Validity of military inaptitude decision for external missions: procedural compliance with medical evaluation methodology and recoverability of moral damages

Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2020

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară şi Ministerul Apărării Naţionale, a solicitat anularea Deciziei medicale nr. x/26.07.2016, emisă de Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Direcţiei medicale a Ministerului Apărării Naţionale, obligarea pârâţilor la plata despăgubirilor materiale în cuantum de 12.780 Euro, echivalentul în RON la data plăţii şi obligarea pârâţilor la plata sumei de 10.000 Euro reprezentată de daune-morale.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 74/CA din 3 aprilie 2017 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis în parte acţiunea promovată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară din cadrul Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerul Apărării Naţionale; s-a dispus anularea deciziei medicale nr. x/26.07.2016, emisă de Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară din cadrul Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale; a fost obligat pârâtul Ministerul Apărării Naţionale la plata către reclamant a sumei de 7668 EURO, reprezentând daune materiale, echivalent în RON la data plăţii şi s-a respins cererea privind acordarea de daune morale.

Totodată, au fost obligaţi pârâţii la plata către reclamant a sumei de 350 RON, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă timbru).

3. Recursurile

Împotriva sentinţei civile nr. 74/CA din 3 aprilie 2017 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs atât reclamantul A., cât şi pârâţii Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară din cadrul Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerul Apărării Naţionale, recursurile fiind întemeiate pe dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii sale de recurs, recurentul-reclamant A. a arătat, în esenţă, următoarele:

Recursul formulat vizează respingerea de către instanţa de fond a cererii privind acordarea daunelor morale, astfel cum este prevăzut în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Sub aspectul soluţionării cererii privitoare la acordarea daunelor morale, sentinţa civilă pronunţată de instanţa de fond este nelegală în temeiul disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în sensul că "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material".

Se arată că în temeiul disp. art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reclamantul A. a solicitat anularea actului administrativ reprezentat de decizia medicală, repararea pagubei cauzate, reprezentată de cuantumul veniturilor de care a fost lipsit în perioada în care nu a fost plecat în misiune, precum şi reparaţii pentru daune morale în cuantum de 10.000 Euro.

Prin sentinţa pronunţată, instanţa de fond a respins cererea reclamantului privind acordarea daunelor morale, deşi din cuprinsul motivării instanţa a apreciat existenţa unui anumit stres la care a fost supus reclamantul ca urmare a emiterii deciziei medicale contestate, ce a avut drept consecinţă readucerea acestuia în ţară, din misiune, şi imposibilitatea de a pleca din nou în misiune.

Din cuprinsul motivării hotărârii rezultă că instanţa de fond a făcut o comparaţie între stresul la care reclamantul a fost supus prin readucerea acestuia în ţară şi imposibilitatea plecării în misiune, ceea ce a însemnat lipsirea de venitul lunar pe care l-ar fi obţinut din misiune, cu stresul suportat de reclamant pe perioada misiunilor externe, ceea ce nu poate reprezenta o susţinere legală pentru înlăturarea acordării daunelor morale.

Instanţa de fond avea obligaţia să analizeze dacă sunt îndeplinite sau nu condiţiile răspunderii civile delictuale pentru acordarea daunelor morale.

Emiterea deciziei medicale în mod abuziv şi nelegal, astfel cum se reţine prin sentinţa pronunţată în prezenta cauză, reprezintă săvârşirea faptei ilicite şi vinovăţia acesteia, starea de stres constatată chiar de instanţa de fond la care a fost supus reclamantul din cauza abuzurilor săvârşite prin emiterea deciziei medicale reprezintă prejudiciul cauzat reclamantului, între acestea existând în mod cert şi raportul de cauzalitate, fiind astfel îndeplinite cumulativ toate cele patru condiţii ale răspunderii civile delictuale, prevăzute de disp. art. 1357 din C. civ.

În motivarea cererii de recurs a pârâtei Comisia Centrală de Expertiză Medico-Mililtară din cadrul MAN şi MAN, s-a arătat în esenţă următoarele:

Se solicită instanţei de recurs admiterea recursului şi casarea sentinţei recurate, pentru motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Se apreciază că hotărârea instanţei de fond este nelegală, fiind dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, interpretarea dată prevederilor Ordinului nr. 8/2013 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de sănătate şi stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român şi a baremului medical aferent, fiind greşită.

