Financial correction for public procurement non-conformities: retroactivity of new rules to future effects of prior situations
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the appellant municipality, thereby upholding the lower court’s dismissal of its claims regarding points 5 and 6 of the non-conformity note, but granted the appeal filed by the defendant Ministry, partially setting aside the first-instance judgment that had previously annulled points 1, 2, 3, and 4 of the administrative note and the corresponding financial correction. The case concerned a dispute over a 10% financial correction applied to a public procurement contract for the thermal rehabilitation of a school, where the Management Authority alleged violations of the Public Procurement Law and Government Decision No. 925/2006, specifically regarding the awardee's lack of required technical qualification and the acceptance of a bid exceeding the available funds. The decisive legal basis for the partial cassation was the interpretation of the non-retroactivity principle under Emergency Government Ordinance No. 66/2011, relying on the Court of Justice of the European Union’s jurisprudence (Cases C-260/14 and C-261/14) which established that new national regulations on financial corrections may be applied to the future effects of situations arising under previous regulations, provided such application does not violate legal certainty or legitimate expectations; consequently, the case was remitted to the first-instance court to re-adjudicate the merits of the specific non-conformities that had been erroneously dismissed on retroactivity grounds alone.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 493 din C. proc. civ, art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 496 alin. (1) C. proc. civ, art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011; Financial correction for public procurement non-conformities: retroactivity of new rules to future effects of prior situations: The case concerned a dispute over a 10% financial correction applied to a public procurement contract for the thermal rehabilitation of a school, where the Management Authority alleged violations of the Public Procurement Law and Government Decision No. 925/2006, specifically regarding the awardee's lack of required technical qualification and the acceptance of a bid exceeding the available funds. The decisive legal basis for the partial cassation was the interpretation of the non-retroactivity principle under Emergency Government Ordinance No. 66/2011, relying on the Court of Justice of the European Union’s jurisprudence (Cases C-260/14 and C-261/14) which established that new national regulations on financial corrections may be applied to the future effects of situations arising under previous regulations, provided such application does not violate legal certainty or legitimate expectations; consequently, the case was remitted to the first-instance court to re-adjudicate the merits of the specific non-conformities that had been erroneously dismissed on retroactivity grounds alone.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited in the dispositive sections for the decisions to dismiss and admit the appeals in the administrative litigation context.
Procedural rule cited in the dispositive sections governing the court's power to issue the final operative orders on the merits of the cassation appeal.
Full text
Asupra cauzei de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin acţiunea în contencios administrativ înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş la data de 11 ianuarie 2016 reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Miercurea-Ciuc a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin Direcţia Generală Programe Europene AM-POR şi prin Serviciul Soluţionare a Contestaţiilor Nereguli Fonduri Europene, să se dispună anularea Notei de neconformitate nr. x din data de 19.12.2014 emisă de Direcţia Generală Programe Europene din cadrul MDRAP privitor la proiectul: cod SMIS 53399 cu titlul "Reabilitarea termică corp principal Şcoala Colegiul Naţional Octavian Goga din Miercurea Ciuc", să se dispună anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 56534 din 06.07.2015 prin care a fost respinsă contestaţia împotriva Notei de neconformitate; în subsidiar să se reducă cota corecţiei financiare de la 10% la 5% din valoarea contractului, cu obligarea pârâtul la plata cheltuielilor de judecată.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr. 69 din 30 iunie 2017, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Miercurea-Ciuc, în contradictoriu cu pârâta Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi:
A anulat în parte Decizia nr. 204/03.07.2015, respectiv anulează pct. 3, 4, 6 din capitolul "Soluţionarea contestaţiei", prin care s-a respins contestaţia administrativă ce vizează pct. 1, 2,3, 4 din nota de neconformitate nr. x/2014 şi în consecinţă anulează corespunzător punctele 1, 2, 3, 4 din nota de neconformitate nr. x/2014 precum şi corecţiile financiare aplicate în baza acestor constatări
A menţinut în rest Decizia 204/03.07.2015, respectiv cu privire la modul de soluţionare a contestaţiei ce vizează pct. 5 şi 6 din nota de neconformitate nr. x/2014 şi în consecinţă menţine reducerea procentuală de 5 % din valoarea contractului, aplicată pentru neregulile constatate la punctul 5 şi punctul 6 din nota de neconformitate nr. x/2014.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 69 din 30 iunie 2017 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Miercurea Ciuc şi pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (la data formulării cererii de recurs Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene).
