Annulment of appeal for non-payment of judicial stamp fee in dispute over mandatory notification of interoperability assessment body to EU authorities
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice (ICCJ) dismissed the appeal of the Ministry of Transport for lack of payment of the judicial stamp fee, thereby annulling the appeal and upholding the lower court’s judgment that obligated the ministry to notify the European Commission and other EU member states of the plaintiff company as an approved body for interoperability assessments. The dispute arose from a request by the transport company to compel the ministry to formally register it for evaluating the conformity of railway vehicle interoperability components under specific Technical Specifications for Interoperability (TSI). The decisive legal basis for the procedural dismissal was the non-compliance with the obligation to pay the 100 RON stamp duty prior to filing the appeal, as mandated by Article 24(2) of Government Emergency Ordinance No. 80/2013 and Articles 197 and 486(3) of the Code of Civil Procedure, which renders the appeal null if the fee is not evidenced.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 499 C. proc. civ, art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 486 alin. (3) C. proc. civ, art. 197 C. proc. civ; Annulment of appeal for non-payment of judicial stamp fee in dispute over mandatory notification of interoperability assessment body to EU authorities: A admis acţiunea şi a obligat pârâtul la notificarea către Comisia Europeană şi către celelalte state membre ale Uniunii Europene a societăţii reclamante A. ca organism pentru aplicarea procedurilor de evaluare a conformităţii elementelor constitutive de interoperabilitate (ECI) din componenţa vehiculelor feroviare care au ca referinţă STI-urile structurale aplicabile conform art. 13 din H.G. nr. 877/2010.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 25 iunie 2020
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată, la data de 18.01.2019, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor, obligarea pârâtului la notificarea către Comisia Europeană şi către celelalte state membre ale Uniunii Europene a societăţii A. ca organism pentru aplicarea procedurilor de evaluare a conformităţii elementelor constitutive de interoperabilitate (ECI) din componenţa vehiculelor feroviare care au ca referinţă STI-urile structurale aplicabile (proceduri prevăzute de art. 13 din H.G. nr. 877/2010 privind inoperabilitatea sistemului feroviar).
1.2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 649 din 16 februarie 2018, Curtea a respins excepţia autorităţii de lucru judecat şi excepţiile inadmisibilităţii şi prematurităţii acţiunii invocate de pârât.
A admis acţiunea şi a obligat pârâtul la notificarea către Comisia Europeană şi către celelalte state membre ale Uniunii Europene a societăţii reclamante A. ca organism pentru aplicarea procedurilor de evaluare a conformităţii elementelor constitutive de interoperabilitate (ECI) din componenţa vehiculelor feroviare care au ca referinţă STI-urile structurale aplicabile conform art. 13 din H.G. nr. 877/2010.
2. Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri, pârâtul Ministerul Transporturilor a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, solicitând admiterea recursului şi în subsidiar anularea hotărârii atacate şi, pe cale de consecinţă, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
3. Decizia instanţei de recurs
Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., în condiţiile art. 499 C. proc. civ., excepţia netimbrării recursului.
3.1. Deşi recurentului-pârât Ministerul Transporturilor (în prezent Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor) i s-a pus în vedere, prin adresa instanţei din 11.02.2020, să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, acesta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei. Potrivit art. 33 din aceeaşi ordonanţă, taxele de timbru se plătesc anticipat.
Conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
De asemenea, potrivit art. 197 C. proc. civ. "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."
3.2. Prin urmare, având în vedere faptul că, în cauză, recurentul-pârât nu şi-a îndeplinit obligaţia de timbrare a recursului, ce-i revenea conform prevederilor legale arătate, Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.
3.3. Faţă de cererea intimatei-pârâte de acordare a cheltuielilor de judecată pentru recurs, Înalta Curte, reţinând culpa procesuală a recurentului, în raport cu dispoziţiile art. 451-453 C. proc. civ., va obliga recurentul-pârât la plata cheltuielilor de judecată avansate de intimată în recurs, în cuantum de 4.760 RON, reprezentând onorariu avocaţial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de Ministerul Transporturilor (în prezent Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor) împotriva sentinţei nr. 649 din 16 februarie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Obligă recurentul-pârât la plata sumei de 4.760 RON către intimata-reclamantă A. S.R.L. reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 iunie 2020.