Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1743/2020 AI generated

Jurisdiction set for salary dispute at claimant's domicile; Buzău Tribunal prevails.

Case Number Decizia nr. 1743/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by ruling that the Buzău Tribunal, Second Civil, Administrative and Fiscal Section, has territorial jurisdiction to hear the case at first instance, thereby prevailing over the Bucharest Tribunal's declination. The underlying dispute is an administrative action filed by a trade union on behalf of a police officer claimant against the Ministry of Internal Affairs and related agencies, challenging the calculation and payment of salary rights below the minimum guaranteed gross wage for February–April 2017, alleging illicit and discriminatory conduct, and seeking payment of the difference plus legal increases and costs. The Court held that, under Article 109 of Law No. 188/1999 and Article 10(3) and (4) of Law No. 554/2004 (as amended by Law No. 212/2018, in force at the filing date of 24 May 2019), the exclusive territorial competence follows the claimant's domicile when the action is brought on the claimant's behalf by another person, so jurisdiction lies with the court at the claimant's residence in Buzău, and the prior RIL Decision No. 1/2013 is inapplicable due to the legislative amendment.

Legislator headnote

AI generated

art. 1 din O.U.G. nr. 17/2017, art. 109 din Legea nr. 188/1999, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 134 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ; Jurisdiction set for salary dispute at claimant's domicile; Buzău Tribunal prevails: Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Keywords

AI generated
civil dispute territorial jurisdiction trade union rights calculation of salary domicile legislative amendment

Cited Legislation

AI generated
art. 1 din O.U.G. nr. 17/2017
1/2017 şi, pe de altă parte, stabilită ca salariu minim brut pentru un muncitor necalificat din învăţământ şi fără vechime în muncă, prin art. 1 din O.U.G.
art. 109 din Legea nr. 188/1999
Pentru a dispune astfel, Tribunalul Bucureşti a reţinut ca incidente dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 coroborate cu cele ale art.
art. 133 pct. 2 C. proc. civ
Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct.
art. 134 C. proc. civ
civ., a suspendat din oficiu orice judecată a cauzei conform art. 134 C. proc. civ., a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă conform art.
art. 135 alin. (1) C. proc. civ
civ., a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ.
art. 133 pct. 2 din C. proc. civ
Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct.
art. 10 din Legea nr. 554/2004
Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr.
art. 24 din C. proc. civ
212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, în privinţa determinării instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 2 aprilie 2020

Circumstanţele cauzei

Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane, să se constate că nu i se calculează drepturile salariale în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1/2017, să se constate caracterul ilicit şi discriminatoriu al conduitei pârâţilor care au calculat pentru lunile februarie, martie, aprilie 2017 şi au achitat salariul de funcţie brut la valoarea de 543 RON, sub valoarea de 1450 RON stabilită pe de o parte ca salariu de bază minim brut garantat pe economie prin H.G. nr. 1/2017 şi, pe de altă parte, stabilită ca salariu minim brut pentru un muncitor necalificat din învăţământ şi fără vechime în muncă, prin art. 1 din O.U.G. nr. 17/2017, obligarea pârâţilor să achite drepturile salariale calculate la valoarea de 1450 RON la care să se adauge sporurile şi adaosurile prevăzute de lege, începând cu data acţiunii şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 6536/09.10.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Buzău, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Bucureşti a reţinut ca incidente dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 coroborate cu cele ale art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care stabilesc competenţa teritorială exclusivă a instanţei de la domiciliul persoanei fizice reclamante.

S-a arătat că reclamanta A. domiciliază în judeţul Buzău, aşadar în raza de competenţă a Tribunalului Buzău.

Urmare soluţiei de declinare, cauza a fost înregistrată la data de 08.11.2019 pe rolul Tribunalului Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2019.

La primul termen de judecată din data de 09.01.2020, tribunalul a invocat excepţia necompetenţei teritoriale.

Prin sentinţa nr. 102 din 20 februarie 2020, Tribunalul Buzău, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici formulată de reclamanta A., prin Sindicatul Naţional al Ploiţiştilor din România "Decus", în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a constatat conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, conform art. 133 pct. 2 C. proc. civ., a suspendat din oficiu orice judecată a cauzei conform art. 134 C. proc. civ., a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei.

Înalta Curte reţine că acţiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor din România "Decus" în numele reclamantei membru de sindicat, în calitate de reprezentant al acesteia, fiind aplicabile, în stabilirea competenţei materiale şi teritoriale a litigiului, dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, în privinţa competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei, Înalta Curte reţine că sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanţei, respectiv 20.05.2019, conform cărora "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

(4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces."

Din perspectiva aplicării în timp a noii reglementări cuprinse în art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, fiind vorba despre o normă de procedură, în privinţa determinării instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze cauza, sunt relevante prevederile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

În cauză, acţiunea a fost formulată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor din România "Decus"p, în numele reclamantei, membru de sindicat, în calitate de reprezentant al acesteia, aşadar nu în calitate de reclamant, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, în raport cu data introducerii cererii de chemare în judecată - 24.05.2019.

Textul de lege menţionat instituie o competenţa teritorială exclusivă, stabilind, în situaţia în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept privat, că instanţa competentă este cea de la domiciliul sau sediul reclamantului, în speţă domiciliul reclamanţilor fiind pe raza judeţului Hunedoara.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că, dată fiind modificarea legislativă intervenită în privinţa art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, introdusă prin Legea nr. 212/2018, intrată în vigoare la data de 02 august 2018, respectiv instituirea unei competenţe teritoriale exclusive în materia contenciosului administrativ, Decizia RIL nr. 1/2013 nu mai este aplicabilă, aceasta fiind pronunţată în interpretarea şi aplicarea unitară a unor texte de lege ce au fost ulterior modificate de către legiuitor.

Totodată, se impune a se sublinia faptul că art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 se referă în mod expres la situaţia în care acţiunea este introdusă în numele reclamantului de o persoană de drept public sau privat, când, de asemenea, competenţa de soluţionare se respectă, text de lege care, anterior modificării intervenite prin Legea nr. 212/2018, nu făcea o asemenea distincţie.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Buzău, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor din România "Decus", în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Poliţiei Române şi Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane în favoarea Tribunalului Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 aprilie 2020.