Jurisdictional conflict over public procurement contract nullity: application of special court competence under Law No. 101/2016 vs. general administrative litigation rules
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ruled in favor of the claimant regarding jurisdiction, establishing that the Bucharest Court of Appeal, Second Administrative and Fiscal Section, holds competence to hear the dispute. The case involved a negative conflict of jurisdiction concerning the validity of a public procurement contract for accounting services concluded between a central public authority (the prosecution service) and a private expert, where the claimant sought to establish absolute nullity alleging violations of public procurement laws. The court determined that because the claimant explicitly invoked public procurement legislation and both parties framed the legal basis under those laws, the special jurisdictional rules of the Public Procurement Law applied, rather than general administrative litigation rules which had been incorrectly applied by a lower tribunal; specifically, Article 53(1) of Law No. 101/2016 assigns jurisdiction to the court in the circuit where the contracting authority is headquartered, which is Bucharest.
Legislator headnote
AI generatedart. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 22 alin. (6) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ; Jurisdictional conflict over public procurement contract nullity: application of special court competence under Law No. 101/2016 vs. general administrative litigation rules: The case involved a negative conflict of jurisdiction concerning the validity of a public procurement contract for accounting services concluded between a central public authority (the prosecution service) and a private expert, where the claimant sought to establish absolute nullity alleging violations of public procurement laws. The court determined that because the claimant explicitly invoked public procurement legislation and both parties framed the legal basis under those laws, the special jurisdictional rules of the Public Procurement Law applied, rather than general administrative litigation rules which had been incorrectly applied by a lower tribunal; specifically, Article 53(1) of Law No. 101/2016 assigns jurisdiction to the court in the circuit where the contracting authority is headquartered, which is Bucharest.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive section to grant the court the authority to settle the negative conflict of jurisdiction and establish the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 8 aprilie 2020
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii deduse judecăţii; Declinarea de competenţă
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 5 septembrie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structură centrală - prin Structura teritorială Craiova - Biroul Teritorial Mehedinţi şi B., a solicitat să se constate nulitatea absolută a contractului de achiziţie publică încheiat între Ministerul Public şi expertul contabil B. nr. 10384 din data de 25.04.2019, a procesului-verbal de negociere din data de 12.03.2019 înregistrat sub nr. x D/111-13/2019, cât şi a tuturor documentelor aferente organizării acestei proceduri.
Prin decizia civilă nr. 2321 din 22 octombrie 2019, Curtea de Apel Craiova a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, reţinând, în esenţă, că temeiul de drept al cererii formulate de reclamant este reprezentat de dispoziţiile Legii nr. 101/2016 şi ale Legii nr. 98/2016 şi, prin urmare, în speţă, devin aplicabile dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, care instituie competenţa materială pentru soluţionarea proceselor şi cererilor privind anularea sau nulitatea contractelor în favoarea tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul autorităţii contractante, prin completuri specializate în achiziţii publice.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 18.11.2019, sub acelaşi număr de dosar.
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 8439 din 5 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut, în esenţă, că litigiul nu este guvernat de Legea nr. 101/2016, cum în mod greşit a reţinut instanţa de trimitere, în condiţiile în care contractul în discuţie nu intră sub incidenţa legislaţiei speciale privind achiziţiile publice, fiind vorba de un contract administrativ în sensul prevăzut de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 212/2018.
Prin urmare, în raport de aceste dispoziţii legale şi de obiectul cererii de chemare în judecată, tribunalul a reţinut că pentru determinarea competenţei materiale a instanţei de contencios administrativ se impune să fie avute în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar nu reglementările speciale care privesc categoria contractelor de achiziţii publice.
Astfel, date fiind dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi ţinând seama că Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, care a încheiat contractul de prestări servicii nr. x/25.04.2019, intră în categoria autorităţilor publice de rang central, iar reclamantul are domiciliul situat în judeţul Timiş, competenţa de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 30.01.2020, sub acelaşi număr de dosar.
2.2. Hotărârea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 36 din 20 februarie 2020, Curtea de Apel Timişoara a admis excepţia necompetenţei sale materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, curtea de apel a reţinut că, în condiţiile în care partea a stabilit expres calificarea juridică şi motivele de drept asupra cărora a înţeles să limiteze dezbaterile, în temeiul rolului judecătorului în aflarea adevărului, nu se poate deroga de la principiul disponibilităţii în procesul civil.
