Territorial competence for administrative challenge by public-service utility: jurisdiction at defendant public authority's domicile under Law 554/2004
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (Inalta Curte de Casație și Justiție) definitively resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Timiş County Court, holding that it possesses exclusive territorial competence to hear the merits of the case. The dispute arose from a challenge by a privately owned public service utility to a water management authorization issued by a public water basin administration, which led to a jurisdictional ping-pong where the Bucharest County Court initially declined competence citing lack of passive standing for the national water administration and improper venue, only for the Timiş County Court to subsequently reject its own competence, triggering the referral to the Supreme Court. Relying on Article 10(3) of Law No. 554/2004, the Court determined that because the plaintiff is a private legal entity authorized to provide a public service and is thus assimilated to a public authority for procedural purposes, the action must be filed exclusively at the court of the defendant's domicile, thereby establishing that the Timiş County Court, being located at the domicile of the competent public authority defendant, is the proper forum for adjudicating the administrative act.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; Territorial competence for administrative challenge by public-service utility: jurisdiction at defendant public authority's domicile under Law 554/2004: Reclamanta este asimilată autorităţii publice, în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, fiind o persoană juridică de drept privat autorizată să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 3 aprilie 2020
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 5604 din 11 septembrie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Naţională Apele Romane, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Bazinală de Apă Banat, în favoarea Tribunalului Timiş.
Învestit prin declinare, Tribunalul Timiş, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1452 din 19 decembrie 2019, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A., în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Naţională Apele Române şi Administraţia Bazinală de Apă Banat, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Timiş, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal la data de 25.03.2019, reclamanta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Administraţia Naţională Apele Romane şi Administraţia Bazinală de Apă Banat, modificarea/revocarea în parte a autorizaţiei nr. x/08.08.2018 înregistrata la Hidroelectrica S.A. sub nr. x/24.08.2018.
Prin întâmpinare, pârâta Administraţia Bazinală de Apă Banat a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, iar pârâta Administraţia Naţională "Apele Române" a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, având in vedere că pârâta Administraţia Bazinală de Apă Banat este o instituţie publică, cu personalitate juridică, iar ANAR este terţ în raportul juridic dedus judecăţii.
Prin sentinţa civilă nr. 5604/11.09.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Naţională Apele Romane, cu sediul în Bucureşti, a fost admisă excepţia necompetentei teritoriale a Tribunalului Bucureşti şi a fost declinată competenta de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. în contradictoriu cu pârâta Administraţia Bazinală de Apă Banat, în favoarea Tribunalului Timiş.
Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018:
"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Reclamanta este asimilată autorităţii publice, în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, fiind o persoană juridică de drept privat autorizată să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.
Reclamanta este persoana ce se pretinde a fi vătămată în drepturile şi interesele sale legitime prin emiterea de către o altă autoritate publică, Administraţia Bazinală de Apă Banat, a unui act administrativ considerat nelegal şi anume, Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 281/08.08.2018 pentru obiectivul hidroenergetic CHEMP Marga, din cadrul Uzinei Caransebeş - Sucursala Hidrocentrale Haţeg.
Plângerea prealabilă formulată de reclamantă a fost soluţionată tot de pârâta Administraţia Bazinală de Apă Banat.
Astfel fiind, în cauza de faţă, în raport cu dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei îi revine instanţei de la domiciliul pârâtei.
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Timiş, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE IN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA S.A. şi pe pârâtele ADMINISTRATIA NATIONALA APELE ROMANE şi ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA BANAT, în favoarea Tribunalului Timiş, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 aprilie 2020.