Peremption of suspended rural investment funding action upheld; appeals dismissed.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals filed by both the claimant individual enterprise and the defendant agricultural agency, thereby upholding the lower court's decision that declared the administrative action perished. The dispute concerned a challenge to a decision rejecting a request for payment of a second tranche under a rural investment financing scheme, where proceedings had been suspended pending the final resolution of a related civil case; after that related case became final in April 2017, neither party sought to resume the suspended proceedings within the statutory six-month period before the deadline expired in October 2017. The Court held that the peremption period began running from the date the decision in the related case became final (upon pronouncement, not communication or subsequent revision), and that filing a petition for revision against that external decision did not constitute an act of procedure within the suspended case capable of interrupting the peremption course under Article 416 of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 413 alin. (2) C. proc. civ, art. 416 C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ, art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 415 C. proc. civ; Peremption of suspended rural investment funding action upheld; appeals dismissed: The dispute concerned a challenge to a decision rejecting a request for payment of a second tranche under a rural investment financing scheme, where proceedings had been suspended pending the final resolution of a related civil case; after that related case became final in April 2017, neither party sought to resume the suspended proceedings within the statutory six-month period before the deadline expired in October 2017. The Court held that the peremption period began running from the date the decision in the related case became final (upon pronouncement, not communication or subsequent revision), and that filing a petition for revision against that external decision did not constitute an act of procedure within the suspended case capable of interrupting the peremption course under Article 416 of the Code of Civil Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited for the dismissal of the appeals as unfounded.
Full text
Şedinţa publică din data de 25 iunie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 03.06.2016, reclamanta A.-Întreprindere Individuală a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Călăraşi, anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 9908/17.12.2015, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/21.10.2015 şi obligarea autorităţii contractante AFIR la îndeplinirea obligaţiei contractuale de plată a tranşei a II-a.
1.2. Prin încheierea de şedinţă din 16 septembrie 2016, Curtea a dispus suspendarea judecăţii cauzei, în baza art. 413 alin. (2) C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2016 aflat pe rolul Tribunalului Călăraşi.
La data de 14.11.2017, pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a solicitat repunerea cauzei pe rol, motivat de soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2016
În dovedire, a depus decizia civilă nr. 1931 din 27 aprilie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal prin care a fost soluţionat definitiv dosarul respectiv.
2. Hotărârea ce face obiectul prezentei căi de atac
Curtea a acordat termen pentru soluţionarea cererii de repunerea pe rol a cauzei la data de 19.01.2018, când a pus în discuţia părţilor excepţia de perimare a acţiunii.
Prin sentinţa civilă nr. 148 din 19 ianuarie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia perimării şi a constatat acţiunea reclamantei A.-Întreprindere Individuală perimată.
3. Cererile de recurs
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs reclamanta A.-Întreprindere Individuală şi pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.
3.1. Recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre continuarea judecăţii.
A apreciat recurentul că instanţa de fond a constatat nelegal că ar fi intervenit sancţiunea perimării cauzei. Astfel, decizia civilă nr. 1931 din 27 aprilie 2017 a fost comunicată părţilor la data de 06.06.2017, între acest moment şi cererea de repunere pe rol a cauzei netrecând termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 C. proc. civ.
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat cerere de revizuire împotriva acestei decizii, care a fost soluţionată la data de 23.10.2017, nefiind comunicată încă părţilor. De asemenea, prin Decizia nr. 4213 din 23 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Bucureşti, Decizia nr. 1931 din 27 aprilie 2017 a fost schimbată în parte, în sensul înlăturării dispoziţiei privind obligaţia AFIR la plata tranşei a II-a.
Astfel, nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., cauza nu a rămas în nelucrare din motive imputabile părţilor.
3.2. Recurenta-pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a solicitat casarea hotărârii recurate în sensul respingerii excepţiei perimării şi al admiterii cererii de repunere pe rol a cauzei.
A arătat recurenta-pârâtă că, în urma pronunţării Deciziei nr. 1931 din 27 aprilie 2017, a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., întrucât instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri ce nu s-au cerut, constituindu-se Dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a.
Prin decizia civilă nr. 4213 din 23 octombrie 2017, instanţa a admis cererea de revizuire, schimbând în parte Decizia nr. 1931/2017 în sensul că a înlăturat dispoziţia privind obligarea pârâtei la plata tranşei a II-a.
În prezentul dosar, instanţa a suspendat judecarea cauzei la data de 16 septembrie 2016, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., apreciind că soluţionarea cauzei depinde de soluţionarea cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2016 al Tribunalului Călăraşi.
Având în vedere soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2016 ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 1931 din 27 aprilie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2016 dar şi a Deciziei nr. 4213 din 23 octombrie 2017 pronunţate de aceeaşi instanţă în Dosarul de revizuire nr. x/2017, a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei la data de 14.11.2017.
În opinia sa este nelegală soluţia instanţei de constatare a perimării acţiunii, întrucât nu a ţinut cont de prevederile art. 416-Întreruperea cursului perimării C. proc. civ., pentru că cererea de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 1931/2017 a întrerupt cursul perimării, întrucât s-a formulat un act de procedură după pronunţarea acestei decizii.
Astfel, termenul de la care începe calcularea termenului de prescripţie va fi de la pronunţarea Deciziei nr. 4213 din 23 octombrie 2017 în dosarul de revizuire.