Referitor la motivarea instanţei, potrivit căreia în cazul reclamantului nu a fost respectată procedura prevăzută de ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 8/2013 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de sănătate şi stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român şi a baremului medical aferent:

- în ceea ce priveşte "etapele care au fost parcurse în cazul reclamantului", este greşită interpretarea dată de instanţa de fond prevederilor Ordinului nr. 8/2013, respectiv art. 1, 2 şi 3 din ordin, aceasta reţinând greşit că "vizita medicală nu s-a efectuat pe baza Fişei de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naţionale, ci Fişa de examinare medicală a fost întocmită în urma efectuării vizitei medicale (vizita medicală cu rezultatul analizelor s-a efectuat la 16.02.2016, iar Fişa a fost întocmită la 17.02.2016) ";

- din lecturarea fişei întocmite pe data de 17.02.2016 se observă însă că titulatura acesteia este aceea de "Fişă de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naţionale examen medical la plecarea/înapoierea din misiune". Mai mult, deoarece potrivit art. 1 alin. (2) ordin, text neavut în vedere de instanţă: "Evaluarea stării de sănătate şi stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni şi operaţii în afara statului român se efectuează în cadrul vizitei medicale", rezultă fără niciun dubiu că doar în urma efectuării unei vizite medicale se poate întocmi o "Fişa de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naţionale, examen medical la plecarea/înapoierea din misiune".

Instanţa de fond nu avut în vedere faptul că, potrivit art. 11 din ordin:

"În situaţia în care există o simptomatologie pentru care sunt necesare investigaţii suplimentare pentru stabilirea diagnosticului, când există afecţiuni neprevăzute în Baremul medical pentru stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român ori există afecţiuni care s-ar putea agrava/s-au agravat pe timpul participării la misiune, pacientul este internat şi expertizat prin comisia de expertiză medico-militară, iar concluziile se materializează printr-o decizie medicală emisă de către comisia de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar şi avizată de către comisia centrală de expertiză medico-militară".

Recurenţii arată că nu sunt de acord cu motivarea instanţei, potrivit căreia aceleaşi afecţiuni au fost identificate şi cu prilejul evaluării medicale încheiată cu emiterea deciziei medicale nr. 3780/10.11.2011, dar în acest caz nu a existat un impediment pentru ca reclamat "apt pentru misiune".

În primul rând, antecedentele personale patologice ale reclamantului A. sunt consemnate începând cu data de 15.05.2013, aşa cum rezultă din baza de date existentă la U.M. 01737 Topraisar (Fişele de consultaţii medicale nr. 1 şi 2 depuse în copie), de când acesta apare ca diagnosticat cu "cardiopatie ischemică cronică" cod 462, fiind menţionat şi un nivel ridicat de trigliceride (345), diagnostic care apare în ambele Fişe de consultaţii, inclusiv la data de 28.12.2015. Medicul de familie (dr. B.) a eliberat reţete pentru tratarea acestei afecţiuni. În al doilea rând, o eventuală eroare/greşeală în aprecierea stării de sănătate nu se poate perpetua pe motiv că şi anterior, aceleaşi date medicale au fost trecute cu vederea;

Deoarece menţiunile din Fişa de examinare medicală tip Ministerul Apărării Naţionale nr. 23/17.02.2016 întocmită cu ocazia efectuării vizitei medicale la Spitalul militar de urgenţă "Dr. Alexandru Gafencu" Constanţa la plecarea în misiune apar ca fiind sunt contradictorii, în condiţiile în care deşi la rubrica "Date generalei Antecedente personale patologice" este menţionat:

"obezitate exogenă, sd. dislipidemic, C.I.C, H.T.A. în tratament în observaţie scădere toleranţă la glucoză", la rubrica "Concluziile comandantului/şefului unităţii sanitare" este menţionat "Apt Misiune", "Comisia centrală de expertiză medico-militară/Direcţia Medicală din cadrul Ministerului Apărării Naţionale nu a fost de acord cu această concluzie şi în aplicarea art. 12/ordin, a dispus ca în vederea precizării aptitudinii pentru plecarea în misiune în afara teritoriului naţional, militarul să fie internat pentru reexpertizare la un alt spital militar.