Constatând că reclamantul, în soluţionarea acţiunii sale, astfel cum a fost formulată, a înţeles să invoce nulitatea contractului pentru motive ce ţin de încălcarea Legii nr. 98/2016 şi a altor dispoziţii legale ce vizează încheierea contractelor de achiziţii publice şi a calificat contractul ca fiind unul de achiziţie publică, iar soluţia instanţei de trimitere prin care s-a analizat contractul în discuţie şi s-a reţinut că acesta nu este un contract de achiziţie publică şi deci nu intră sub incidenţa legislaţiei speciale privind achiziţiile publice, antamează fondul cauzei prin încălcarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi art. 22 alin. (6) C. proc. civ. şi stabileşte competenţa ca urmare a analizării probatoriului administrat în cauză, instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Timişoara şi, în baza art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
3. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Aşa cum rezultă din cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamantul a învestit instanţa cu o acţiune prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută a unui contract de achiziţie publică încheiat de către pârâtul DIICOT cu expertul contabil B., invocând, în esenţă, faptul că acesta a fost încheiat cu încălcarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 98/2016, fără respectarea procedurii de atribuire a contractului, întrucât este vorba despre o achiziţie directă de servicii.
În drept, reclamantul a invocat prevederile Legii nr. 98/2016 şi Legii nr. 101/2016, dar şi prevederile art. 14 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi ale Legii nr. 21/1996 în ceea ce priveşte numirea directă a expertului, fără vreo altă ofertă.
În mod greşit a constatat instanţa de trimitere că în cauză sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 554/2004 apreciind că obiectul cauzei îl reprezintă anularea unui act administrativ asimilat - contract administrativ în sensul prevăzut de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 -, emis de o autoritate publică centrală.
Cum corect a observat curtea de apel, soluţia instanţei de trimitere prin care s-a analizat contractul în discuţie şi s-a reţinut că acesta nu este un contract de achiziţie publică şi deci nu intră sub incidenţa legislaţiei speciale privind achiziţiile publice, antamează fondul cauzei prin încălcarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi art. 22 alin. (6) C. proc. civ. şi stabileşte competenţa ca urmare a analizării probatoriului administrat în cauză.
Înalta Curte, în acord cu considerentele reţinute de instanţa de declinare, apreciază că în cauză trebuie să se dea eficienţă principiului disponibilităţii în procesul civil, atât reclamantul cât şi pârâtul DIICOT invocând dispoziţiile legale în materia achiziţiilor publice, anume Legea nr. 98/2016 şi Legea nr. 101/2016.
Având în vedere temeiul de drept indicat de reclamant, precum şi formularea susţinerilor sale în fapt prin raportare la acest temei invocat pentru verificarea motivelor de nelegalitate a contractului administrativ supus controlului, ce vizează un contract de achiziţie publică, Înalta Curte reţine că pentru stabilirea instanţei competente sunt incidente dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, conform cărora, "Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, prin complete specializate în achiziţii publice".
Cum sediul autorităţii contractante (care în contractul de prestări servicii nr. x/25.04.2019 este Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism) se află în municipiul Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Dată
Tip
Sursă
21/02/2017
Cerere de chemare în judecată
UNITATEA ADM. TERITORIALA MUNICIPIUL ARAD
26/07/2017
Cerere de recurs
Reclamant - UNITATEA ADM. TERITORIALA MUNICIPIUL ARAD
27/07/2017
Cerere de recurs
Reclamant - UNITATEA ADM. TERITORIALA MUNICIPIUL ARAD
09/10/2017
Întâmpinare
Intimat - MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE
09/10/2017
Întâmpinare
Intimat - MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE
12/10/2017
Întâmpinare
Intimat - MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE
Dată
Tip
Sursă
06/10/2017
Întâmpinare
Intimat - S.C. C. SRL
27/10/2017
Întâmpinare
Recurent - AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structură centrală - prin Structura teritorială Craiova- Biroul Teritorial Mehedinţi şi B., în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Dată
Tip
Sursă
21/02/2017
Cerere de chemare în judecată
UNITATEA ADM. TERITORIALA MUNICIPIUL ARAD
26/07/2017
Cerere de recurs
Reclamant - UNITATEA ADM. TERITORIALA MUNICIPIUL ARAD
27/07/2017
Cerere de recurs
Reclamant - UNITATEA ADM. TERITORIALA MUNICIPIUL ARAD
09/10/2017
Întâmpinare
Intimat - MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE
09/10/2017
Întâmpinare
Intimat - MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE
12/10/2017
Întâmpinare
Intimat - MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE, ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ŞI FONDURILOR EUROPENE
Dată
Tip
Sursă
06/10/2017
Întâmpinare
Intimat - S.C. C. SRL
27/10/2017
Întâmpinare
Recurent - AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 aprilie 2020.