Administrative jurisdiction conflict: exclusivity of plaintiff's domicile over residence for public servant salary claims

Şedinţa publică din data de 11 iunie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, disjunsă prin încheierea din 25 septembrie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019, reclamantul A. prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I. - Birou Teritorial Cluj a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj:

- calcularea şi acordarea salariului de funcţie începând cu data de 01.02.2017 până în data de 31.12.2017, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sumă de 1.450 RON, stabilit prin H.G. nr. 1/2017, fără alte sporuri şi adaosuri, respectiv calcularea şi acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu (adaosuri) prin raportarea la solda de funcţie/salariul de funcţie stabilită la 1.450 RON;

- calcularea şi acordarea salariului de funcţie începând cu data de 01.01.2018 şi până la 31.12.2018, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sumă de 1.900 RON, stabilit prin H.G. nr. 846/2017, fără alte sporuri şi adausuri, respectiv calcularea şi acordarea sumelor compensatorii cu

caracter tranzitoriu (adaosuri) prin raportarea la solda de funcţie/salariul de funcţie stabilită la 1.900 RON;

- calcularea şi acordarea salariului de funcţie începând cu data de 01.01.2019 şi pentru viitor, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în piaţă, în sumă de 2.080 RON, stabilit prin H.G. nr. 937/2018, fără alte sporuri şi adaosuri, respectiv calcularea şi acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu (adaosuri) prin raportarea la solda de funcţie/salariul de funcţie stabilită la 2.080 RON;

- actualizarea acestor sume cu rata inflaţiei, de la data scadenţei fiecăreia şi până la plata efectivă a sumelor datorate, precum şi plata dobânzii legale aferente drepturilor băneşti, începând cu data naşterii dreptului la acţiune şi până la data plăţii efective.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa nr. 1946 din 25 septembrie 2019, Tribunalul Cluj, secţia mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reţinând că reclamantul are domiciliul în judeţul Hunedoara, caz în care sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018.

2.2. Tribunalul Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 1473 din 4 decembrie 2019, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, suspendând judecata cauzei

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a avut în vedere prevederile art. 87 din C. civ., reţinând faptul că reclamantul are domiciliul legal, potrivit edidenţelor Direcţiei pentru evidenta persoanelor şi administrarea bazelor de date, în municipiul Lupeni, însă are şi o reşedinţă în municipiul Cluj Napoca unde locuieşte efectiv şi prestează muncă în favoarea autorităţii pârâte Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

Obiectul cererii deduse judecăţii vizează obligarea autorităţii pârâte la recalcularea salariului prin raportare la salariile de bază minime brute pe ţară garantate în plată stabilite prin H.G. nr. 1/2017 (1.450 RON), H.G. nr. 846/2017 (1.900 RON) şi H.G. nr. 937/2018 (2.080 RON), acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu acest salariu/soldă, sume ce vor fi actualizate cu coeficientul de inflaţie de la data scadenţei până la data efectuării plăţii, precum şi plata dobânzii legale începând cu data introducerii acţiunii şi până la plata efectivă.

În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, întrucât membrii de sindicat sunt funcţionari publici cu statut special, sunt aplicabile dispoziţiile art. 109 din

Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd:

"Art. 109. - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Având în vedere că este vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

Totodată, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, competenţa de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.

În cauză, acţiunea a fost formulată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I. - Birou Teritorial Cluj, în calitate de reprezentant al funcţionarilor publici cu statut special, aşadar, nu în calitate de reclamant, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018.

Textul de lege menţionat instituie o competenţă teritorială exclusivă, stabilind, în situaţia în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept privat, că instanţa competentă este cea de la domiciliul sau sediul reclamantului.

În cauză, aspectele care au generat conflictul negativ de competenţă vizează înţelesul noţiunii de "domiciliu" în sens procedural, a diferenţei juridice dintre această noţiune şi aceea de "reşedinţă", precum şi a efectului pe care această distincţie îl produce asupra competenţei instanţei de judecată.

Potrivit art. 87 din C. civ., prin "domiciliu" se înţelege locul unde persoana fizică declară că are locuinţa principală, iar "reşedinţa" este locul unde persoana fizică are locuinţa secundară. Cele două noţiuni nu se suprapun din punct de vedere al evidenţei populaţiei, iar dovada fiecăreia se realizează prin menţiuni diferite în actul de identitate.

De asemenea, în cuprinsul C. proc. civ. se regăseşte utilizarea alternativă a celor două sintagme, însă doar în scopul asigurării legalităţii procedurii de citare, respectiv înştiinţării corespunzătoare a părţilor aflate în litigiu, cu privire la existenţa şi obiectul pricinii.

Din analizarea dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, incidente în cauză, rezultă că legiuitorul nu a utilizat alternativ, ca în cazul procedurii de citare, cele două sintagme, textul de lege referindu-se expres la domiciliul reclamantului şi nu la reşedinţa acestuia.

Cum aceste prevederi sunt de strictă interpretare, nu se poate deroga de la competenţa teritorială exclusivă astfel reglementată, iar reclamantul trebuie să se adreseze instanţei de la domiciliul său, neavând un drept de opţiune între mai multe instanţe.

În cauză, reclamantul are domiciliul în judeţul Hunedoara, astfel cum rezultă din evidenţele Direcţiei pentru evidenta persoanelor şi administrarea bazelor de date, aflându-se în circumscripţia Tribunalului Hunedoara.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei, privind pe reclamantul A. prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I. - Birou Teritorial Cluj în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj, în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 iunie 2020.