3.1. Recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Miercurea Ciuc a solicitat prin cererea de recurs admiterea recursului cu consecinţa schimbării sentinţei recurate în sensul admiterii în totalitate a acţiunii sale şi obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În critica sentinţei recurate, recurenta-reclamanta a apreciat că în mod nelegal instanţa a dispus respingerea acţiunii în ceea ce priveşte punctele 5 şi 6 din Nota de conformitate nr. x/2014.
Cu privire la abaterea de la pct. 5 din Nota de conformitate nr. x/2014 privind capacitatea tehnică şi profesională a ofertantului A. S.A. în privinţa experienţei similare, instanţa de fond în mod nelegal a constatat că lista ofertantului privind lucrările efectuate nu este suficientă deoarece nu există documente anexă prevăzute în formularul obligatoriu dar şi în fişa de date (V.4).
Recurenta-reclamantă susţine că din Fişa de date la V.5. - formularul 12F, rezultă că era necesară o declaraţie privind experienţa similară în condiţiile cerute, acest act nu prevedea ca să fie anexate documente doveditoare în acest sens.
Interpretarea instanţei că lista ofertantului este pur declarativă şi nu putea fi avută în vedere de Comisia de evaluare este greşită în condiţiile în care în fişa de date era prevăzută doar o declaraţie nu şi procese-verbale de recepţie, interpretare de adăugare de către instanţa de fond la prevederile fişei de date.
Cu privire la valoarea contractelor privind experienţa similară recurenta apreciază că raportat la contractul depus, de reabilitare Ateliere Şcolare încheiat între A. S.R.L. şi Ministerul Integrării Europene în cadrul proiectului RO 2003/005/.551.05.03.07 încheiat la data de 15.10.2007, din care rezultă că ofertantul a efectuat lucrări de reabilitare pentru 23 şcoli pentru valoarea de 821.842,29 EUR rezulta în mod evident că are experineţa cerută pentru a putea îndeplini proiectul.
De asemenea, aşa cum rezultă din cele 2 recomandări ale Ministerului Integrării Europene nr. 105 şi 106/11.05.2007, rezultă că cele două loturi nr. x şi 5 aparţinând global aceluiaşi contract, au valoare de 357.501,14 EUR şi 450.207,16 EUR (lot. 5). Astfel, chiar dacă lucrările erau efectuate în cadrul unui singur contract, având în vedere că acesta cuprindea mai multe loturi, cele două loturi pentru care exista recomandare din partea unei instituţii publice centrale, îndeplineau cerinţele prevăzute în fişa de date.
În ceea ce priveşte abaterea de la pct. 6 din Nota de neconformitate nr. x din data de 19.12.2014 soluţia instanţei de fond, conform căreia oferta societăţii A. S.A. trebuia respinsă ca inacceptabilă, nu este conformă cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. e) din H.G. nr. 925/2006 (în forma în vigoare la data acceptării ofertei sept. 2007), deoarece prevederile legale stabilesc că oferta trebuia respinsă doar în condiţiile în care nu puteau fi disponibilizate fonduri pentru îndeplinirea contractului.
Având în vedere diferenţa minoră de preţ dintre valoarea estimată şi cea ofertată, respectiv suma de 55.000 RON, reprezentând cca. 3,3% din preţul achiziţiei, din punct de vedere legal, această ofertă nu putea fi respinsă ca inacceptabilă pentru acest motiv.
Motivarea instanţei că trebuia să existe o modificare la aprobarea valorii estimate a contractului prin HCL nr. 180/2007 este nelegală în condiţiile în care art. 36 din H.G. nr. 925/2006 nu prevedea această condiţie. Luând în considerare că acest contract avea o derulare de 4 ani, în mod evident putea fi indisponibilizată o asemenea sumă, la valoarea diferenţei.
Pentru aceste considerente recurenta-reclamantă a apreciat că interpretarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 36 din H.G. nr. 925/2006 este greşită.
În drept, recurenta-reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.
