Rejection of mayor's challenge to integrity agency's ineligibility report: appeal dismissed as unfounded.

Şedinţa publică din data de 9 ianuarie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017 reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională de Integritate solicitând anularea Raportului de evaluare nr. x/08.05.2017 emis de pârâtul Agenţia Naţională de Integritate.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 151 din 23 octombrie 2017, Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi anularea raportului de evaluare.

În motivarea căii de atac exercitate reclamantul a reţinut următoarele: instanţa de fond a preluat interpretarea eronată dată de intimată dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003, omiţând a avea în vedere nu doar simpla interpretare gramaticală a normelor, ci şi o interpretare teleologică. Astfel, la data adoptării Legii nr. 161/2003, sintagma de comerciant persoană fizică avea o altă semnificaţie. În acest sens, pentru ca o persoană fizică să fie calificată drept comerciant era necesar să fie îndeplinită condiţia ca persoana în cauză să săvârşească acte de comerţ obiective, ca o profesiune, iar faptele de comerţ să fie efectuate în nume propriu. Obiectul de activitate al întreprinderii individuale consta în cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, aşadar activitatea întreprinderii fiind una cu caracter pur agricol. Or, activităţile agricole nu sunt considerate activităţi comerciale, ele fiind calificate drept acte juridice civile. Prin urmare, persoanele care exercită activităţi agricole nu au calitatea de comerciant. Precizează recurentul că întreprinderea individuală nu a avut activitate de comerţ şi nu se poate reţine că I.I.A. a avut o activitate ce poate fi considerată dezvoltată.

II. Soluţia instanţei de recurs

Instanţa de fond a fost învestită cu soluţionarea contestaţiei formulată de reclamantul A. având ca obiect anularea Raportului de evaluare nr. x/08.05.2017, emis de pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

Prin Raportul de evaluare contestat s-a constatat că recurentul s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 18.06.2012-8.05.2017, întrucât a deţinut simultan atât funcţia de primar al Comunei Vultureşti, judeţul Vaslui cât şi calitatea de comerciant persoană fizică în cadrul A. Întreprindere Individuală, încălcând astfel dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiei publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin sentinţa nr. 151 din 23 octombrie 2017, Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

Soluţia primei instanţe, de respingere a acţiunii, ca nefondată, este legală, reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Verificând sentinţa recurată prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Curtea constată că nu se poate susţine incidenţa niciuneia dintre ipotezele reglementate de textul de lege invocat.

Astfel, judecătorul fondului a prezentat detaliat argumentele pe baza cărora a reţinut existenţa stării de incompatibilitate, hotărârea pronunţată cuprinzând atât situaţia de fapt, probele administrate şi motivarea în drept a soluţiei adoptate, răspunzând astfel exigenţelor art. 425 C. proc. civ.

Referitor la cel de-al doilea motiv de nelegalitate invocat prin recurs, Curtea reţine că nu se regăseşte cazul reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv pronunţarea sentinţei cu greşita aplicare a normelor de drept material.

Astfel, potrivit art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: g) calitatea de comerciant persoană fizică".

Nu pot fi primite susţinerile recurentului în sensul că persoana fizică autorizată nu reprezintă automat un comerciant, ci doar dacă desfăşoară acte de comerţ sau că activităţile agricole nu sunt considerate activităţi comerciale, ele fiind calificate drept acte juridice civile.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că recurentul-reclamant a dobândit, începând cu data de 20.02.2012, calitatea de comerciant persoană fizică . Prin urmare, având în vedere că recurentul deţinea începând cu data de 18.06.2012, funcţia de primar al comunei Vultureşti, judeţul Vaslui şi începând cu data de 20.02.2012 calitatea de comerciant persoană fizică autorizată la A. ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, în mod corect a reţinut prima instanţă că acesta se află în stare de incompatibilitate, ipoteza normei legale instituite prin art. 87 alin. (1) lit g) din Legea nr. 161/2003 fiind întrunită.

Nu poate constitui cauză de înlăturare a stării de incompatibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) susţinerea formulată de către recurent că inspectorul de integritate ar fi reţinut o stare de incompatibilitate, fără a mai verifica exercitarea efectivă a calităţii de comerciant.

Câtă vreme persoana evaluată a deţinut, respectiv deţine, concomitent cu funcţia de primar, calitatea de comerciant persoană fizică, s-a aflat, respectiv se află în stare de incompatibilitate, ipoteza normei legale instituite prin art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr 161/2003, fiind întrunită.

Prin cererea de recurs, recurentul invocă faptul că nu a desfăşurat activităţi comerciale. Or, corect s-a constatat că acesta a încălcat regimul incompatibilităţilor deţinând în mod simultan funcţia de primar cât şi funcţia persoană fizică autorizată, contrar prevederilor art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003.

Regimul incompatibilităţilor este expres prevăzut de legislaţia în vigoare, legea interzicând cumulul de calităţi, necondiţionat de întocmirea altor acte juridice. Recurentul, în calitate de primar, avea obligaţia de a respecta prevederile legale privind incompatibilităţile şi să nu să încalce legislaţia aplicabilă. Or, recurentul, ignorând prevederile legale menţionate nu a efectuat demersurile necesare pentru a ieşi din starea de incompatibilitate în termenul prevăzut de lege, încălcând astfel regimul juridic al incompatibilităţilor aplicabil aleşilor locali.

Mai mult decât atât recurentul a obţinut venituri ca întreprindere individuală, astfel că nu se confirmă ipoteza că nu a desfăşurat activităţi în cadrul acesteia.

Totodată, în mod corect instanţa de fond a reţinut faptul că, chiar dacă obiectul de activitate al întreprinderii individuale este reprezentat de activităţile agricole aceasta nu înlătură calitatea de comerciant a recurentului, întrucât activităţile economice pot fi desfăşurate în toate domeniile, meseriile, ocupaţiile sau profesiile pe care legea nu le interzice în mod expres.

Având în vedere toate considerentele expuse mai sus, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată şi ale art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva Deciziei nr. 151 din 23 octombrie 2017 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 ianuarie 2020.