Territorial competence in administrative litigation: exclusive jurisdiction at plaintiff's domicile under Art. 10(3)-(4) Law 554/2004 when union acts as representative
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice confirmed the jurisdiction of the Bucharest Court of Appeal, Second Civil Court, Section for Administrative and Fiscal Litigation, resolving a negative conflict of competence by rejecting the claims of the Brasov Court of Appeal. The dispute arose from an administrative challenge brought by a trade union on behalf of a member against a central public authority, where the initial court declined territorial jurisdiction, prompting the second court to admit a negative conflict and refer the case to the Supreme Court. The decisive legal basis relied on Article 10(3) and (4) of Law No. 554/2004, which establishes exclusive territorial competence at the domicile of the plaintiff physical person, and Article 91 of the Civil Code, determining that the union's role as a representative did not shift jurisdiction to the union's seat but rather remained fixed at the plaintiff member's established domicile in Bucharest.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 din C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 87 C. civ, art. 86 alin. (2) C. civ, art. 91 C. civ; Territorial competence in administrative litigation: exclusive jurisdiction at plaintiff's domicile under Art. 10(3)-(4) Law 554/2004 when union acts as representative: The dispute arose from an administrative challenge brought by a trade union on behalf of a member against a central public authority, where the initial court declined territorial jurisdiction, prompting the second court to admit a negative conflict and refer the case to the Supreme Court. The decisive legal basis relied on Article 10(3) and (4) of Law No. 554/2004, which establishes exclusive territorial competence at the domicile of the plaintiff physical person, and Article 91 of the Civil Code, determining that the union's role as a representative did not shift jurisdiction to the union's seat but rather remained fixed at the plaintiff member's established domicile in Bucharest.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for establishing the competent court to resolve the negative conflict of competence.
Full text
Şedinţa publică din data de 12 iunie 2020
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 7869 din 18 noiembrie 2019 Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Naţional al Poliţistilor şi Personalului Contractual din M.A.I., în contradictoriu cu Inspectoratul General al Poliţiei Române, în favoarea Tribunalului Braşov.
Învestit prin declinare, Tribunalul Braşov, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 111/CA din 4 martie 2020, a admis excepţia de necompetenţă teritorială a şi, în consecinţă, a declinat în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, competenţa de soluţionare a cauzei, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru stabilirea instanţei competente să soluţioneze cauza.
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.
Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Faţă de modificările aduse art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul persoane fizică, şi mai ales prin introducerea alin. (4) al art. 10, nu mai poate fi stabilită competenţă teritorială a tribunalului în funcţie de sediul Sindicatului.
Competenţa este definită în doctrină ca fiind aptitudinea recunoscută de lege unei instanţe judecătoreşti de a judeca un anumit litigiu.
Prin urmare, pentru determinarea instanţei competente în soluţionarea unui litigiu, ceea ce trebuie stabilit este obiectul acţiunii, constând în dreptul sau interesele ce se urmăresc a fi protejate prin recurgerea la calea justiţiei şi pretenţia concretă a reclamantului.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004 "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".
Conform aliniatului 3 din acelaşi act normativ, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului. (4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.
Dispoziţiile legale enunţate anterior instituie o competenţă teritorială exclusivă la sediul reclamantului, indiferent dacă acţiunea este formulată personal, sau prin reprezentat legal sau convenţional.
În cazul de faţă, prezenta acţiune a fost introdusă de sindicat (persoana de drept privat) dar în numele membrului său de sindicat, deci în calitate de reprezentant al acestuia.
În aceste condiţii, se constată că devin incidente dispoziţiile aliniatului 4 al art. 10 din Legea nr. 554/2004, potrivit cu care, competenţa se stabileşte prin raportare la domiciliul reclamantului, membru de sindicat.
Dispoziţiile art. 87 C. civ. prevăd că:
"domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este locul unde acesta declară că îşi are locuinţa principală".
Conform art. 86 alin. (2) C. civ.:
"dacă prin lege nu se prevede altfel, o persoană fizică nu poate să aibă în acelaşi timp decât un singur domiciliu şi o singură reşedinţă, chiar şi atunci când deţine mai multe locuinţe".
De asemenea, art. 91 C. civ. prevede că:
"Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund reeditaţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei mi va putea fi opusă altor persoane. (3) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplica în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune."
Noţiunea de domiciliu trebuie interpretată în sens larg, interesând astfel nu atât locuinţa statornică sau principală a părţii, ci adresa unde acesta locuieşte efectiv, or în cauză, reclamantul locuieşte efectiv în Municipiul Bucureşti unde şi-a stabilit şi reşedinta.
În cauză, reclamantul a învestit Tribunalul Bucureşti cu acţiunea iniţială, fiind instanţa de la reşedinţa sa, stabilită legal, conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competenţa fiind exclusiv la domiciliul acestuia.
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I. şi pârâtul Inspectoratul General al Poliţiei Române, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal .
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2020.