3.2. Recurentul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a solicitat prin cererea de recurs admiterea recursului casarea în parte a sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În susţinerea cererii de recurs acesta apreciază că instanţa de fond nu a analizat apărarea sa prin care arăta faptul că intimata-reclamanta nu a formulat un petit pentru contestarea Notei de constatare nr. x/20.02.2015 şi nici nu au fost prezentate argumente vizând sumele constatate a fi cheltuieli neeligibile). In realitate prima instanţă nu s-a pronunţat pe fondul cauzei, pe aspectele admise.
Recurentul apreciază considerentele instanţei de fond privitoare la neretroactivitatea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, ca fiind nefondate.
În acest sens a arătat că referitor la "Problema aplicării în timp a normelor de drept privind sancţiunile financiare aplicate în legătură cu obţinerea şi utilizarea fondurilor europene", prin intermediul Minutei întâlnirii din 23-24 octombrie 2014, dintre reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii secţiilor de contencios administrativ şi fiscal de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curţile de Apel s-a concluzionat că:
- analiza condiţiilor de fond referitoare la existenţa abaterii şi a prejudiciului se face prin raportare la legea în vigoare la data încheierii actului generator de nereguli;
- se supun dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011 activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare dacă prima activitate de constatare s-a derulat sub imperiul legii noi;
- sunt aplicabile sancţiunile prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011, care conţin, sub acest aspect, dispoziţii mai favorabile.
Iar în ceea ce priveşte efectele în prezenta cauză a Deciziei nr. 66/2015 pronunţată de Curtea Constituţională, recurentul-pârât a susţinut în critica sentinţei că această decizie nu se poate aplica în speţă. Aplicabilitate la speţă având Hotărârea CJUE din 26.05.2016 pronunţată în cauzele conexe C-260/14 şi C-261/14.
În conluziile criticilor invocate, recurentul-pârât a susţinut că instanţa de fond nu a soluţionat fondul cauzei, considrente pentru care se impune soluţia casării cauzei cu trimiterea spre rejudecare.
În drept, recurentul-pârât a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-reclamantă UAT Municipiul Miercurea Ciuc a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei ca fiind neîntemeiat.
Intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului UAT Municipiul Miercurea Ciuc ca fiind nefondat.
5. Cu privire la examinarea recursului
Prin rezoluţia din 22 noiembrie 2018, instanţa constatând că nu mai subzistă motivele care să determine fixarea termenului de judecată pentru examinarea în camera de consiliu a raportului privind admisibilitatea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal a stabilit termen de judecată pe fond a recursului la data de 08 septembrie 2020.
Prin încheierea din 17 aprilie 2019, instanţa, din oficiu a preschimbat termenul de judecată stabilit iniţial prin rezoluţia din 22 noiembrie 2018 şi a stabilit un nou termen de judecată la data de 19 mai 2020.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor declarate în cauză
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele de recurs formulate de recurenta-reclamanta şi recurentul-pârât, sentinţa atacată şi dispoziţiile legale incidente cauzei, instanţa de control judiciar va respinge recursul formulat de UAT Miercurea Ciuc şi va admite recursul formulat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, pentru considerentele ce urmează.
1.1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte reţine că prin Contractul de finanţare nr. x/19.09.2014, cod SMIS nr. 53399, s-a avut în vedere acordarea finanţării nerambursabile pentru implementarea Proiectului "Reabilitarea termică corp principal şcoala Colegiul Naţional Octavian Goga din Miercurea Ciuc", şi a fost încheiat între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013) şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Miercurea Ciuc şi Colegiul Naţional Octavian Goga (condus şi reprezentat de către UAT Municipiul Miercurea Ciuc), în calitate de beneficiar.
În urma verificării procedurii de achiziţie care a stat la baza încheierii contractului nr. x/19.10.20,07, s-a reţinut încălcarea art. 2 alin. (2), art. 125 alin. (2), lit. b)1, art. 127 alin. (1), art. 178 alin. (2), art. 188 alin. (3), lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 36 alin. (1), lit. a) şi art. 81 din H.G. nr. 925/2006.
În conformitate cu prevederile art. 6 şi 9 din O.U.G. nr. 66/2011, raportat la prevederile punctului 8 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011 şi prevederile de la lit. B), Partea 1 din Anexa la H.G. nr. 519/2014, Autoritatea de Management a emis Nota de neconformitate nr. x/19.12.2014, i-a fost aplicată reclamantei o reducere procentuală de 10% din valoarea contractului nominalizat anterior.
