Allocation of project management costs: whether the 15% cap applies to the estimated or validated total eligible expenditure under POSDRU financing

Şedinţa publică din data de 25 iunie 2020

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, la data de 31.07.2018, pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Universitatea "Constantin Brâncuşi" a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Organismul Intermediar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane-Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, anularea Deciziei OIPOSDRU-MENCS nr. 01/27/ES/11.01.2017 privind soluţionarea contestaţiei sale înregistrate sub nr. x/23.11.2016 formulate împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/14.10.2016 şi anularea Procesului-verbal menţionat, cu consecinţa declarării sumei de 76.609,46 RON ca fiind cheltuială eligibilă în cadrul Proiectului "Creşterea calităţii programelor universitare de licenţă şi masterat în energetică", cod SMIS 53211.

1.2. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 166 din 20 martie 2018, Curtea a respins acţiunea reclamantei.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta Universitatea "Constantin Brâncuşi" Târgu Jiu a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, pe cale de consecinţă, anularea actelor atacate.

A apreciat recurenta-reclamantă că instanţa a făcut o greşită aplicare a prevederilor contractului de finanţare şi ale H.G. nr. 759/2007 şi a pronunţat o hotărâre cu încălcarea formelor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii cu încălcarea dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil.

Conform Ghidului solicitantului 2013 - Condiţii generale, cheltuielile aferente managementului de proiect, cuprinse la capitolul bugetar "Resurse umane" (cheltuieli aferente echipei de management) sau la capitolul bugetar "Alte tipuri de costuri" (cheltuieli aferente externalizării managementului de proiect) se vor încadra într-un anumit procent din valoarea eligibilă a proiectului, care va fi stabilit în Ghidul solicitantului-Condiţii Specifice.

În cadrul Proiectului x, "Creşterea calităţii programelor universitare de licenţă şi masterat în energetică", valoarea acestui procent a fost stabilită în limita a 15% din cheltuielile eligibile ale proiectului.

De asemenea, în Ghidul Solicitantului - Condiţii specifice, Cap. 3.5. Cheltuieli eligibile, pag. 17, se prevede că decontarea costurilor salariale cu personalul implicat în managementul proiectului se va face în limita unui procent de 15 din cheltuielile eligibile ale proiectului.

Instanţa de fond a interpretat eronat prevederile art. 3-Valoarea contractului alin. (4), (5) şi (6) din Contractul de finanţare nr. x/19.05.2014, reţinând că valoarea eligibilă finală a proiectului este suma rezultată după validarea cheltuielilor de către OIPOSDRU MENCS, în raport cu care se calculează în final procentul de 15% aferent cheltuielilor de management.

A mai susţinut recurenta-reclamantă, în ceea ce priveşte Instrucţiunea nr. 103/18.03.2015 reţinută de prima instanţă, că nu a fost avut în vedere faptul că prevederile contractului de finanţare au fost completate şi modificate prin Actul Adiţional nr. 2 la contract. Astfel, potrivit art. 3 alin. (1) din Contractul de finanţare nr. x/19.05.2014 actualizat prin actul adiţional, s-a stabilit că valoarea totală eligibilă a proiectului este estimată la 1.863.969,56 RON, iar în conformitate cu alin. (4) al art. 3, valoarea cheltuielilor legate de managementul proiectului va fi acordată în procentul de maxim 15% din cheltuielile eligibile ale proiectului. Alin.(5) a prevăzut că, în cazul în care, la finalizarea perioadei de implementare a proiectului, valoarea totală eligibilă validată de AMPOSDRU/OIPOSDRU MEN este mai mică decât valoarea totală eligibilă prevăzută la alin. (1), procentul de decontare a acestor tipuri de cheltuieli, precum şi cheltuielile de tip FEDR, va fi raportat la aceasta din urmă.

