Eligibility of personnel costs without hourly rates in project budgets and non-retroactivity of contract amendments

Şedinţa publică din data de 8 aprilie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a, reclamanta Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, solicitând instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea parţială a actelor administrative reprezentate de Scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 3457/SVPF din data de 07.04.2016 şi a Deciziei nr. OI/5024./SVPF/13.05.2016 cu consecinţa declarării ca fiind neeligibile cheltuielile în cuantum de 477.505,51 RON, reprezentând 460.032,70 RON salarii ale echipei de implementare şi contribuţiile aferente acestora la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, TVA în valoare de 3.429,03 RON (CR-4. Partenerul 4 -Univ. Transilvania din Braşov) şi pro rata serviciilor de audit aferentă cheltuielilor invalidate 14.043,78 RON cu TVA.

Prin răspunsul la întâmpinare a arătat că, din eroare, a omis să menţioneze toate scrisorile standard de informare a beneficiarului aferente fiecărei Cereri de Rambursare din perioada de implementare a proiectului, deşi în documentele anexate acţiunii există justificarea acestora, suma contestată în valoare de 477.505,51 RON reprezentând valoarea totală a cheltuielilor invalidate la cererile de rambursare .

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa 3935 din 25 octombrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscala dispus următoarele:

- a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune (excepţia tardivităţii, recalificată drept excepţie a prescripţiei) în ceea ce priveşte Scrisorile de Informare aferente cererilor de rambursare CR1v2, CR2, CR3v2, CR4;

- a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi intervenienta Universitatea Transilvania Braşov;

- a anulat în parte Scrisoarea de informare nr. x/07.04.2016, aferenta CR5/12.02.2016, în ceea ce priveşte suma de 43.697,98 RON reprezentând salarii nete-impozite pe salarii+contributii asigurări sociale aferente personalului pentru care nu era prevăzut un tarif orar;

- a obligat pârâtul să declare eligibile cheltuielile din alineatul precedent.

- a menţinut scrisoarea de informare, în ceea ce priveşte: - 1.431 RON, salariu net pe martie 2015 pentru A.; - 818 RON, salariu net pe aprilie 2015 pentru A.; - 20.976,81 RON, depăşire procent 7% din conturi directe; - 10.744,99 RON, prorata auditor; - 2578,80 RON, TVA aferent prorata auditor;

- a anulat în parte Decizia nr. x/13.05.20I6, de soluţionare a contestaţiei administrative, în aceeaşi măsură în care a fost anulată şi scrisoarea de informare de mai sus;

- a respins ca prescrisă acţiunea în anularea:

- Scrisorii de informare nr. x/17.02.2015, aferentă CRlv2/30.12.2014;

- Scrisorii de informare nr. x/19.02.2015, aferentă CR2/02.02.2015;

- Scrisorii de informare nr. x/24.09.2015, aferentă CR3v2/17.07.2015;

- Scrisorii de informare nr. x/17.12.2015, aferentă CR4/27.10.2015;

- a respins ca neîntemeiata cererea de obligare a paratului la declararea ca eligibile a cheltuielilor invalidate prin scrisorile de informare din alineatul precedent;

- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenientei principale Universitatea Transilvania Braşov;

- a respins cererea de intervenţie principală introdusă de Universitatea Transilvania Braşov ca fiind promovată de o persoană fără calitatea procesuală activă.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 3935 din 25 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, criticând-o pentru nelegalitate prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, în esenţă, recurentul-pârât a arătat că instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul că nerespectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte activităţile echipei manageriale şi a echipei de implementare, atrage aplicarea de sancţiuni conform art. 10 alin. (3) şi (5) din contractul de finanţare ca lex parti şi a prevederilor legale care completează contractul şi nici de prevederile Actului adiţional nr. x la contractul de finanţare ale căror prevederi sunt în egală măsură obligatorii pentru părţile contractuale.

În opinia recurentului-pârât, obligarea sa la plata sumei de 43697,98 RON declarată neeligibilă ca urmare a neîndeplinirii de către beneficiarul finanţării a obligaţiei de a stabili un tarif orar în bugetul proiectului încalcă forţa obligatorie a contractului.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă la data de 13.04.2018, intimata-reclamantă Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând coordonatele esenţiale ale cauzei.