1.2. Înalta Curte, în ceea ce priveşte recursul formulat de recurenta-reclamantă UAT Municipiul Miercurea Ciuc apreciază că este nefondat, instanţa de fond reţinând în mod corect că abaterile constatate şi menţionate la punctele 5 şi 6 în Nota de neconformitate nr. x/19.12.2014 vizează aspecte ce ţin de preţul contractului şi de persoana ofertantului câştigător, parte a contractului în derulare.
În acord cu instanţa de fond, Înalta Curte constată că beneficiarul, în speţă UAT Municipiul Miercurea Ciuc a încălcat criteriile de calificare impuse prin fişa de achiziţie, fapt ce conduce la un efect potenţial asupra modului de derulare a contractului în condiţiile în care art. 7 din H.G. nr. 925/2006 prevede că acestea au ca scop "demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare".
În speţă, instanţa de fond a reţinut corect că ofertantul nu a prezentat cel puţin două lucrări similare în valoare de 480.000 RON fiecare conform fişei de date, şi este irelevant faptul că acesta a depus un contract din care rezulta realizarea unui număr de 23 lucrări similare, în condiţiile în care valoarea individuală a fiecărei lucrări nu se înscrie în cerinţa valorică solicitată.
Cu privire la această situaţie, Înalta Curte reţine că în conformitate cu prevederile art. 36 lit. (b) din H.G. nr. 925/2006 "Oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situaţii:(...)
b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte cerinţele minime de calificare", astfel că în mod legal a fost constatată şi reţinută de către instanţa."
Cu privire la analiza pe fond a abaterii reţinute la pct. 6 din Nota de neconformitate nr. x din data de 19.12.2014, Înalta Curte constată că instanţa de fond a făcut o analiză temeinică şi legală şi a concluzionat în mod corect că a fost acceptată o propunere financiară care depăşeşte valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului, fiind încălcate prevederile art. 34 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006.
1.3. Temeiul juridic al soluţiei adoptate pe recursul formulat de reclamantă
În consecinţă, nefiind constatate motive care să justifice reformarea sentinţei, din perspectiva recursului formulat de către recurenta-reclamantă, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va dispune respingerea recursului, ca nefondat, reţinând legalitatea hotărârii atacate sub aspectele invocate de către recurenta-reclamantă.
1.4. Înalta Curte trecând la analiza pe fond a recursului formulat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei constată că criticile acestuia sunt întemeiate, iar instanţa de fond nu a efectuat o analiză a cauzei în raport de argumentele prezentate în apărare de pârât.
Instanţa de fond în analiza legalităţii măsurilor dispuse prin punctele 1, 2, 3 şi 4 ale Notei de neconformitate nr. x din data de 19.12.2014 s-a raportat la aspecte procedurale privitoare la modul de aplicare a legii în timp, concentând întreaga motivare a soluţiei sale, pe concluziile Deciziei nr. 66/2015 prununţată de Curtea Constituţională.
Aşadar, instanţa de fond raportându-se la Decizia nr. 66/2015 a Curţii Constituţionale, prin care au fost declarate neconstituţionale prevederile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011, instanţa de fond a admis acţiunea reclamantei în ceea ce priveşte anularea punctelor 1, 2, 3 şi patru din nota de neconformitate, reţinând că acestea au fost reţinute cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii.
Instanţa de control judiciar nu împărtăşeşte această interpretare a instanţei de fond, întrucât abordarea primei instanţe nu are în vedere, pe de o parte, scopul urmărit de legiuitor prin cele două reglementări naţionale succesive, O.G. nr. 79/2003 şi O.U.G. nr. 66/2011 şi, pe de altă parte, aspectele comune şi elementele care, dimpotrivă, diferenţiază soluţiile legislative cuprinse în actele normative respective, interpretate sistematic şi prin prisma reglementărilor corespunzătoare din ordinea juridică a Uniunii Europene.
În sensul art. 1 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/1995, "abatere" reprezintă "orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate".
În mod similar, în sensul art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, "neregularitate" înseamnă "orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene sau prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general".