Reclamantul a fost reexpertizat în vederea precizării aptitudinii pentru plecarea în misiune în afara teritoriului naţional, prin internarea din luna iulie 2016 în Spitalul universitar de urgenţă militar central "Dr. Carol Davila" Bucureşti. Chiar dacă în Biletul de ieşire din 22.07.2016 din Spitalul universitar de urgenţă Militar Central "Dr. Carol Davila" Bucureşti este menţionat, la secţiunea EPICRIZA:

"...S-a înaintat foaia de observaţie la Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară, cu propunerea de încadrare "apt pentru misiuni externe", pe baza documentelor medicale existente, Comisia Centrală a emis o nouă Decizie medicală (cu nr. x din 26.07.2016), potrivit căreia militarul a fost clasificat "inapt misiune externă".

Se consideră eronată aprecierea instanţei, potrivit căreia "Declararea reclamantului ca fiind inapt pentru misiune externă nu este susţinută de argumente medicale", în condiţiile în care:

- prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M8/2013, a fost stabilit baremul privind aptitudinea medico-militară a personalului participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;

- la Anexa 1/Ordin, la cap. 4 - Bolile aparatului cardiovascular, la paragraful 59, se menţionează că: "Asocierea de două sau mai multe din următoarele afecţiuni: obezitate cls. 1; dislipidemie - colesterolemie peste 200 mg/dl, trigliceride peste 150 mg/dl; HTA la limită TAs 130-140 mmHg" fac inapt un militar, din punct de vedere medico-militar, pentru a participa la misiuni externe";

- în Fişa de examinare medicală tip Ministerul Apărării Naţionale nr. 23/17.02.2016 întocmită cu ocazia efectuării vizitei medicale la Spitalul militar de urgenţă "Dr. Alexandru Gafencu" Constanţa la plecarea în misiune, la rubrica "Date generalei Antecedente personale patologice "este menţionat:

"obezitate exogenă, sd. dislipidemic, C.I.C, H.T.A. în tratament în observaţie scădere toleranţă la glucoza", (precizăm că: sd. înseamnă sindrom; C.I.C. înseamnă cardiopatie ischemică cronică iar H.T.A., hipertensiune arterială). Pe fişă se menţionează şi o valoare a tensiunii arteriale (T.A.) de 130/180, iar datele antropometrice indicate în fişă (100 kg greutate, 179 cm înălţime) arată că IMC (indicele de masă corporală) are o valoare de 31,21 ce corespunde "Obezitate (gradul I)" (valori ale IMC între 30,00 şi 34,99);

- aceste date medicale au fost/sunt cunoscute, recunoscute şi necontestate de către reclamant;

- prin raportare la cap. 4 - Bolile aparatului cardiovascular, paragraful 59/Anexa 2 din Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 8/2013, antecedentele personale patologice înscrise în Fişa de examinare medicală nr. 23/17.02.2016, îl clasifică pe reclamant ca INAPT MISIUNE EXTERNĂ.

Consideră de asemenea recurentul că, potrivit datelor medicale înscrise în Fişa de examinare medicală nr. 23/17.02.2016, reclamantul era evident "inapt, din punct de vedere medico-militar, pentru a participa la misiuni externe", deoarece:

- acestuia îi erau deja asociate cel puţin două din afecţiunile menţionate la paragraful 59/Anexa 2/Ordinul M 8/2013 şi care din punct de vedere medico-militar fac inapt un militar pentru | a participa la misiuni externe:

"obezitate cls. 1; dislipidemie - colesterolemie peste 200 mg/dl, trigliceride peste 150 mg/dl; HTA la limită TAs 130-140 mmHg";

- prevederile paragraful 59/Anexa 2/Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M 8/2013 (care cuprinde Baremul Medical pentru stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român) îi erau pe deplin aplicabile.

