Waiver of appeal as acquiescence to first-instance judgment under Article 463(1) of the Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 20 mai 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 28.12.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Bucureşti prin Primarul General, a solicitat obligarea pârâtei la plata de despăgubiri pentru suprafaţa de teren în suprafaţă de 1 hectar din extravilan Municipiul Bucureşti la care avea dreptul în baza sentinţei civile nr. 871/23.09.1998, definitivă şi irevocabilă, învestită cu formulă executorie, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.

La data de 02.03.2018, anterior primului termen de judecată acordat la data de 26.04.2018, reclamantul A. a depus la dosarul cauzei cerere de renunţare la judecata acţiunii formulate.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2003 din 26 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a luat act de renunţarea la judecata acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Bucureşti prin Primarul General.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 2003 din 26 aprilie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a declarat recurs.

Recurentul-reclamant a solicitat, în principal, admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei şi invocarea de către instanţă, din oficiu, a autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 871/23.09.1998, definitivă şi irevocabilă şi punerea în executare a hotărârii în profitul intereselor sale legitime, în termen de 10 zile de la atribuirea aleatorie a cererii de recurs.

În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurentul-reclamant a susţinut că instanţa de fond a ignorat pretenţia dedusă judecăţii, încălcându-i dreptul fundamental de acces la justiţie, aceasta intenţionând repunerea în discuţie a sentinţei civile nr. 871/23.09.1998, definitivă şi irevocabilă, nesocotind, astfel, principiul securităţii raporturilor juridice.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 13 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

4. Apărările formulate în recurs

Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare la cererea de recurs.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin Rezoluţia din data de 4 decembrie 2018 a completului învestit cu soluţionarea cauzei, Înalta Curte a stabilit termenul pentru judecata pe fond a recursului la data de 20 mai 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, prin care s-a stabilit că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

La data de 12 mai 2020, recurentul-reclamant a depus la dosar cerere de renunţare la judecarea acţiunii şi la prezentul recurs, care a fost comunicată părţii adverse.

Intimata-pârâtă nu a formulat punct de vedere la cererea de renunţare.

La termenul de judecată din data de 20 mai 2020 Înalta Curte a calificat cererea formulată de recurentul-reclamant ca fiind o cerere de renunţare la judecata recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Constatând că, în cauză, recurentul-reclamant a formulat cerere de renunţare la judecarea recursului, instanţa de control judiciar va avea în vedere şi dispoziţiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd că: "Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

Cu titlu preliminar, Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 406 din C. proc. civ. reglementează dreptul reclamantului de a renunţa la judecata cererii de chemare în judecată, în faţa instanţei de fond sau în calea extraordinară de atac.

În cauză, cererea de renunţare la judecarea recursului formulată de către recurent la data de 12 mai 2020, reprezintă în fapt o achiesare la hotărârea primei instanţe, reglementată de dispoziţiile art. 463 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., care prevăd că "achiesarea reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre".

Aşa fiind, manifestarea de voinţă în sensul renunţării la judecarea căii de atac exercitate este un act de dispoziţie, o desistare a recurentului, prin care acesta achiesează la hotărârea instanţei de fond.

Având în vedere că manifestarea de voinţă a recurentului este neîndoielnică şi neechivocă, precum şi faptul că actul de dispoziţie al acestuia în sensul de a renunţa la cererea de recurs în sensul reţinut nu este supus cenzurii instanţei de control judiciar, în temeiul art. 463 alin. (1) C. proc. civ. şi în aplicarea principiului disponibilităţii, Înalta Curte urmează să ia act de renunţarea recurentului-reclamant la judecarea recursului exercitat în cauză.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va lua act de renunţarea la judecata recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul dispoziţiilor art. 463 alin. (1) C. proc. civ., ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 2003 din 26 aprilie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 mai 2020.