Substantial post-award modification of execution period in public works contract invalidating tender ranking

Şedinţa publică din data de 08 aprilie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la data de 30 iunie 2016, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii Oraşul Borşa şi Consiliul Local al Oraşului Borşa, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (actual Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei) au solicitat anularea Deciziei nr. 36 din 22.01.2016 privind soluţionarea contestaţiei şi, pe cale de consecinţă, anularea Notei de constatare nr. x din 06.11.2015, ambele acte administrative fiind emise de pârât.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1483 din 25 aprilie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Oraşul Borşa şi Consiliul Local al Oraşului Borşa, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a anulat Nota de constatare nr. x/06.11.2015 şi Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 36/22.01.2016 şi a respins cererea reclamanţilor de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1483 din 25 aprilie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (fost Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice), întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, pârâtul a susţinut că hotărârea recurată este pronunţată cu greşita aplicare a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) lit. b) şi f), art. 3 lit. j), art. 33 alin. (1) şi alin. (2) lit. h) din O.U.G. nr. 34/2006, precum şi a dispoziţiilor H.G. nr. 519/2004.

Astfel, în urma controlului efectuat cu privire la procedura de achiziţie finalizată cu încheierea contractului de lucrări nr. x din 08.08.2012, între UAT Oraşul Borşa şi Societatea A. S.R.L., recurentul a constatat că reclamanţii au modificat elemente esenţiale ale ofertei, respectiv durata de execuţie a lucrărilor, utilizată ca şi factor de evaluare, denaturând astfel rezultatul procedurii de atribuire, în sensul că această modificare ar fi permis atribuirea contractului unui alt ofertant.

Potrivit fişei de date a achiziţiei, criteriul de atribuire a fost "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", iar factorii de evaluare au fost: termenul de execuţie - 20% şi preţul ofertei - 80%. Totodată, termenul de execuţie ofertat trebuia să fie cuprins între 8 şi 16 luni şi să ţină cont de perioadele nefavorabile pentru lucrări, în funcţie de specificul acestora, având în vedere că data estimată a ordinului de începere a lucrărilor era de 3 luni de la data deschiderii ofertelor.

A arătat recurentul-pârât că la procedura de atribuire au participat trei ofertanţi, indicând şi termenele de execuţie propuse de fiecare dintre aceştia, iar oferta câştigătoare a fost cea prezentată de Societatea A. S.R.L. La încheierea contractului de lucrări cu ofertantul Societatea A. S.R.L., autoritatea contractantă UAT Oraşul Borşa nu a prevăzut în contract perioada de execuţie a lucrărilor ofertată, respectiv august 2012 - decembrie 2012 şi martie 2013 - mai 2013, ci a stabilit o altă perioada, respectiv 8 luni de la data semnării contractului, la care se adaugă perioada de suspendare. Contractul a fost încheiat la data de 08.08.2012 şi, potrivit ordinului de începere a lucrărilor, acestea au demarat în luna septembrie 2012. Lucrările au fost finalizate în luna octombrie 2013, conform procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor încheiat la data de 21.10.2013, astfel încât termenul de execuţie efectiv, care include şi perioadele de suspendare aferente sezonului rece, este de 13 luni.

A arătat recurentul-pârât că, prin compararea ofertelor depuse de ofertanţi, respectiv de către Societatea B. S.R.L. şi Societatea A. S.R.L., reiese faptul că aceştia au propus un grafic de execuţie pe luni calendaristice, pornind de la modul concret în care s-a derulat execuţia lucrărilor, respectiv august 2012 - octombrie 2013. Reszultă, astfel, o modificare a clasamentului iniţial, în sensul că, urmare a recalculării punctajului, Societatea B. S.R.L. ocupă prima poziţie în clasament cu 99,31 puncte, iar Societatea A. S.R.L. ocupă a doua poziţie cu 98,46 puncte.