Referitor la uşorul exces ponderal, urmează să se obsere că dacă în februarie 2016 reclamantul avea o valoare a BMI (indicele de masă corporală) de 31,21 (având greutatea de 100 kg), în noiembrie 2016 reclamantul avea o valoare a BMI de 29, corespunzător "SUPRAPONDERAL"(valori BMI între 25 şi 29,99). Practic, doar pierderea în greutate de aproximativ 7 kg a fost cea care făcut ca în noiembrie 2016 BMI (indicele de masă corporală) să scadă sub 30 şi astfel, afecţiunea "obezitate " să nu mai existe.

Ca urmare, la data de 09.11.2016 nu mai suntem în situaţia asocierii de două sau mai multe afecţiuni (obezitate cu HTA la limită TAs 130-140 mmHg, dislipidemie). Deci, paragraful 59/Anexa 2/cap. 4./Bolile aparatului cardiovascular din Ordinul M 8/2013, în baza căruia anterior a fost clasificat inapt din punct de vedere medico-militar, pentru a participa la misiuni externe, nu îi mai este aplicabil situaţiei reclamantului, abia în noiembrie 2016.

Drept urmare, Comisia centrală de expertiză medico-militară a avizat propunerea de încadrare a militarului ca fiind "apt pentru misiuni externe".

Se apreciază că în mod greşit instanţa de fond a admis în parte acţiunea, a anulat Decizia medicală nr. x din 26.07.2016 emisă de Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară din cadrul Ministerului Apărării Naţionale" şi a obligat pârâta la plata sumei de 7.668 euro, echivalentul în RON la data plăţii.

Apărările părţilor

Reclamantul A. formulat întâmpinare la cererea de recurs a pârâţilor şi a solicitat respingerea acestuia ca neîntemeiată, reiterând apărările de la instanţa de fond.

Pârâţii Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerul Apărării Naţionale au formulat întâmpinare la cererea de recurs a reclamantului şi au solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, reiterând apărările de la instanţa de fond.

II. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Analizând cererile de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că nu sunt fondate pentru următoarele considerente:

Recursul pârâţilor nu este fondat

În ceea ce priveşte respectarea procedurii privind evaluarea stării de sănătate şi stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român şi a baremului medical aferent prevăzută de Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M8/2013.

Instanţa de fond a reţinut încălcarea prevederilor art. 11, 12, 14 din ordin, precum şi a art. 1 şi 2 alin. (2) şi (3), art. 3 la emiterea Deciziei nr. x/26.07.2016.

Argumente de fapt şi de drept relevante

Reclamantul A. este plutonier adjutant principal încadrat pe funcţia de subofiţer de stat major în statul de organizare al Batalionului 341 Infanterie Constanţa, figurând în cadrul U.M. 01737 Topraisar.

În anul 2016, parcurgând etapele privind evaluarea stării de sănătate şi stabilirea aptitudinii medico-militare pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, reclamantul a fost declarat "apt misiune" de către Spitalul Militar de Urgenţă "Grigore Gafencu" Constanţa, fiind dislocat în Baza Aeriană Kandahar din Afganistan în cadrul Batalionului de Infanterie pentru Protecţia Forţei, începând cu 09.08.2016.

Ca urmare a emiterii Deciziei medicale nr. x/26.07.2016 de către Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Direcţiei medicale a Ministerului Apărării Naţionale, contestată în cauză, s-a dispus repatrierea reclamantului la 02.09.2016.

Ulterior, reclamantul a parcurs o nouă etapă de evaluare în urma căreia a fost emisă Decizia medicală nr. x/10.11.2016 de către Comisia de Expertiză Medico - Militară de pe lângă Spitalul Militar Constanţa, prin care a fost declarat "apt misiune", decizie avizată de către Comisia Centrală de Expertiză Medico - Militară. În baza acestei decizii a fost reintrodus în teatrul de operaţii din 20.12.2016.

