Nullity of cassation appeal for failure to articulate statutory illegality grounds in administrative dispute over EU fund irregularities

Şedinţa publică din data de 25 iunie 2020

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, la data de 04.08.2017, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Comuna Deleni a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Energiei-Organismul Intermediar pentru Energie (OIE) şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene-Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice prin Ministerul Finanţelor Publice, anularea Deciziei nr. 240298/03.02.2017 emise de OIE, a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acesteia şi a Procesului-verbal nr. x/06.12.2016 de constatare a neregulilor şi de stabilire a crenţelor bugetare şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestuia.

1.2. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa nr. 1280 din 20 martie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată de pârâtul Ministerul Energiei prin întâmpinare, şi a respins cererea de chemare în judecată, ca inadmisibilă.

Instanţa a reţinut, în esenţă, în raport cu dispoziţiile art. 21, art. 46 şi art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, că actele ce pot forma obiect al contestaţiei în contencios administrativ sunt procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare şi decizia pronunţată în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva acestuia, iar nu decizia emisă în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unui proiect de proces-verbal.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta Comuna Deleni a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, ori, în subsidiar, rejudecând cauza, admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a reprodus susţinerile din acţiune, expunând situaţia de fapt şi reiterând motivele pentru care apreciază că actele atacate sunt nelegale. Referitor la soluţia instanţei, a apreciat că există o eroare în raţionamentul instanţei de fond, privitor la inadmisibilitatea reţinută în cauză.

3. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, constatarea nulităţii, apreciind că motivele invocate de recurenta-reclamantă nu pot fi încadrate în vreunul dintre cazurile limitativ prevăzute la art. 488 C. proc. civ.. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4. Decizia instanţei de recurs

4.1. Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului în condiţiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din lecturarea susţinerilor recurentei-reclamante, rezultă că s-a rezumat la a aprecia că există o eroare în raţionamentul primei instanţe şi la a reitera cuprinsul acţiunii, fără, însă, a evidenţia niciun element de nelegalitate a sentinţei atacate care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

4.2. Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului articolului 488 C. proc. civ., condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt şi în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Motivele de recurs desemnează ipotezele expres şi limitativ prevăzute de lege pentru care se poate cere casarea hotărârii atacate.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 pct. 1-8.

4.3. Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere la legiferare, şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau şi netemeinicia acesteia.

Or, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă Comuna Deleni nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de textul legal, apte să conducă la casarea hotărârii recurate, alegaţiile din cererea de recurs vizând elemente de fapt ale cauzei şi reluarea susţinerilor din cuprinsul acţiunii introductive de instanţă.

Intercalarea unor afirmaţii, prin care arată că ar fi eronat raţionamentul primei instanţe, nu reprezintă critici de nelegalitate în sensul art. 488 C. proc. civ., recurenta limitându-se la a prelua integral argumentele prezentate prin cererea de chemare în judecată, fără, însă, a aduce nicio critică concretă considerentelor hotărârii recurate care să se poată încadra în articolul menţionat.

Simpla nemulţumire a părţii cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată şi reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt şi a acţiunii nu se constituie într-un motiv de nelegalitate a sentinţei, această neregularitate sancţionându-se cu nulitatea.

4.4. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul formulat de Comuna Deleni împotriva sentinţei nr. 1280 din 20 martie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 iunie 2020.