A mai susţinut recurentul-pârât că, în ceea ce priveşte oferta depusă de Societatea A. S.R.L., în procedura de atribuire s-au adus clarificări de către ofertant, legate de termenul de execuţie a lucrărilor, ca urmare a sesizării de către expertul cooptat a unor probleme de ordin tehnic, legate de propunerea efectuării unor lucrări în perioade nefavorabile, contrar normativelor în vigoare. Or, acest răspuns nu clarifică deficienţa sesizată, din formularea antreprenorului nerezultând că perioada de execuţie este de 8 luni, exclusiv perioada de suspendare, astfel cum a susţinut autoritatea contractantă, iar pe de altă parte, chiar dacă s-ar aprecia că răspunsul antreprenorului are acest conţinut, ar fi semnificat o modificare a ofertei iniţiale, caz în care oferta trebuia respinsă.

În aceste condiţii, recurentul-pârât a apreciat că au fost modificate condiţiile iniţiale, referitoare la termenul de execuţie a lucrărilor prevăzut în fişa de date a achiziţiei, după atribuirea contractului de achiziţie, contrar H.G. nr. 519/2014. Această modificare a creat un avantaj ofertantului câştigător, contrar dispoziţiilor art. 33 alin. (1) şi alin. (2) lit. h) din O.U.G. nr. 34/2006 şi a fost restricţionată participarea la procedura de atribuire, nefiind garantat tratamentul egal şi nediscriminatoriu a operatorilor economici, contrar art. 2 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2) lit. b) şi f) din O.U.G. nr. 34/2006.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 20 octombrie 2017, intimaţii-reclamanţi Oraşul Borşa şi Consiliul Local al Oraşului Borşa au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Prezentând contextul factual care a condus la emiterea actelor administrative contestate în cauză, intimaţii au susţinut, în esenţă, că nu există neconcordanţă între fişa de date a achiziţiei, oferta făcută de societatea câştigătoare şi contractul de lucrări încheiat cu această societate.

În mod corect a reţinut instanţa de fond, în opinia intimaţilor-reclamanţi, că fişa de date a achiziţiei precizează doar numărul de luni aferent termenului de execuţie ofertat, fără a preciza şi intervalul exact, pe luni, în care trebuia executată lucrarea.

De asemenea, în mod corect a statuat prima instanţă că Societatea A. S.R.L. a obţinut, pe ambele criterii de evaluare, cel mai bun punctaj dintre ofertele depuse. Societatea câştigătoare nu a modificat oferta iniţială, ci doar a precizat-o prin clarificări, neexistând un temei legal pentru înlăturarea ofertei.

S-a susţinut de către intimaţi că suspiciunea de neregulă s-a bazat pe elemente ulterioare încheierii contractului de lucrări, respectiv pe faptul suspendării executării lucrărilor datorită condiţiilor meteo nefavorabile şi pe împrejurarea semnării procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor la data de 21.10.2013, deşi lucrările erau finalizate anterior acestei date, astfel încât perioada de execuţie a respectat cele 8 luni prevăzute în formularul de ofertă şi în contractul de lucrări. În cazul în care nu s-ar fi respectat perioada contractuală, autoritatea contractantă ar fi putut pretinde, cel mult, penalităţi de întârziere.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin Nota de constatare nr. x/06.11.2015, pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei a reţinut că, în ceea ce priveşte Contractul de finanţare nr. x/19.12.2011, proiect cod SMIS 7352, cu titlul "Reabilitare drum DC 8 Borsa, Maramureş", autoritatea contractantă Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Borşa a modificat condiţiile iniţiale, referitoare la termenul de execuţie a lucrărilor prevăzut în fişa de date a achiziţiei, după atribuirea contractului de achiziţie, ceea ce a creat un avantaj ofertantului câştigător. Ca urmare, pârâtul a aplicat o corecţie financiara în valoare de 830.768,87 RON, reprezentând 5% din valoarea contractului de lucrări nr. x/08.08.2012, încheiat de autoritatea contractantă cu Societatea A. S.R.L.

