Negative conflict of jurisdiction resolved by assigning free travel permit claim to labor court based on private-sector employment status

Şedinţa publică din data de 4 iunie 2020

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea societăţii să-l pună în drepturile ce i se cuvin ca fost salariat în departamentul CFR- Calatori, actualmente pensionar - eliberarea permiselor de călătorie gratuite CFR.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale

Prin sentinţa civilă nr. 6850 din 2 decembrie 2019 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că pârâta este o autoritate publică centrală, iar normele de competenţă prevăzute de art. 10 din Legea nr. 554/2004 stabilesc competenţa curţii de apel pentru soluţionarea în primă instanţă a cererilor ce privesc acte ale autorităţii publice centrale.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 183/2020 din 11 martie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Instanţa a constatat ivit un conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamantul are calitatea de pensionar, fost angajat al pârâtei cu contract de muncă, şi nu are calitatea de funcţionar public, motiv pentru care raportul juridic născut între părţile litigiului nu este unul de drept administrativ, ci unul în materia dreptului muncii.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu regulatorul de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că, pentru stabilirea instanţei competente material să soluţioneze cauza, întotdeauna instanţa trebuie să se raporteze la obiectul cauzei dedus judecăţii şi la dispoziţiile legale incidente în materia supusă analizei.

Înalta Curte constată că reclamantul, pensionar, a învestit instanţa cu o acţiune ce are ca obiect obligarea pârâtei să-i elibereze permise de călătorie pe căile ferate române, în mod gratuit.

Potrivit art. 8 din O.G. nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române:

"Alin. 1). Pensionarii şi membrii lor de familie beneficiază de 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple pe căile ferate române, în mod gratuit, dacă la data pensionării persoana care se pensionează îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:a) este salariată într-o unitate prevăzută la art. 1, art. 2 alin. (1) lit. a) şi b) şi art. 3 sau, după caz, a fost concediată de la aceste unităţi în conformitate cu prevederile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu condiţia să nu se fi angajat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată la alte unităţi până la data pensionării, şi are cel puţin o vechime de 10 ani în aceste unităţi sau în cadrul persoanelor juridice din care aceste unităţi au rezultat prin reorganizare;

b) este salariată la altă unitate decât cele prevăzute la art. 1, art. 2 alin. (1) lit. a) şi b) şi art. 3 sau, după caz, nu este salariată la data pensionării şi are o vechime de 25 de ani, bărbaţii, şi 20 de ani, femeile, în unităţile prevăzute la art. 1, art. 2 alin. (1) lit. a) şi b), art. 3 şi art. 4 alin. (2) pentru salariaţii încadraţi la aceste unităţi la data privatizării, precum şi în unităţile desprinse din cadrul fostului Departament al căilor ferate şi fostei Societăţi Naţionale a Căilor Ferate Române, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 570/1991 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 235/1991 şi reorganizarea activităţii transporturilor feroviare, cu modificările ulterioare;

c) vechimea în muncă se calculează prin cumularea perioadelor în care salariatul a lucrat ca angajat pe durată nedeterminată în unităţile menţionate la lit. a) şi b).

Alin. (2)) Pensionarii pentru invaliditate de orice grad, cauzată de accidente de muncă sau de evenimente de cale ferată, proveniţi din salariaţii unităţilor prevăzute la art. 1-3, precum şi membrii lor de familie beneficiază de 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple pe căile ferate române, în mod gratuit, indiferent de vechimea avută în aceste unităţi."

În speţă, reclamantul susţine că a beneficiat de acest drept la călătorii gratuite în perioada în care a fost angajat al pârâtei, până în anul 2019.

Or, după cum a reţinut şi Curtea de Apel Bucureşti, prezentul litigiu are natura juridică a unui conflict de muncă, întrucât reclamantul solicită un drept la călătorii gratuite, care este acordat în considerarea contractului de muncă conform art. 8 al O.G. nr. 112/1999, care cuprinde condiţiile acordării acestor facilităţi.

Cauza de faţă, având natura juridică a unui conflict de muncă, intră în competenţa în primă instanţă a tribunalului, conform dispoziţiilor art. 95 din C. proc. civ., coroborate cu prevederile din Legea privind sistemul unitar de pensii publice.

Înalta Curte constată că natura raporturilor juridice născute între părţi nu este de drept administrativ, ci de dreptul muncii, reclamantul având calitatea de pensionar, fost angajat cu contract de muncă şi nu calitatea de funcţionar public, astfel încât competenţa de soluţionare a cauzei se stabileşte în raport de dispoziţiile art. 269 din Codul Muncii şi art. 36 din Legea nr. 304/2004.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A. în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 iunie 2020.