Potrivit Ordinului nr. M8/2013 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea stării de sănătate şi stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român şi a baremului medical aferent

a) efectuarea vizitei medicale eliminatorii de către spitalele militare pe baza Fişei de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naţionale - art. 1, 2 alin. (1) şi (3), art. 3 din ordin - cu menţiunea că "datele şi concluziile înscrise în Fişa de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naţionale cu ocazia efectuării vizitei medicale la plecarea/înapoierea în/din misiune sunt valabile timp de 12 luni de la efectuare, dacă în această perioadă nu au intervenit modificări ale stării de sănătate, fapt certificat de către medicul unităţii militare, în baza datelor furnizate de medicul de familie" art. 5 din Ordin;

b) eliberarea de către medicul de medicina muncii a fişei de aptitudine conform metodologiei stabilite de către Direcţia medicală în baza datelor şi concluziilor înscrise în Fişa de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naţionale după efectuarea vizitei medicale art. 7 alin. (1) din Ordin (cu menţiunea că, dacă de la vizita medicală şi până la plecarea în misiune trec mai mult de 6 luni, se eliberează o nouă fişă de aptitudine - art. 7 alin. (2) din Ordin)

Potrivit art. 10 din Ordin:

"Medicul de unitate este obligat să deţină o bază de date a fiecărei persoane din unităţile militare subordonate sau din arondare, reprezentând datele medicale referitoare la antecedentele personale patologice, cele care provin din documentele medicale din instituţiile unde personalul a fost consultat/investigat/internat/tratat, precum şi la vaccinările efectuate. Această bază de date este actualizată permanent şi este pusă la dispoziţia medicilor specialişti din ambulatoriile de specialitate/comisiei de expertiză medico-militară/comisiei centrale de expertiză medico-militară atunci când personalul este selecţionat pentru a participa la misiuni în afara teritoriului statului român".

c) internarea şi expertizarea prin comisia de expertiză medico-militară (concluziile se materializează printr-o decizie medicală emisă de către comisia de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar şi avizată de către comisia centrală de expertiză medico-militară) doar în cazul în care sunt necesare investigaţii suplimentare pentru stabilirea diagnosticului, când există afecţiuni neprevăzute în Baremul medical pentru stabilirea aptitudinii medico-militare a personalului participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român ori există afecţiuni care s-ar putea agrava/s-au agravat pe timpul participării la misiune - art. 11 din Ordin;

d) convocarea şi/sau expertizarea prin internare sau pe baza documentelor medicale şi emiterea unei noi decizii medicale de către comisia centrală de expertiză medico-militară, doar în cazul neavizării deciziilor medicale ale comisiilor de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar art. 12 din Ordin.

În cele două cazuri mai sus enumerate în care se impune reexpertizarea militarului este obligatorie întocmirea unui proces-verbal, astfel cum acesta este reglementat de art. 14 din Ordin.

Art. 14 alin. (1) din Ordin stabileşte că:

"În vederea expertizării personalului aflat în situaţiile prevăzute la art. 11, 12 sau 13, comisia de unitate întocmeşte un proces-verbal, redactat în 3 exemplare….; procesul-verbal întocmit este valabil până la emiterea unei decizii medicale de către comisiile de expertiză medico-militară.

Procesul-verbal menţionat trebuie să fie însoţit de următoarele documente, după caz - art. 14 alin. (4) din ordin:

- în cazul afecţiunilor psihice, nota de relaţii din partea şefilor ierarhici şi a persoanelor din anturaj, precum şi raportul de evaluare psihologică al psihologului de unitate militară/psihologului din ambulatoriul de specialitate;

- în cazul afecţiunilor neoplazice, copia de pe examenul histopatologic;

- în caz de accident de muncă, copia de pe procesul-verbal de cercetare al evenimentului întocmit de organele abilitate/formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă, denumit în continuare FIAM;

- fişa cu zile de absenţe de la program pe motive de boală, întocmită de cabinetul medical şi compartimentul resurse umane pe ultimele 12 luni, sub formă de tabel cu precizări privind perioada concediului medical, cu număr total de zile acordate de medicul de familie/spitalele/ambulatoriile de specialitate;

- extrasul din fişa de identificare a factorilor de risc profesional, în vederea identificării specificului activităţii, după caz;

- copia documentelor medicale şi a carnetelor de sănătate/fişa medicală, dacă există;

- copia de pe Fişa de examinare medicală - tip Ministerul Apărării Naţionale, prevăzută la art. 3 alin. (1).