În cuprinsul notei de constatare a neregulii, pârâtul a apreciat că beneficiarul a încălcat dispoziţiile H.G. nr. 519/2014 - nota de subsol 4, dar şi dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) lit. b) şi f), art. 3 lit. j), art. 33 alin. (1) şi alin. (2) lit. h) din O.U.G. nr. 34/2006.

Prin Decizia nr 36/26.01.2016 privind soluţionarea contestaţiei formulate de către reclamantul UAT Borsa, a fost menţinută Nota de Constatare a neregulilor si de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/06.22.2015.

Din examinarea înscrisurilor existente la dosarul cauzei, instanţa de control judiciar reţine că, în cuprinsul fişei de date a achiziţiei, autoritatea contractantă a prevăzut, drept criteriu de atribuire a contractului de lucrări, oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, stabilind o pondere a factorilor de evaluare de 20% pentru termenul de execuţie şi de 80% pentru preţul ofertei.

Înalta Curte constată că nota de constatare a neregulilor a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale, pârâtul constatând în mod corect că reclamantul Oraşul Borşa a modificat, ulterior stabilirii ofertei câştigătoare, durata de execuţie a lucrărilor, prin aceea că, în cuprinsul contractului de lucrări nu a fost preluată perioada contractuală ofertată de societatea câştigătoare, ci o perioadă de execuţie mai îndelungată care, dacă ar fi fost avută în vedere la data evaluării ofertelor, ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor şi la declararea câştigătoare a ofertei depuse de alt agent economic.

Astfel, potrivit raportului procedurii nr. 11993 din 13.07.2012, Societatea A. S.R.L. a ocupat prima poziţie în clasamentul ofertelor, cu un punctaj de 100 de puncte, din care 20 de puncte au fost acordate pentru ofertarea unui termen de execuţie a lucrărilor de 8 luni, în intervalul august 2012 - decembrie 2012 şi martie 2013 - mai 2013, perioadă care include suspendarea lucrărilor din sezonul rece.

Ofertantul clasat pe a doua poziţie, Societatea B. S.R.L., a obţinut 92,64 puncte, din care 13,33 puncte au fost acordate pentru termenul de execuţie, propus pentru perioada noiembrie 2012 - octombrie 2013, perioadă care ţinea seama de restricţiile impuse de sezonul rece, iar ofertantul clasat pe cea de-a treia poziţie, Societatea C. S.R.L., a obţinut 92,53 puncte, din care 13,33 puncte au fost acordate pentru termenul de execuţie, propus a se desfăşura timp de 4 luni în anul 2012 şi 8 luni în anul 2013, perioadă care ţinea seama de restricţiile impuse de sezonul rece.

Trebuie subliniat că, potrivit fişei de date a achiziţiei, termenul de execuţie ofertat trebuia să fie cuprins între 8 şi 16 luni şi să ţină cont de perioadele nefavorabile pentru lucrări, în funcţie de specificul acestora, având în vedere că data estimată a ordinului de începere a lucrărilor este la 3 luni de la data deschiderii ofertelor. În raport de ofertele depuse, Înalta Curte constată că societăţile clasate pe primele două poziţii au avut în vedere, la ofertarea timpului de execuţie, perioada de suspendare a lucrărilor pe perioada sezonului rece, dar Societatea A. S.R.L. a propus un termen de execuţie de 8 luni, lucrările urmând a fi finalizate în luna mai 2013, pe când Societatea B. S.R.L., clasată pe cea de-a doua poziţie a clasamentului ofertelor, a propus un termen de execuţie de 11 luni, lucrările urmând a fi finalizate în luna octombrie 2013.

Prin art. 7 din contractul de lucrări nr. x/08.08.2012, semnat de autoritatea contractantă cu societatea câştigătoare s-a prevăzut, ca termen de executare a lucrărilor, o durată de 8 luni, exceptând perioada de suspendare, cauzată de vremea nefavorabilă din lunile de iarnă, dar nu mai târziu de data de 19.09.2013. Termenul de execuţie era calculat de la data constituirii garanţiei de bună execuţie, emiterea ordinului de începere a lucrărilor şi predarea amplasamentului.