Astfel, se poate constatat că formularea "va fi raportată la aceasta din urmă" face trimitere la valoarea din urmă menţionată, adică valoarea totală eligibilă prevăzută la alin. (1), respectiv 1.863.969,56 RON, şi nu la valoarea cea dintâi menţionată, valoarea totală eligibilă validată.

Contrar celor reţinute de prima instanţă, valoarea cheltuielilor de management conform Actului Adiţional nr. 2 la contract este de 279.595,43 RON. Valoarea cheltuielilor de management solicitate la rambursare este de 226.840 RON, ceea ce reprezintă 12,17%, valoare ce nu depăşeşte suma bugetată de 279.595,43 RON şi nici 15% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului.

A mai arătat recurenta că, pentru termenul din 20.03.2018, când s-a luat cauza în pronunţare, a transmis prin fax primei instanţe o cerere prin care solicita amânarea judecăţii pentru imposibilitatea de prezentare a consilierului juridic aflat în concediu medical.

3. Apărările formulate

Ministerul Fondurilor Europene, succesor al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, a formulat întâmpinare, prin care solicitat, în principal, constatarea nulităţii cererii de recurs, apreciind că recurenta nu a formulat critici în dezvoltarea motivului de recurs invocat, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. În subsidiar, pe fondul recursului, a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat.

4. Decizia instanţei de recurs

4.1. Înalta Curte urmează a respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât MFE prin întâmpinare, apreciind că, din punct de vedere formal, susţinerile expuse în cuprinsul cererii de recurs se pot circumscrie dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

4.2. Preliminar analizării motivului de casare menţionat, instanţa de control judiciar constată că recurenta-reclamantă a invocat faptul că pentru termenul din 20.03.2018, când pricina a fost reţinută în pronunţare de prima instanţă, ar fi formulat o cerere de amânare pentru imposibilitate de prezentare a consilierului juridic, cerere care nu a fost admisă de prima instanţă.

Prin cererea de recurs a apreciat că sentinţa de fond ar fi fost pronunţată cu încălcarea formelor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii cu încălcarea dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil.

Acest aspect, al încălcării formelor de procedură, ar putea fi încadrat la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., motiv de casare neindicat prin cererea de recurs şi care, de altfel, nu este întemeiat.

Astfel, analizând sentinţa atacată şi din perspectiva acestui motiv de casare, Înalta Curte, verificând practicaua sentinţei recurate, constată că, la momentul apelării cauzei, la dosarul de fond, nu exista nicio cerere de amânare a reclamantei.

Se constată că, într-adevăr, reclamanta a formulat o cerere de amânare a judecăţii cauzei pentru imposibilitate de prezentare a consilierului juridic, însă a depus cererea în chiar ziua şedinţei de judecată, la ora 10:36, în condiţiile în care şedinţa de judecată începea la ora 11:00. Cererea a fost înregistrată de serviciul registratură la data de 21.03.2018, ulterior şedinţei de judecată.

Deci, la momentul apelării cauzei reclamantei, când s-a constatat lipsa părţilor, la dosar nu exista nicio cerere de amânare care să poată fi analizată de judecătorul fondului. De asemenea, prin acţiunea introductivă de instanţă, reclamanta a solicitat şi judecarea cauzei în lipsă, conform art. 223 C. proc. civ.

4.3. Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurentă, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, neputându-se reţine că prima instanţă ar fi încălcat sau aplicat greşit normele de drept material.

Esenţa criticilor referitoare la soluţia pronunţată pe fond se bazează pe clauzele Contractului de finanţare nr. x/19.05.2014 cuprinse în art. 3, referitoare la valoarea contractului, şi, în special, pe prevederile alin. (5) al acestui articol.

Recurenta-reclamantă a arătat că, potrivit art. 3 alin. (1) din contract, astfel cum a fost completat prin Actul adiţional nr. x la contract, s-a stabilit o valoarea totală eligibilă estimată a proiectului/finanţării nerambursabile de 1.863.969,56 RON.