Potrivit disp. art. 5 din Ordinul nr. M8/2013, "Datele şi concluziile înscrise în Fişa de examinare medicală-tip ministerul Apărării Naţionale cu ocazia efectuării vizitei medicale la plecarea/înapoierea în/din misiune sunt valabile 12 luni de la efectuare, dacă în această perioadă nu au intervenit modificări ale stării de sănătate, fapt certificat de către medicul unităţii militare, în baza datelor furnizate de medicul de familie.

Art. 11 din Ordinul nr. M8/2013 menţionează că în situaţia în care există o simptomatologie pentru care sunt necesare investigaţii suplimentare pentru stabilirea diagnosticului "pacientul este internat şi expertizat prin comisia de expertiză medico-militară, iar concluziile se materializează printr-o decizie medicală emisă de comisia de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar şi avizată de către comisia centrală de expertiză medico-militară".

Dispoziţiile art. 12 din Ordinul nr. M8/2013, arată că "în cazul neavizării deciziilor medicale ale comisiilor de expertiză medico-militară de pe lângă spitalul militar, comisia centrală de expertiză medico-militară convoacă şi/sau expertizează prin internare sau pe baza documentelor medicale personalul şi emite o nouă decizie medicală, hotărârea urmând a fi comunicată şi comisiei de expertiză medico-militară emitente".

Recurenţii-pârâţi consideră că instanţa de fond a interpretat greşit prevederile art. 1, 2 şi 3 din ordin privind Fişa de examinare medicală, precum şi a prevederilor art. 11 din ordin referitoare la necesitatea efectuării unor investigaţii suplimentare şi internarea şi expertizarea prin comisia de expertiză medico-militară, când există afecţiuni neprevăzute în Baremul medical.

Înalta Curte constată că instanţa de fond a urmărit procedura de evaluare a reclamantului în mod cronologic, în raport de actele medicale şi relevante depuse la dosar, precum şi în raport de prevederile Ordinului nr. M8/2013.

Nu poate fi primit raţionamentul pârâtelor privind fişa de examinare medicală care s-a întocmit în mod logic după efectuarea vizitei medicale întrucât din prevederile OM 8/2013, art. 1 şi 2 alin. (1) şi (3), art. 3, rezultă că vizita medicală se face pe baza fişei de examinare medicală, altfel cum s-ar mai putea aprecia asupra modificării datelor stării de sănătate faţă de valabilitatea timp de 12 luni a acestora, de la efectuare, dacă nu au intervenit modificări rezultate din datele furnizate de medicul unităţii militare, bază de date actualizată permanent (art. 5, 10 din ordin).

În ceea ce priveşte trimiterea reclamantului la Comisia Centrală de expertiză medico-militară şi prevederile art. 14 din Ordinul nr. M8/2013

Instanţa de fond a reţinut corect că având în vedere neconcordanţele constatate, trimiterea reclamantului către Comisia Centrală de expertiză medico-militară era condiţionată de procesul-verbal prevăzut de art. 14 din ordin - în caz contrar procedura este viciată, situaţie care este favorabilă reclamantului.

Oricum, comandantul Brigăzii 9 Mecanizată Mărăşeşti prin Adresa nr. x/08.07.2016 (emisă înainte de data stabilită pentru prezentarea reclamantului la reexaminare în data de 19.07.2016) a solicitat revenirea asupra reexaminării (făcute prin emiterea adresei nr. x/5.07.2016 a Statului Major al Forţelor Terestre), deoarece prin adeverinţa nr. x/8.07.2016 se arată că nu au apărut modificări în ultimul an de zile.

În toate aceste etape s-a menţionat expres necesitatea prezentării de către reclamant a procesului-verbal întocmit în conformitate cu prevederile art. 14 din ordin, deoarece astfel ar fi fost identificate motivele trimiterii şi documentele medicale pe care se bazează.