În acest context, Înalta Curte constată că autoritatea contractantă nu a prevăzut în contractul de lucrări perioada ofertată de Societatea A. S.R.L., respectiv august 2012 - decembrie 2012 şi martie 2013 - mai 2013, ci a stabilit o altă perioada de execuţie a lucrărilor, respectiv 8 luni de la data semnării contractului, la care se adaugă perioada de suspendare.

Întrucât contractul a fost încheiat la data de 08.08.2012 şi ordinul de începere a lucrărilor a fost emis la data de 05.09.2012, lucrările au fost demarate efectiv în luna septembrie 2012 şi au fost finalizate în luna octombrie 2013, conform procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor încheiat la data de 21.10.2013. Prin urmare, termenul de execuţie efectiv, care include şi perioadele de suspendare aferente sezonului rece, a fost de 13 luni, mai ridicat decât termenul de execuţie de 11 luni ofertat de societatea clasată pe cea de-a doua poziţie a clasamentului ofertelor.

Este real argumentul, susţinut deopotrivă de intimaţii-reclamanţi şi de instanţa de fond, potrivit căruia în fişa de date a achiziţiei s-a precizat doar numărul de luni pentru termenul de execuţie ofertat, fără a se preciza intervalul exact în care trebuie să fie executată lucrarea. Dar, în analiza neregulii reţinute în sarcina autorităţii contractante, nu se poate face abstracţie de împrejurarea că oferta Societăţii A. S.R.L., care s-a situat la minimul duratei solicitate prin fişa de date a achiziţiei (8 luni), ceea ce i-a asigurat punctajul maxim şi câştigarea contractului, a fost încadrată într-un interval exact de luni calendaristice. Or, acest interval nu a fost specificat în contractul de execuţie lucrări, consecinţa fiind aceea că, deşi părţile contractante au prevăzut o durată de execuţie tot de 8 luni, în lipsa menţionării întocmai a intervalului ofertat pentru derularea lucrărilor, s-a ajuns la un timp efectiv de execuţie a lucrărilor de 13 luni, mai mare decât termenele propuse de restul ofertanţilor.

În ceea ce priveşte neclarităţile privitoare la timpul de execuţie ofertat de societatea câştigătoare, Înalta Curte constată a fi reale criticile recurentului-pârât, potrivit cărora, deşi s-au solicitat clarificări în cursul procedurii cu privire la faptul că se propunea executarea unor lucrări în lunile noiembrie, decembrie şi martie, contrar normativelor în vigoare, prin adresa de răspuns nr. x/08.06.2012, societatea nu a lămurit deficienţa sesizată, dar autoritatea contractantă a luat în considerare oferta, astfel cum a fost prezentată.

Prin răspunsul înaintat autorităţii contractante, Societatea A. S.R.L. a precizat că "deoarece termenul de execuţie impune execuţia în 8 luni a lucrărilor majore, lucrările minore, aşternerea mixturilor şi turnarea betonului activat corespunzător (accelerator de priză) se vor face în lunile noeimbrie- martie numai cu acceptul beneficiarului." Or, acest răspuns nu are semnificaţia confirmării perioadei de execuţie de 8 luni, exclusiv suspendarea din perioada nefavorabilă, astfel cum a susţinut reclamanta, ci reprezintă o modificare a ofertei iniţiale, împărţind lucrările după gradul lor de complexitate, astfel încât numai lucrările majore se încadrau în perioada de 8 luni ofertată, iar lucrările minore, care stăteau, însă, la baza lucrărilor majore, urmau a se executa în interiorul intervalului ofertat, doar cu acordul beneficiarului. Acest răspuns este, la rândul său, neclar, întrucât nu răspunde problemei de ordin tehnic sesizate de expertul cooptat, respectiv efectuarea unor lucrări nepermise de normativul în vigoare în anumite luni calendaristice şi, totodată, nu lămureşte situaţia acestor lucrări, în cazul lipsei acordului beneficiarului de a fi efectuate în lunile noiembrie - martie.

