EU-funded project ineligibility: procedural nullity due to defective summons and violation of right to a fair trial

Şedinţa publică din data de 11 martie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 25.04.2017 sub nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice si Fondurilor Europene - Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli - Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli POR şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea, a solicitat anularea deciziei nr. 383/26.10.2016 privind soluţionarea contestaţie împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.09.2016 emis de către Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli, Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli POR din cadrul MDRAP pentru proiect cu Cod SMIS 25675 cu titlul "Spălătorie, curăţătorie textile şi produse din blană", prin care a fost constată neeligibilitatea cheltuielilor în suma de 88.662,55 RON; obligarea pârâtului la restituirea sumei de 88.662,55 RON, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 3493 din data de 05 octombrie 2017 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâta AJFP Vâlcea ca neîntemeiată. A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Administrţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea, ca neîntemeiată. A respins cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 3493 din data de 05 octombrie 2017 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 şi 5 C. proc. civ. şi pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs formulate, reclamanta S.C. A. S.R.L. a arătat că procedând la soluţionarea cauzei în fond, deşi procedura de citare a reclamantei nu era legal îndeplinită, curtea de apel a pronunţat o hotărâre nelegală, care nesocoteşte dreptul societăţii la un proces echitabil, respectiv dreptul la apărare, încălcând dispoziţiile art. 153 alin. (1) şi (2), art. 13 C. proc. civ., art. 6 pct. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Soluţia este netemeinică şi nefondată pentru că instanţa de fond s-a pronunţat asupra fondului cauzei raportându-se doar la proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, fără a ţine seama de faptul că pentru lămurirea aspectelor tehnice aflate în contradicţie se impune aflarea părerii unor specialişti în domeniul.

Instanţa de fond s-a erijat în expert contabil şi expert tehnic judiciar şi a tras propriile concluzii cu privire la înregistrarea contabilă a mijlocului fix raportat la înregistrarea contabilă a obiectului de inventar, precum şi la caracteristicile funcţionale ale centralei termice şi ale manechinului de călcat, în condiţiile în care reclamanta a argumentat, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, pentru flecare punct al deciziei contestate, de ce înregistrările contabile s-au făcut ca mijloc fix, chiar dacă bunurile până la momentul achiziţiei, au ajuns la o valoare sub pragul prevăzut de lege pentru mijlocul fix şi a arătat că echipamentele centrală termică şi manechin de călcat respectă caracteristicile tehnice prevăzute în proiectul de finanţare.

La data de 22.05.2018 reclamanta a depus o cerere precizatoare prin care a arătat că temeiul de drept privind capătul de cerere nr. x din recursul formulat este art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin motivele de recurs formulate, pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea a solicitat admiterea recursului modificarea, în parte, a sentinţei atacate în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Vâlcea şi respingerea contestaţiei formulată de A. S.R.L. ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului recurentei-reclamante ca nefondat, iar recurenta-reclamantă a depus întâmpinare cu privire la recursul recurentei-pârâte prin care a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 20 noiembrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 11 martie 2020.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea deciziei nr. 383/26.10.2016 privind soluţionarea contestaţie împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. x/19.09.2016 emis de către Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli, Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli POR din cadrul MDRAP pentru proiect cu Cod SMIS 25675 cu titlul "Spălătorie, curăţătorie textile şi produse din blană", prin care a fost constată neeligibilitatea cheltuielilor în suma de 88.662,55 RON, precum şi restituirea acestei sume.

