Recourse nullity for failure to plead statutory illegality grounds in challenge to administrative budgetary claim for school modernization project
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the appeal null, thereby upholding the lower court's dismissal of the action and leaving the administrative acts under challenge in force. The dispute concerned a challenge by a local administrative unit against a Ministry decision and a verification report that established a budgetary claim regarding a school modernization project, where the appellant sought to annul the administrative acts and suspend enforcement. The decisive legal basis was the finding that the appeal failed to meet formal statutory requirements, as the arguments did not constitute valid grounds for cassation under the Code of Civil Procedure; specifically, the appellant merely repeated factual grievances and administrative findings without articulating specific legal illegality or criticizing the lower court's application of law, rendering the appeal procedurally defective under the rules governing extraordinary appellate proceedings.
Legislator headnote
AI generatedart. 489 alin. (2) din C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 483 alin. (3) din C. proc. civ, art. 488 alin. (1) din C. proc. civ, art. 488 din C. proc. civ, art. 489 alin. (1) din C. proc. civ; Recourse nullity for failure to plead statutory illegality grounds in challenge to administrative budgetary claim for school modernization project: Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 11 iunie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Săcălaz a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anularea Deciziei nr. 64/15.05.2017 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către reclamantă, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x încheiat în 21.03.2017, privind contractul de finanţare nr. x/06.12.2010, cod SMIS7361 "Modernizare şi extindere Şcoală cu clasele I-VIII Beregsău Mare, localitatea Beregsău Mare" beneficiar Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Săcălaz, emise de pârât.
Totodată, a solicitat suspendarea executării titlului de creanţă emis, în temeiul Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, până la soluţionarea irevocabilă a prezentei acţiuni, şi anularea în totalitate a titlului de creanţă emis, stabilit în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din O.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor.
2. Hotărârea primei instanţe
Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 134 din 23 mai 2018, a respins acţiunea şi cererea de suspendare a executării formulate de reclamantă, luând act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Săcălaz, fără să încadreze în drept criticile formulate, solicitând anularea sentinţei şi, pe fond, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a arătat că reia motivele de fapt şi de drept pentru care a solicitat anularea actelor administrative atacate, cu trimitere la aspectele neconforme reţinute, ca urmare a verificărilor efectuate de autoritatea de control, prin care se consideră vătămată, apreciind astfel că pentru a se putea dovedi existenţa echipamentului electronic de predare limbi străine se impune emiterea unei adrese către Agenţia de Dezvoltare Vest Timişoara, în caz contrar a solicitat administrarea probei cu expertiză.
4. Apărarea intimatului-pârât
Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în prezent Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, a invocat excepţia nulităţii recursului, întrucât sunt indicate simple chestiuni de fapt, fără să se indice un temei de drept, reiterându-se aspecte dezbătute pe fondul cauzei, iar pe fond a solicitat respingerea recursului.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
1. Regularitatea promovării căii de atac
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată.
Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora " (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate prevăzute în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 din acelaşi cod.
În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.
Nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute la pct. 1-8 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Textul de lege se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.
În cauză, se constată că susţinerile recurentei-reclamante nu se pot încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., aceasta nedezvoltând critici propriu-zise faţă de hotărârea atacată, ci doar şi-a exprimat nemulţumirea faţă de soluţia primei instanţe şi a reluat conţinutul actelor administrative atacate, practic a făcut referire la constatările autorităţii de control, cu privire la care a afirmat că o vatămă, aspecte invocate şi în acţiunea introductivă de instanţă.
Or, simpla expunere a unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, nestructurate din punct de vedere juridic, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, în condiţiile în care criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.
Prin urmare, susţinerile recurentei nu reprezintă critici împotriva sentinţei recurate şi ca atare nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, în sensul exigenţelor prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Săcălaz împotriva sentinţei nr. 134 din 23 mai 2018 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 iunie 2020.