Recurenţii se contrazic atunci când fac referire la prevederile art. 11 din ordin pentru stabilirea diagnosticului pentru afecţiuni neprevăzute în Baremul medical pentru că în acelaşi timp se susţine că reclamantul avea deja două afecţiuni care figurau în Barem şi care îl făceau inapt pentru misiune.

Or, dincolo de nerespectarea procedurii prevăzută de Ordinul M8/2013 există şi o inconsecvenţă a concluziilor medicale pe care instanţa de fond în mod corect le-a apreciat ca nefiind susţinute cu argumente şi documente medicale.

Chiar şi recurenţii recunosc că una dintre cele două afecţiuni - pretinse ca fiind asociale conform Baremului şi care duc la clasificarea "inapt", nu a mai existat din noiembrie 2016, ori netemeinicia deciziei medicale a fost dovedită şi prin rezultatul internării sale în perioada 19.07 - 22.07.2016, reclamantul fiind apt pentru misiunea pentru care s-a făcut examinarea.

Prin Decizia x a Comisiei Centrale de Expertiză Medico-Militară, reclamantul a fost declarat inapt prin neînsuşirea concluziilor medicale unde s-a reţinut că reclamantul este normal cardiovascular, şi care îl fac să nu-i fie incidente asocierile Baremului medical, iar acest lucru îmbracă forma unei decizii arbitrare.

Recursul reclamantului nu este fondat

Recurentul-reclamant arată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, solicitând alături de anularea în tot a actului şi repararea prejudiciului/pagubei cauzate, precum şi reparaţii pentru daune morale.

De asemenea, se arată de recurentul-reclamant că instanţa de fond trebuia să analizeze condiţiile răspunderii civile delictuale iar nu să compare "stresul" reclamantului ca urmare a deciziei medicale şi a declarării ca inapt cu stresul din misiunile de luptă externă (Afganistan, Kosovo, Irak).

Înalta Curte constată că în cauză aprecierea instanţei de fond în sensul că simpla anulare a deciziei contestate este în măsură să acopere prejudiciul moral suferit, este corectă.

Se constată că reclamantul a motivat cererea sa de acordare a daunelor morale prin aceea că "a fost afectat de imposibilitatea de a mai pleca în misiune, întrucât calificativul inapt pentru misiuni externe stabilit de Comisia centrală a fost acordat în mod vădit abuziv, neaşteptându-se la un asemenea calificativ".

Faţă de aceste aprecieri, Înalta Curte, în raport şi de prevederile art. 1357 C. civ., constată că această cerere nu este fondată.

Având în vedere şi recomandările şi principiile care se desprinde din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, se reţine că dauna morală constă în prejudiciul care nu se pretează strict vorbind, unei evaluări pecuniare, iar semnificaţia şi conţinutul său prezintă diferenţe nesemnificative în diversele sisteme de drept.

Despăgubirea are ca scop o compensare sau o satisfacţie victimei faptului ilicit, în anumite cazuri, cuantumul compensaţiei va putea fi determinat şi de gravitatea faptei autorului care a cauzat dauna.

Repararea trebuie să cuprindă în afară de despăgubirea bănească şi măsuri care să împiedice realizarea, continuarea sau repetarea faptelor dăunătoare. De asemenea, se reţine că la acordarea despăgubirilor trebuie să se facă distincţie între dauna materială şi dauna morală.

Înalta Curte constată că în speţă, prejudiciul moral nu poate fi disociat de cel material întrucât are condiţii cauzale asemănătoare, instanţa de fond pronunţând o sentinţă legală şi temeinică, argumentele aduse de reclamant nu conving pe deplin acordarea acestor daune morale în condiţiile anulării actului administrativ vătămător şi acordării compensaţiilor materiale.

Temeiul legal al soluţiei adoptate de instanţa de recurs

În conformitate cu prevederile art. 496 C. proc. civ., se vor respinge recursurile ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de recurentul-reclamant A. şi de recurenţii-pârâţi Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Ministerului Apărării şi Ministerul Apărării Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 74/CA din 3 aprilie 2017 a Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie 2020.