De asemenea, nu se poate admite concluzia că pricina a rămas în nelucrare din motive imputabile părţilor timp de 6 luni, în condiţiile în care s-a formulat cerere de revizuire atât în vederea punerii în executare a dispozitivului Deciziei nr. 1931 din 27 aprilie 2017, dar şi pentru lămurirea obiectului prezentului dosar, AFIR dând dovadă de stăruinţă în soluţionarea cauzei.
4. Decizia instanţei de control judiciar
Înalta Curte, examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurenţi, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, constată că recursurile sunt nefondate.
4.1. Prin încheierea de şedinţă din 16 septembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei privind pe reclamanta A.-Întreprinderea Individuală ăn contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Călăraşi, până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2016 aflat pe rolul Tribunalului Călăraşi, secţia civilă.
Conform art. 415 C. proc. civ.,
"Judecata cauzei suspendate se reia:
1. prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părţi, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părţilor sau din cauza lipsei lor;
2. prin cererea de redeschidere a procesului, făcută cu arătarea moştenitorilor, tutorelui sau curatorului, a celui reprezentat de mandatarul defunct, a noului mandatar ori, după caz, a părţii interesate, a lichidatorului, a administratorului judiciar ori a lichidatorului judiciar, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 1-6;
3. din oficiu, în cazurile prevăzute la art. 412 alin. (1) pct. 7, după pronunţarea hotărârii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, respectiv în cazurile prevăzute de art. 520 alin. (2) şi (4), după pronunţarea hotărârii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
4. prin alte modalităţi prevăzute de lege."
4.2. Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.
În situaţia suspendării facultative a judecăţii dispuse în temeiul prevederilor art. 413 alin. (1) C. proc. civ., procesul se reia la cererea părţii interesate şi nu din oficiu, de instanţă, aspect ce nu reprezintă altceva decât o aplicare particulară a principiului disponibilităţii, ce guvernează procesul civil.
În cazul în care a fost suspendată judecarea cauzei, termenul de perimare începe să curgă de la momentul la care a încetat cauza care a determinat suspendarea, acesta fiind momentul de la care părţile au obligaţia de a solicita repunerea cauzei pe rol, în vederea continuării judecăţii.
Conform art. 418 alin. (1) C. proc. civ., "Cursul perimării este suspendat cât timp durează suspendarea judecăţii pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute de art. 413, precum şi în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată".
Aceste dispoziţii legale conduc la concluzia că termenul de perimare începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în cauza ce a provocat suspendarea. Deci, este evident că, după pronunţarea hotărârii, încetează cauza suspendării şi începe să curgă termenul de perimare.
4.3. Or, cauza care a provocat suspendarea, respectiv Dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Călăraşi, a fost soluţionată definitiv prin decizia civilă nr. 1931 din 27 aprilie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti din Dosarul nr. x/2016
Potrivit art. 634-Hotărârile definitive alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive "hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.", iar, conform alin. (2) al aceluiaşi articol, "hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării.".
Prin urmare, Decizia nr. 1931/2017 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în soluţionarea recursului formulat de A.-Întreprindere Individuală împotriva sentinţei nr. 659 din 24 august 2016 a Tribunalului Călăraşi în Dosarul nr. x/2016, este definitivă de la data pronunţării acesteia, 27.04.2017.
4.4. Nu pot fi avute în vedere alegaţiile recurentei-reclamante A.-Întreprindere Individuală, în sensul că decizia a fost comunicată părţilor la data de 06.06.2017, pentru că, în raport cu situaţia supusă analizei Înaltei Curţi, nu prezintă importanţă data comunicării acestei decizii, ci momentul la care a rămas definitivă.
Nici susţinerile recurentei-pârâte Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, că termenul de la care începe să curgă perimarea curge de la soluţionarea cererii de revizuire formulate împotriva Deciziei nr. 1931/2017, nu sunt întemeiate.
Art. 413 alin. (2) C. proc. civ. dispune că suspendarea va dura până când hotărârea pronunţată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă.
Or, după cum s-a reţinut mai sus, hotărârea pronunţată în Dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Călăraşi a devenit definitivă la momentul pronunţării Deciziei nr. 1931 din 27 aprilie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti.
Formularea unei cereri de revizuire, cale extraordinară de atac, împotriva acestei din urmă decizii nu prezintă nicio relevanţă în privinţa momentului la care decizia a devenit definitivă, pentru că art. 463 C. proc. civ., care enumeră hotărârile definitive, nu condiţionează momentul la care o hotărâre devine definitivă de soluţionarea unei eventuale căi extraordinare de atac.
De asemenea, formularea unei cereri de revizuire în dosarul până la cărui soluţionare definitivă a fost suspendată cauza, nu reprezintă un act de procedură formulat în dosarul suspendat, care să întrerupă cursul perimării în sensul art. 417 C. proc. civ.
4.5. Prin urmare, în mod corect a reţinut prima instanţă că termenul de perimare de 6 luni a început să curgă de la data de 27.04.2017 şi s-a împlinit la data de 27.10.2017, şi că, la data de 14.11.2017, când pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat cererea de repunere pe rol a cauzei, termenul era deja împlinit.
4.6. Toate considerentele expuse converg către concluzia că hotărârea recurată este legală, motiv pentru care, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., recursurile vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile formulate de A. Întreprindere Individuală şi de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei nr. 148 din 19 ianuarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 iunie 2020.