A învederat intimata-pârâtă faptul că, la data aprobării proiectului nu a fost prevăzut tarif orar şi nr. de ore pe persoană prin niciun act normativ, astfel încât beneficiarul proiectului nu poate fi obligat în a stabili cheltuieli de personal după reguli noi apărute ulterior aprobării proiectului.

5. Procedura derulată în recurs

Prin rezoluţia din 20.11.2018 a Completului investit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată în data de 11.03.2020, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, ţinând cont de Hotărârea Colegiului de conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând legalitatea sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate, a apărărilor din întâmpinare şi dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele care vor fi arătate în continuare.

Intimata-reclamantă a supus controlului instanţei specializate scrisorile de validare aferente cererilor de rambursare nr. x, scrisoarea standard de informare a beneficiarului nr. 3457/7.04.2016 şi a deciziei nr. x/13.05.2016, acte administrative prin care au fost declarate ca neeligibile cheltuieli în valoare totală de 477.505,51 RON în cadrul contractului de finanţare x cu titlul "Comunitate virtuală pentru asigurarea calităţii şi perfecţionării managementului strategic şi inovativ în universităţile tehnice şi compozite, în vederea creşterii relevanţei învăţământului superior pentru piaţa muncii -ACAD-INOV".

De asemenea, intervenienta în interes propriu Universitatea Transilvania din Braşov a supus controlului de legalitate scrisurile standard de informare aferente Cererilor de rambursare nr. x şi nr. 5 în ceea ce priveşte declararea ca eligibile a sumelor de 41.122,03 RON în sarcina intervenientei din totalul sumei de 133.139,76 RON ce face obiectul CR4, respectiv a sumei de 1.427 RON din totalul sumei de 124.799,78 RON ce face obiectul CR5.

Soluţionând cauza, curtea de apel a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenientei Universitatea Transilvania Braşov şi, pe cale de consecinţă, a respins cererea de intervenţie principală, reţinând că intervenienta nu este parte în contractul de finanţare în baza căruia au fost formulate cererile de rambursare în litigiu.

De asemenea, a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune în ceea ce priveşte Scrisorile de informare aferente cererilor de rambursare 1-4 şi a respins ca prescrisă acţiunea în anulare a acestor acte administrative, reţinând că reclamanta a formulat acţiune în justiţie cu depăşirea termenului de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Pe fondul cauzei, care a vizat doar Scrisoarea de informare nr. x/7.04.2016 aferentă cererii de rambursare nr. x, instanţa de fond a anulat măsura declarării ca neeligibile a cheltuielilor salariale în cuantum de 43.697,98 RON, reţinând că autoritatea de finanţare nu a indicat o dispoziţie legală, regulamentară sau contractuală încălcată de către reclamantă, dispoziţiile actului adiţional nr. x invocat producând efecte numai după data încheierii acestuia - 17.06.2015.

Soluţia instanţei de fond este însuşită şi de instanţa de control judiciar, întrucât reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale incidente.

Răspunzând criticilor formulate în recurs, Înalta Curte reţine că, prin scrisoarea de informare contestată, aferentă cererii de rambursare CR5, autoritatea recurentă a declarat neeligibilă suma de 124.799,78 RON + TVA de 2578,80 RON, compusă din:

- 47.131 RON, reprezentând salarii pentru B. (august- noiembrie 2015), A. (iunie- noiembrie 2015) şi C. (iunie- noiembrie 2015);

- 1.431 RON, salariu net pe martie 2015 pentru A.;

- 818 RON, salariu net pe aprilie 2015 pentru A.;

- 43.697,98 RON reprezentând salarii nete, impozite pe salarii şi contribuţii asigurări sociale aferente personalului pentru care nu s-a prevăzut un tarif orar în bugetul proiectului până în data de 17.06.2015;

- 20.976,81 RON, depăşire procent 7% din consturi directe;

- 10.744,99 RON, prorata auditor;

- 2.578,80 RON, TVA aferent prorata auditor.