Aşadar, în mod corect s-a reţinut de către recurentul-pârât că răspunsul societăţii câştigătoare nu clarifică deficienţele din ofertă sau, în cazul în care se apreciază a fi lămuritor, acest răspuns că modifică oferta iniţial depusă, prelungind durata de execuţie a lucrărilor, ceea ce ar fi atras un punctaj mai mic acordat Societăţii A. S.R.L.

Legislaţia incidentă cauzei nu se opune unei modificări a condiţiilor iniţiale după atribuirea contractului, dar în limitele strict prevăzute de nota de subsol x din H.G. nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexele la O.U.G nr. 66/2011, potrivit căreia:

"O flexibilitate limitată poate fi aplicată în ceea ce priveşte modificarea condiţiilor iniţiale după atribuirea contractului, chiar dacă această posibilitate, precum şi modalităţile de punere în practică nu sunt enunţate într-un mod clar şi precis în anunţul de participare sau în documentaţia de atribuire. Dacă această posibilitate nu este prevăzută în documentaţia de atribuire, modificările condiţiilor iniţiale nu sunt admisibile decât dacă nu sunt substanţiale. O modificare este considerată substanţială dacă:

a) autoritatea contractantă introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse iniţial în documentaţia de atribuire, ar fi permis admiterea unor ofertanţi alţii decât cei admişi iniţial;

b) aceste modificări permit atribuirea unui contract unui alt ofertant decât cel care a fost selectat iniţial;

c) autoritatea contractantă extinde obiectul contractului cu lucrări/bunuri/servicii care nu erau prevăzute iniţial;

d) aceasta modifică echilibrul economic în favoarea contractantului într-un mod care nu era prevăzut în contractul iniţial."

În speţă, se constată că modificarea ulterioară a condiţiilor de atribuire a contractului produce efecte asupra punctajului acordat agenţilor economici clasaţi pe primele două poziţii în clasamentul ofertelor, în sensul că, recalculând punctajul acordat Societăţii A. S.R.L. pentru termenul de execuţie a lucrării şi punctajul total acordat ofertei depuse, corelativ cu recalcularea punctajului obţinut de Societatea B. S.R.L., rezultă că Societatea A. S.R.L. se clasează pe cea de-a doua poziţie, după Societatea B. S.R.L. Aşadar, modificarea condiţiilor de către autoritatea contractantă a fost una substanţială, în sensul lit. b) a notei de subsol x din H.G. nr. 519/2014, anterior citată.

Înalta Curte constată că autoritatea contractuală a încălcat şi principiile nediscriminării şi tratamentului egal, prevăzute de art. art. 2 alin. (1) lit. a) şi art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) din O.U.G. nr. 34/2006.

Nu pot fi omise nici dispoziţiile art. 3 lit. j) din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora documentaţia de atribuire trebuie să cuprindă toate informaţiile legate de obiectul contractului de achiziţie publică şi de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau, după caz, documentaţia descriptivă, coroborate cu cele ale art. 33 alin. (1), care prevăd obligaţia autorităţii contractante de a preciza în cadrul documentaţiei de atribuire orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire, inclusiv clauzele contractuale obligatorii, astfel cum dispune art. 33 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006. Nepreluarea în contractul de lucrări a ofertei complete depuse de societatea câştigătoare, respectiv modificarea condiţiilor contractuale aduse la cunoştinţa agenţilor economici anterior formulării ofertelor, atrage efectul restricţionării nejustificate a participării la procedura de atribuire şi afectează concurenţa între operatorii economici.

Apărările intimaţilor-reclamanţi, referitoare la obţinerea de către Societatea A. S.R.L. a celui mai bun punctaj pentru ambele elemente ale ofertei, nu sunt întemeiate. Deşi această societate a obţinut un punctaj superior pentru oferta financiară, punctaj care nu este afectat de neregulă, scăderea punctajului primit pentru timpul de execuţie ofertat, corelativ cu majorarea punctajului obţinut de Societatea B. S.R.L., ar situa Societatea A. S.R.L. pe cea de-a doua poziţie, cu un total de 98,46 puncte, faţă de cele 99,31 puncte pe care le-ar primi Societatea B. S.R.L.