Având în vedere că Regulamentul precizat se aplică direct, fiind parte a legislaţiei naţionale, în temeiul acestuia fiind emisă şi O.U.G. nr. 66/2011, stabilirea corecţiei în conformitate cu acest regulament şi cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011, respectă principiile securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime.
În acest context, se impune a sublinia jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care, în cauza C-89/14, A2A, din data de 3.09.2015 a statuat că, deşi principiul securităţii juridice se opune aplicării retroactive a unui regulament, acelaşi principiu impune ca legea nouă să poată fi aplicată în lipsa unei derogări, şi efectelor viitoare ale unor situaţii apărute sub imperiul legii vechi.
De asemenea, cu privire la această problemă de drept a aplicării legii noi, O.U.G. nr. 66/2011 şi efectelor viitoare ale unor situaţii apărute sub imperiul legii vechi, respectiv O.G. nr. 79/2003, a fost sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene care, făcând referire la jurisprudenţa sa anterioară, s-a pronunţat în data de 26.05.2016, în cauzele conexe C-260/14 şi C261/14, statuând că "principiile securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime trebuie interpretate în sensul că nu se opun aplicării de către un stat membru a unor corecţii financiare reglementate printr-un act normativ intern intrat în vigoare după ce a avut loc o pretinsă încălcare a unor dispoziţii în materia atribuirii unor contracte de achiziţii publice, cu condiţia să fie vorba de aplicarea unei reglementări noi la efecte viitoare ale unor situaţii apărute sub imperiul reglementării anterioare, aspect a cărui verificare este de competenţa instanţei de trimitere, care trebuie să ţină seama de ansamblul împrejurărilor relevante din litigiile principale."
Este adevărat că actele administrative ce au făcut obiectul verificării au fost încheiate anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011, însă trebuie reţinut că, atât Regulamentul CE nr. 1083/2006, cât şi jurisprudenţa CJUE sunt obligatorii pentru instanţa naţională, în cauză fiind îndeplinită condiţia ca noua reglementare, O.U.G. nr. 66/2011 să fie aplicabilă efectelor viitoare ale unei situaţii apărute sub imperiul reglementării anterioare.
Astfel, soluţia de admitere a cererii de chemare în judecată exclusiv în considerarea aplicării retroactive a dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011, fără o cercetare aprofundată a tuturor cererilor şi apărărilor părţilor sub aspectul existenţei unei nereguli echivalează cu necercetarea fondului cauzei şi determină imposibilitatea instanţei de recurs să exercite controlul judiciar asupra sentinţei atacate.
În aceste condiţii, se impune casarea în parte a sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond, pentru a asigura părţilor accesul la dublul grad de jurisdicţie.
1.5. Temeiul juridic al soluţiei adoptate pe recursul formulat de pârât
În consecinţă, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Miercurea Ciuc. În ceea ce priveşte recursul formulat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, constatând că există motive care să justifice casarea în parte a sentinţei, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va casa în parte sentinţa recurată în ceea ce priveşte anularea în parte a Deciziei nr. 204/03.07.2015, respectiv anularea punctelor 3, 4, 6 din capitolul "Soluţionarea contestaţiei", şi anularea punctelor 1, 2, 3, 4 din nota de neconformitate nr. x/2014 şi va trimite cauza spre rejudecare la instanţa de fond. Instanţa va menţine soluţia privind respingerea acţiunii ce vizează pct. 5 şi 6 din nota de neconformitate nr. x/2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC împotriva sentinţei nr. 69 din 30 iunie 2017 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal,
Admite recursul declarat de pârâtul MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, DEZVOLTĂRII ŞI ADMINISTRAŢIEI împotriva sentinţei nr. 69 din 30 iunie 2017 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează în parte sentinţa recurată, în ceea ce priveşte anularea în parte a Deciziei nr. 204/03.07.2015, respectiv anularea punctelor 3, 4, 6 din capitolul "Soluţionarea contestaţiei", şi anularea punctelor 1, 2, 3, 4 din nota de neconformitate nr. x/2014 şi trimite cauza spre rejudecare la instanţa de fond pentru soluţionarea cauzei cu privire la aceste măsuri.
Menţine soluţia privind respingerea acţiunii ce vizează pct. 5 şi 6 din nota de neconformitate nr. x/2014.
Înlătura obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 02 iunie 2020.