Potrivit art. 3 alin. (4), valoarea cheltuielilor legate de managementul proiectului urma a fi acordată în procent de maxim 15% din valoarea totală eligibilă a proiectului, iar potrivit art. 3 alin. (5), "în cazul în care, la finalizarea perioadei de implementare a Proiectului, valoarea totală eligibilă validată de AMPOSDRU/OIPOSDRU Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă este mai mică decât valoarea totală eligibilă prevăzută la alin. (1), procentul de decontare a acestor tipuri de cheltuieli, precum şi cheltuielile de tip FEDR, va fi raportat la aceasta din urmă".

Recurenta-reclamantă interpretează prevederile acestui ultim alineat în sensul că ele ar stabili, pentru situaţia în care valoarea totală eligibilă validată a cheltuielilor ar fi mai mică decât cea estimată, prevăzută la alin. (1), că procentul de decontare al cheltuielilor legate de managementul proiectului, se raportează la valoarea totală eligibilă estimată a proiectului, iar nu la cea validată.

În opinia instanţei de control judiciar, această afirmaţie se bazează pe o interpretare literală eronată a alin. (5), care nu poate fi primită întrucât ea contravine unui principiu al finanţării POSDRU, cuprins în Ghidul solicitantului, conform căruia acest tip de cheltuieli (legate de managementul proiectului) trebuie să se încadreze într-un procent din valoarea eligibilă a proiectului.

De asemenea, recurenta omite dispoziţiile alin. (6) al art. 3 contractul de finanţare, potrivit cărora, "La finalizarea perioadei de implementare a Proiectului, finanţarea nerambursabilă acordată de AMPOSDRU/OIPOSDRU MEN va fi limitată la valoarea obţinută prin aplicarea procentului prevăzut la art. 3 alin. (2) cheltuielilor totale eligibile validate".

Deci, a susţine că procentul cheltuielilor legate de managementul proiectului rămâne raportat la valoarea totală eligibilă estimată a contractului, independent de valoarea eligibilă validată, înseamnă a nesocoti, în esenţa ei, ideea de raportare a acestui tip de cheltuieli, stabilite procentual, la valoarea totală eligibilă a proiectului.

Înţelesul prevederilor art. 3 alin. (5) din contractul de finanţare, corect reţinut de instanţa de fond, este acela că, în cazul în care, la finalizarea perioadei de implementare a proiectului, valoarea totală eligibilă validată de AMPOSDRU/OI POSDRU este mai mică decât valoarea totală eligibilă prevăzută la alin. (1), procentul de decontare a tipurilor de cheltuieli menţionate la alin. (3) şi (4) va fi raportat la valoarea totală validată de AMPOSDRU/OI POSDRU.

De altfel, această concluzie se desprinde şi din dispoziţiile Instrucţiunii nr. 103/18.03.2015, art. 8.11, potrivit cărora validarea cheltuielilor salariale aferente managementului de proiect, a cheltuielilor subcontractante, a cheltuielilor de tip FEDER se va face cu respectarea condiţiei ca suma totală validată pentru cheltuielile salariale aferente managementului de proiect să se încadreze în suma estimată pentru această categorie de cheltuieli conform ultimei variante de buget aprobat, fără a se depăşi cuantumul estimat aprobat şi procentul obţinut prin raportarea sumei totale validate la valoarea totală eligibilă validată, astfel încât să nu depăşească procentul maxim admis specificat în Ghidul solicitantului Condiţii Generale/Contractul de finanţare.

Contrar alegaţiilor recurentei-reclamante, nu se poate face abstracţie de dispoziţiile acestei instrucţiuni, care este aplicabilă tuturor proiectelor finanţate prin POSDRU.

4.4. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru toate considerentele expuse, înalta Curte apreciază că soluţia adoptată de judecătorul fondului este legală, astfel că, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge excepţia nulităţii recursului şi va respinge recursul pârâtului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul formulat de Universitatea "Constantin Brâncuşi" împotriva sentinţei nr. 166 din 20 martie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 iunie 2020.