Neîntemeiate sunt şi susţinerile intimaţilor-reclamanţi, potrivit cărora suspiciunea de neregulă s-a bazat pe elemente ulterioare încheierii contractului de lucrări, respectiv pe faptul suspendării executării lucrărilor datorită condiţiilor meteo nefavorabile şi pe împrejurarea semnării procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor la data de 21.10.2013, deşi lucrările erau finalizate anterior acestei date. Astfel cum s-a arătat anterior, neregula s-a raportat la conţinutul diferit al contractului de lucrări, faţă de oferta societăţii câştigătoare şi de cerinţele din fişa de date a achiziţiei, precum şi la neclarităţi ale ofertei sesizate încă din cursul procedurii de atribuire, care nu au fost lămurite de autoritatea contractantă anterior etapei evaluării ofertelor. Aşadar, neregula este contemporană semnării contractului de lucrări şi nu ulterioară acestuia.

Referitor la susţinerea privind finalizarea lucrărilor anterior semnării procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, Înalta Curte reţine că, indiferent de momentul la care intimaţii-reclamanţi apreciază, în mod unilateral, că au fost terminate lucrările, procesul-verbal este actul care confirmă această împrejurare, fiind semnat atât de beneficiar, cât şi de autoritatea contractantă, făcând dovada că, la data de 21.10.2013, lucrările sunt complete şi conforme obligaţiilor contractuale.

Totodată, Înalta Curte va respinge, ca neîntemeiat şi argumentul intimaţilor-reclamanţi, din cuprinsul cererii de chemare în judecată, prin care s-a susţinut inexistenţa neregulii, ca urmare a faptului că reprezentanţii UCVAP nu au sesizat încălcări ale legislaţiei achiziţiilor publice.

Potrivit art. 324 alin. (2) din H.G. nr. 457/2008:

"În exercitarea atribuţiei prevăzute la alin. (1), autoritatea de management nu este condiţionată în luarea deciziilor de activităţile desfăşurate de ANRMAP şi UCVAP potrivit dispoziţiilor art. 322 şi 323". Prin urmare, independent de rezultatul verificărilor efectuate de către ANRMAP sau UCVAP, ministerul pârât are dreptul de a efectua propriile verificări şi de a dispune măsurile care se impun, legislaţia specifică activităţii de verificare procedurală nelimitând în vreun fel competenţele pârâtului, în raport de constatările altor organe cu atribuţii în domeniu.

Ca atare, nici atribuţiile instanţei de judecată, învestită cu examinarea legalităţii actelor administrative emise de pârât în exercitarea activităţii de verificare nu sunt îngrădite sau afectate în vreun fel de poziţia adoptată de ANRMAP şi UCVAP cu privire la procedura de achiziţie publică analizată în speţă.

Având în vedere toate aceste aspecte, Înalta Curte constată că, în mod corect, constatând existenţa neregulii detaliată anterior, recurentul-pârât a emis Nota de constatare a neregulilor nr. 99484/06.11.2015, stabilind corecţia financiară de 5% din valoarea contractului afectat de neregulă. Prin urmare, prima instanţă a aplicat greşit legea când a constatat că nu există neregula, astfel încât, nefiind identificată vreo cauză de nelegalitate a actelor administrative contestate, din cele expuse prin cererea de chemare în judecată, se impune reformarea sentinţei de fond, în sensul respingerii acţiunii şi menţinerii integrale a Deciziei privind soluţionarea contestaţiei administrative nr. 36 din 22.01.2016 şi a Notei de constatare nr. x din 06.11.2015, emise de pârât.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (2) C. proc. civ., constatând incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Oraşul Borşa şi Consiliul Local al Oraşului Borşa, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei împotriva sentinţei civile nr. 1483 din 25 aprilie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii Oraşul Borşa şi Consiliul Local al Oraşului Borşa, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 aprilie 2020.