În privinţa sumei de 43.697,98 RON reprezentând salarii nete, impozite pe salarii şi contribuţii asigurări sociale aferente perioadei martie 2015-17 iunie 2015 pentru personalul din echipa de implementare autoritatea de control a apreciat că suma solicitată de intimata-reclamantă prin cererea de rambursare nr. x este neeligibilă, întrucât nu s-a prevăzut un tarif orar în bugetul proiectului, deşi prin actul adiţional nr. x/17.06.2015 la contractul de finanţare, bugetul proiectului a fost modificat, inclusiv prin introducerea coloanei "tarif orar" în cazul personalului ce urma să lucreze mai puţin de 8 ore/zi.

Contrar susţinerilor recurentei-pârâte, Înalta Curte reţine că, la data semnării Contractului de finanţare x cu titlul "Comunitate virtuală pentru asigurarea calităţii şi perfecţionării managementului strategic şi inovativ în universităţile tehnice şi compozite, în vederea creşterii relevanţei învăţământului superior pentru piaţa muncii -ACAD-INOV" bugetul proiectului a fost aprobat în formatul propus în Ghidul solicitantului care nu prevedea tarif orar şi număr de ore pe persoană, documentele de angajare a cheltuielilor cu personalul fiind efectuate conform ghidului solicitantului, fără a se depăşi tarifele orare maximale prevăzute de acesta şi nici numărul maxim de ore.

Astfel, "conform prevederilor Ghidului solicitantului - Condiţii generale 2013, limita zilnică maximă care poate fi decontată per expert trebuie să se încadreze în limita maximă de 12 ore/zi, 60 ore/săptămână reprezentând ore lucrate în proiecte finanţate din Fondul Social European - Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane inclusiv norma de bază, stabilite prin contractele încheiate.

Totodată, din întreaga secţiune 3.1.4. "Plafoanele maxime de referinţă ale cheltuielilor cu personalul", rezulta că nu s-au stabilit plafoane maxime orare ci valori maxime rambursabile zilnice sau lunare.

Doar în cazul în care activitatea zilnică era efectuată parţial, decontarea urma a se determina în baza retribuţiei echivalente pe oră, luând ca punct de referinţă ziua de lucru de opt ore şi o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună.

Ca urmare, nu era nevoie a se calcula un tarif orar maxim/oră, ci trebuia avut în vedere respectarea numărului maxim de ore lucrate pe zi şi pe săptămână şi plafoanele maxime de decontare a cheltuielilor salariate, zilnice şi lunare, aceasta abordare având în vedere acoperirea cazurilor în care unii experţi nu lucrează zilnic pe proiect şi în general flexibilizarea programului de lucru a experţilor.

Aşa fiind, în acord cu judecătorul fondului, instanţa de control judiciar constată că, în conformitate cu Ghidul solicitantului, cheltuielile cu salariile experţilor care au lucrat mai puţin de 8 ore/zi în cuantum de 43.697,98 RON îndeplinesc condiţiile de eligibilitate, fiind necesare realizării activităţilor proiectului şi, totodată, au fost prevăzute în bugetul proiectului elaborat conform prevederilor legale şi contractuale în vigoare până la data de 17.06.2015, când părţile au încheiat actul adiţional nr. x/17.06.2015.

Susţinerile recurentei-pârâte în sensul că actul adiţional nr. x/2015 ar produce efecte şi anterior datei de 17.06.2015 nu pot fi primite întrucât potrivit art. 1270 alin. (1) C. civ. "contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante", iar conform art. 6 alin. (1) C. civ., legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare şi nu are putere retroactivă.

Concluzionând asupra aspectelor analizate, întrucât sunt neîntemeiate constatările autorităţii recurente în sensul excluderii de la rambursare a cheltuielilor salariale cu personalul implicat în proiect care nu a desfăşurat o activitate zilnică până la data de 17.06.2015 (când s-a încheiat Actul adiţional nr. x/2015 la contractul de finanţare), în temeiul prevederilor Ghidului solicitantului-Condiţii generale 2013 se reţine eligibilitatea sumei de 43.697,98 RON solicitată la rambursare prin CR5/12.02.2016.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei recurate prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte în baza art. 496 C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice - Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane împotriva sentinţei nr. 3935 din 25 octombrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 martie 2020.