Prosecutor status triggers mandatory territorial competence under Civil Procedure Code art. 127, overriding domicile rule in administrative litigation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Bucharest Court of Appeal, Section for Administrative and Fiscal Matters, rejecting the Ploiești Court of Appeal's counter-claim for territorial competence. The dispute arose when the Ploiești court deemed itself incompetent based on the plaintiff's domicile and referred the case back to Bucharest, while the Bucharest court initially had referred it to Ploiești; the underlying litigation involves a suspended prosecutor challenging his suspension from the legal profession and seeking reinstatement in the bar association, against the National Union of Law Societies and the Prahova Bar Association. The decisive legal basis was Article 127 of the Civil Procedure Code, which establishes a mandatory option for judges, prosecutors, and other legal professionals to file lawsuits in a court of equal rank within the jurisdiction of a neighboring court of appeal to ensure impartiality, overriding the general rule under Article 10 of Law No. 554/2004 that assigns jurisdiction based on the domicile of a natural person plaintiff.
Legislator headnote
AI generatedart. 127 C. proc. civ, art. 134 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 127 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ, art. 10 alin. (3) din legea nr. 554/2004; Prosecutor status triggers mandatory territorial competence under Civil Procedure Code art. 127, overriding domicile rule in administrative litigation: The dispute arose when the Ploiești court deemed itself incompetent based on the plaintiff's domicile and referred the case back to Bucharest, while the Bucharest court initially had referred it to Ploiești; the underlying litigation involves a suspended prosecutor challenging his suspension from the legal profession and seeking reinstatement in the bar association, against the National Union of Law Societies and the Prahova Bar Association. The decisive legal basis was Article 127 of the Civil Procedure Code, which establishes a mandatory option for judges, prosecutors, and other legal professionals to file lawsuits in a court of equal rank within the jurisdiction of a neighboring court of appeal to ensure impartiality, overriding the general rule under Article 10 of Law No. 554/2004 that assigns jurisdiction based on the domicile of a natural person plaintiff.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe procedural rule explicitly cited in the dispositive section as the legal basis for the High Court to establish the competent court for resolving the conflict.
Full text
Şedinţa publică din data de 17 martie 2020
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul litigiului
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 02.05.2019, iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Prahova, a solicitat "anularea Deciziei Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 450/23.03.2019 şi anularea Deciziei nr. 313/15.01.2019 a Baroului Prahova".
Reclamantul a mai solicitat admiterea cererii sale privind aprobarea ridicării măsurii suspendării din profesia de avocat, dispusă la data de 01.09.1999, ca urmare a încetării temporare a stării de incompatibilitate; reînscrierea sa în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 522 din data de 02.10.2019 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată de pârâtul Baroul Prahova şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Prahova, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
A reţinut în esenţă Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal că, potrivit art. 10 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, atunci când reclamantul este persoană fizică, instanţa competentă este cea de la domiciliul reclamantului, adică Curtea de Apel Ploieşti în situaţia din speţă, întrucât reclamantul are domiciliul în oraşul Câmpina, pe raza judeţului Prahova, cu reşedinţa în municipiul Ploieşti.
Ca urmare a declinării competenţei, cauza a fost înregistrată la data de 31.10.2019 pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ Fiscal sub număr de dosar x/2019
Hotărârea Curţii de Apel PLOIEŞTI, secţia de contencios administrativ Fiscal
Prin sentinţa nr. 7 din data de 22 ianuarie 2020 Curtea de apel PLOIEŞTI, secţia de contencios administrativ Fiscal a admis la rându-i excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat în favoarea Curţii de Apel BUCUREŞTI competenţa de soluţionare a cauzei.
Pentru a pronunţa această sentinţă Curtea de Apel PLOIEŞTI, secţia de contencios administrativ şi fiscal a reţinut, în esenţă că, raportat la calitatea de procuror a reclamantului, chiar dacă este suspendat din funcţie, şi la dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., ce reglementează competenţa facultativă, în prezenta cauză competenţa teritorială de soluţionare a aparţine Curţii de apel BUCUREŞTI, ca instanţă întâi sesizată de reclamant, având în vedere opţiunea acestuia.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecata pricinii, în temeiul art. 134 C. proc. civ. şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.
Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea CURŢII DE APEL BUCUREŞTI, secţia A IX-A CONTENCIOS ADMNISTRATIV ŞI FISCAL, având în vedere următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019 la data de 2.05.2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Prahova, a solicitat "anularea deciziei Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 450/23.03.2019 şi anularea Deciziei nr. 313/15.01.2019 a Baroului Prahova".
Reclamantul a mai solicitat admiterea cererii sale privind aprobarea ridicării măsurii suspendării din profesia de avocat, dispusă la data de 01.09.1999, ca urmare a încetării temporare a stării de incompatibilitate; reînscrierea sa în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, la data de 01.04.1998 a fost admis în profesia de avocat şi a activat ca avocat stagiar în cadrul Baroului Prahova până la data de 01.09.1999, când a fost suspendat şi înscris în tabloul avocaţilor incompatibili ca urmare a promovării examenului de intrare în magistratură în funcţia de procuror, exercitată neîntrerupt până în data de 30.07.2018.
Prin Hotărârea nr. 398/30.07.2018, secţia pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus suspendarea sa din funcţia de procuror, ca urmare a instituirii interdicţiei de a exercita profesia de procuror (în cadrul măsurii controlului judiciar dispusă de către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică în dosarul nr. x/2018, în prezent cauza aflându-se pe rolul secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, fiind înregistrată sub nr. x l/P/2018).
În ceea ce priveşte competenţa teritorială, articolul 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, prevede următoarele " (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său."
Raportat strict la aceste norme, în condiţiile în care reclamantul domiciliază în Municipiul Câmpina, pe raza judeţului Prahova, competenţa revenea în speţa de faţă Curţii de Apel Ploieşti.
Cum însă, în prezenta cauză reclamantul are calitatea de procuror, chiar dacă la acest moment este suspendat din funcţie, în cauză devin incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora:
"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea,
3) Dispoziţiile alin. (1)...se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor".
Dispoziţiile art. 127 alin. (2) din Noul C. proc. civ. instituie un caz de prorogare legală a competenţei teritoriale după calitatea persoanei, derogând, în mod expres, de la normele ce stabilesc competenţa teritorială în mod uzual pentru cauzele având un anumit obiect, din raţiuni ce privesc asigurarea imparţialităţii judecătorului chemat să soluţioneze cauza, raţiuni ce au prioritate, potrivit noii reglementări procedurale.
Caracterul facultativ este dat de posibilitatea de a opta între mai multe instanţe, egale în grad, aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate, norma legală având însă caracter imperativ, sub aspectul obligaţiei de a sesiza o altă instanţă decât cea la care reclamantul, ce are calitatea de judecător, procuror, asistent judiciar ori grefier, îşi desfăşoară activitatea.
În considerarea acestor dispoziţii, reclamantul în mod legal a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, ca şi instanţă aflată în vecinătatea "curţii de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", în speţa de faţă instanţa la care şi-a desfăşurat activitatea, respectiv DNA Ploieşti, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Ploieşti, chiar dacă în acest moment este suspendat din funcţie.
Temeiul legal al soluţiei adoptate
Faţă de toate aceste considerente, reţinând incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ., raportat la calitatea reclamantului de procuror, în conformitate cu art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, ca şi instanţă învecinată Curţii de Apel Ploieşti (căreia îi revenea competenţa de soluţionare a cauzei, raportat la dispoziţiile art. 10 alin. (3) din legea nr. 554/2004) .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Prahova în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 17 martie 2020