Territorial jurisdiction for union-represented labor claims: domicile of individual member versus union seat under Law 554/2004
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict, ruling that the Gorj Tribunal (Administrative and Fiscal Section) has exclusive jurisdiction to hear the case, thereby overturning the Bucharest Tribunal’s initial declination. The dispute involved a trade union filing a salary recalculation lawsuit on behalf of a specific police officer against the General Police Directorate of Bucharest, triggering a jurisdictional standoff after the Bucharest Tribunal declined competence in favor of the Gorj Tribunal, which subsequently declined it back to Bucharest. The decisive legal basis was Article 10(3) and (4) of Law no. 554/2004, as amended by Law no. 212/2018, which establishes that in administrative disputes, the competent court is determined by the domicile of the private person plaintiff (the individual member), not the seat of the public or private organization acting as their representative, regardless of who formally initiated the action.
Legislator headnote
AI generatedart. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, art. 135 din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 109 din Legea nr. 188/1999; Territorial jurisdiction for union-represented labor claims: domicile of individual member versus union seat under Law 554/2004: The dispute involved a trade union filing a salary recalculation lawsuit on behalf of a specific police officer against the General Police Directorate of Bucharest, triggering a jurisdictional standoff after the Bucharest Tribunal declined competence in favor of the Gorj Tribunal, which subsequently declined it back to Bucharest. The decisive legal basis was Article 10(3) and (4) of Law no. 554/2004, as amended by Law no. 212/2018, which establishes that in administrative disputes, the competent court is determined by the domicile of the private person plaintiff (the individual member), not the seat of the public or private organization acting as their representative, regardless of who formally initiated the action.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited in the dispositive for resolving the negative conflict of jurisdiction and establishing the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 16 ianuarie 2020
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată adresată Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Sindicatul Poliţiştilor din România Diamantul, în calitate de reprezentant al membrilor săi de sindicat, poliţişti menţionaţi în tabelul anexat cererii, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, a solicitat: obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor salariale pentru ultimii trei ani până la data introducerii acţiunii, prin raportare la valoarea sectorială de referinţă majorată de la 01.12.2015 cu 10%, în baza Legii nr. 293/2015; majorată cu 10% de la 01.10.2017, în baza art. II alin. (5) din Legea nr. 152/2017; majorată cu 25% de la 01.01.2018, în baza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017 şi obligarea la plata diferenţelor între drepturile salariale efectiv plătite şi drepturile salariale ce vor rezulta prin recalculare, actualizate în raport cu rata inflaţiei, la care să se adauge şi dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective; obligarea pârâtei la plata şi pentru viitor, a drepturile salariale, prin raportare la valoarea de referinţă majorată succesiv de la 1 decembrie 2015 cu 10% în baza Legii 293/2015; majorată cu 10% de la 1 octombrie 2017, în baza art. II alin. (5) din Legea nr. 152/2017; majorată cu 25% de la 1 ianuarie 2018, în baza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017, până la schimbarea condiţiilor legale de acordare; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea de şedinţă din data de 06.05.2019 de pronunţată Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 s-a dispus formarea unui nou dosar având ca reclamant cel indicat la poziţia 11 din tabel, respectiv A..
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 3204 din 6.05.2019 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, şi constatând că reclamantul Sindicatul a formulat acţiunea în numele şi pentru membrul de sindicat, care are domiciliul în circumscripţia teritorială a Tribunalului Gorj, a dispus în consecinţă declinarea competenţei. Instanţa a constatat că Sindicatul este doar un reprezentant al reclamantului, în cauză fiind aplicabile prevederile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
2.2. Hotărârea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa nr. 915/2019 din 24 octombrie 2019 a Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Instanţa a constatat ivit un conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că din interpretarea dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 rezultă că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat trebuie să sesizeze, din punct de vedere teritorial, instanţa competentă din punct de vedere material de la domiciliul sau sediul său, legea instituind o competenţă exclusivă.
Astfel, constatând că acţiunea a fost promovată de sindicat, respectiv de Sindicatul Poliţiştilor din România "Diamantul", cu sediul în Bucureşti, str. x, parter 4, a dispus declinarea competenţei de soluţionare instanţei în circumscripţia căreia se află sediul Sindicatului.
II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două tribunale îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reţine că, pentru stabilirea instanţei competente să soluţioneze cauza, întotdeauna instanţa trebuie să se raporteze la obiectul cauzei dedus judecăţii şi la dispoziţiile legale incidente în materia supusă analizei.
Înalta Curte reţine că reclamantul Sindicatul Poliţiştilor din România Diamantul în numele şi pentru membrii de sindicat individualizaţi prin anexele la cererea de chemare în judecată a învestit instanţa de contencios administrativ a tribunalului cu o acţiune ce are ca obiect raportul de serviciul al funcţionarilor publici cu statut special reprezentaţi de organizaţia profesională arătată.
În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, întrucât membrii de sindicat sunt funcţionari publici, sunt aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd:
"Art. 109. - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".
În ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) coroborate cu alin. (4) din Legea nr. 554/2004, aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul său sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului", "Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces".
Or, văzând dispoziţiile mai sus arătate, aşa cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, Înalta Curte reţine că în cauza dedusă judecăţii pentru stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei esenţial este domiciliul reclamantului şi nu al organizaţiei sindicale care a promovat acţiunea în numele reclamantului.
Înalta Curte reţine că jurisprudenţa evocată de Tribunalul Gorj este anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 212/2018, care a modificat art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004.
Totodată, trebuie avut în vedere faptul că acţiunea introductivă este formulată de Sindicat în numele reclamantului, nefiind solicitat un drept propriu al Sindicatului, ci acesta a acţionat în numele şi pentru membrii de sindicat indicaţi, iar în cauza de faţă disjunsă, în numele reclamantului A..
Constatând că domiciliul reclamantului este în judeţul Gorj, în raza de competenţă a Tribunalului Gorj, Înalta Curte va soluţiona conflictul negativ de competenţă ivit în acest sens.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 ianuarie 2020.