Supervisory sanction suspension rejected due to appeal grounds failing to meet cassation requirements

Şedinţa publică din data de 12 martie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 13.03.2019 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Supraveghere Financiară, a solicitat suspendarea executării Deciziei ASF nr. 1253/19.12.2013, prin care s-a dispus sancţionarea reclamantei în calitate de agent de servicii de investiţii financiare cu amendă în cuantum de 100.000 RON, retragerea autorizaţiei emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară şi interzicerea pe o perioadă de 5 ani a dreptului de a ocupa o funcţie sau a desfăşura o activitate pentru care Legea nr. 297/2004 impune autorizaţia.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 107 din 09 aprilie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A., privind suspendarea executării Deciziei nr. 1253/19.12.2013 emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 107 din 09 aprilie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului şi suspendarea executării Deciziei ASF nr. 1253/19.12.2013.

Recurenta-reclamantă arată că prin decizia atacată s-a reţinut că S.C. B. S.A. nu a respectat prevederile art. 79 alin. (1) din Secţiunea 5 Capitolul 3, Titlul II din Codul depozitarului central şi nu se are în vedere Decizia nr. 348/18.04.2013, care obliga includerea în contractul de intermediere a unei clauze referitoare la acordul clienţilor pentru utilizarea instrumentelor financiare deţinute de clienţi în conturile deschise de intermediari pentru efectuarea tranzacţiilor de vânzări speciale.

4. Apărările intimatei-pârâte

Intimata-pârâtă Autoritatea de Supraveghere Financiară a formulat întâmpinare, prin care invocă nulitatea recursului, având în vedere dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., coroborate cu art. 483, 486, 487 şi 488 C. proc. civ., întrucât cererea de recurs nu se referă la sentinţa recurată, ci doar la conţinutul actului administrativ a cărui suspendare se solicită.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă Autoritatea de Supraveghere Financiară prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În speţă, examinând cererea de recurs formulată de către reclamanta A., Înalta Curte constată că nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât aspectele invocate prin cererea de recurs nu permit încadrarea acestora în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., redând doar parţial conţinutul actului administrativ a cărui suspendare se solicită, aspect ce nu poate face obiectul căii de atac a recursului în lipsa unor critici concrete aduse hotărârii recurate.

Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.. De aceea, nici simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de acest text de lege nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, atât timp cât criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul de faţă.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 107 din 09 aprilie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 107 din 09 aprilie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 martie 2020.