculpatului apelant A. nu i se impută conduita sa în cadrul Comisiei Judeţene de Aplicare a Legilor Fondului Funciar ci faptul că, deşi avea obligaţia de a respecta indicaţiile obligatorii ale forurilor superioare şi de a iniţia acţiuni judecătoreşti prin care să anuleze titlul de proprietate emis pe numele lui F. vizând suprafaţa de 358 ha teren vegetaţie forestieră, nu a făcut acest lucru ci, din contră, a încheiat cu această persoană un contract de cumpărare a suprafeţei de teren menţionată anterior".

Se constată astfel, contrar celor susţinute de recurent că pentru aceleaşi fapte au fost aplicate o sancţiune disciplinară precum şi o sancţiune penală, ceea ce contravine principiului non bis is idem procedura penală şi cea administrativă prezintă suficiente legături materiale şi temporale.

Şi din această perspectivă se va menţine soluţia instanţei de fond de anulare a Deciziei nr. 476/17.10.2007.

Obiectivul şi scopul urmărit este unul general social şi nu se poate delimita la penal şi disciplinar în acest caz.

Temeiul legal al soluţiei adoptate de instanţa de recurs

Faţă de cele arătate în conformitate cu prevederile art. .496 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtă Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva împotriva sentinţei nr. 84 din 19 martie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 iunie 2020.