Prima instanţă a respins cererea dedusă judecăţii reţinând că reclamanta nu a depus la dosar dovezi din care să rezulte că maşina de curăţat chimic are funcţii identice cu manechinul de curăţat chimic, deşi a susţinut existenţa unei astfel de identităţi, şi nici a împrejurării că producătorul utilizează ambele denumiri (maşină de curăţat chimic şi manechin de curăţat chimic) pentru a desemna acelaşi produs. De asemenea, a reţinut că în vederea respectării principiului asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, reclamanta avea obligaţia ca, înainte de derularea procedurii de achiziţie a cererii de oferte, să analizeze piaţa centralelor termice şi să observe care este preţul mediu al unei centrale de tipul celei a cărei achiziţionare se dorea, iar în raport de rezultatul acestor verificări să stabilească atât valoarea estimată a contractului, cât şi să aleagă operatorii economici cărora să le solicite oferte.

Soluţia instanţei de fond nu este împărtăşită de instanţa de control judiciar, întrucât este rezultatul încălcării regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, motiv de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că prima instanţă trebuia să aibă în vedere că potrivit art. 153 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ.: (1) "Instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, în afară de cazurile în care prin lege se dispune altfel; (2) Instanţa va amâna judecarea şi va dispune să se facă citarea ori de câte ori constată că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege, sub sancţiunea nulităţii".

Conform art. 155 alin. (1) pct. 3) C. proc. civ., persoanele juridice de drept privat, vor fi citate prin reprezentanţii lor, la sediul principal sau, atunci când este cazul, la sediul dezmembrământului lor.

De asemenea, nu au fost respectate dispoziţiile art. 162 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., potrivit cărora, înmânarea citaţiei sau a actelor de procedură se va face administratorului clădirii, iar, în lipsă, paznicului sau agentului de pază, care va semna procesul-verbal întocmit în acest scop de către agent, după ce acesta din urmă a certificat în prealabil identitatea şi calitatea sa.

Dispoziţiile art. 175 alin. (1) din C. proc. civ., referitoare la nulitatea condiţionată, statuează în mod expres că:

"Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acestuia".

Cu alte cuvinte, nulitatea condiţionată intervine numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele trei condiţii:

1) să existe un act de procedură care a fost întocmit cu nerespectarea cerinţei legale;

2) actul de procedură să fi produs părţii o vătămare;

3) vătămarea să nu poată fi înlăturată decât prin desfiinţarea actului.

În speţa dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că dispoziţiile legale sus-citate nu au fost respectate de prima instanţă având în vedere că la termenul de judecată din data de 05.10.2017, când instanţa a rămas în pronunţare, citaţia emisă pe numele reclamantei S.C. A. S.R.L., cu sediul în Băile Olăneşti, str. x, jud. Vâlcea, a fost primită de un reprezentant al Societăţii Comerciale B., aplicând ştampila acestei societăţi, aşa cum reiese din procesul-verbal de predare încheiat de agentul procedural .

Deşi din informaţii publice rezultă că Societate Comercială B. are sediul la aceeaşi adresă ca şi recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. (Băile Olăneşti, str. x, jud. Vâlcea), din niciun înscris depus la dosar nu rezultă că persoana însărcinată cu primirea corespondenţei de către recurenta-reclamantă este aceeaşi persoană care primea corespondenţa S.C. B. şi putea aplica ştampila acelei societăţi. Faţă de aceste aspecte se constată că procedura de citare trebuia îndeplinită cu persoana juridică pe numele căreia s-a emis citaţia.

Având în vedere că dispoziţiile legale referitoare la citare au caracter imperativ, fiind edictate pentru respectarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite condiţiile impuse de dispoziţiile art. 175 alin. (1) C. proc. civ. referitoare la nulitatea condiţionată deoarece, cererea dedusă judecăţii s-a soluţionat la primul termen de judecată, în lipsa părţii reclamante care nu a fost legal citată, fiind de natură să provoace acestuia o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin casarea hotărârii.

În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 6 pct. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitoare la dreptul persoanei la un proces echitabil potrivit cărora:

"Orice persoană are dreşptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa."

Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte constată că, procedura de citare a reclamantei pentru termenul când a avut loc judecata cererii de chemare în judecată nu a fost legal îndeplinită, iar prima instanţă nu a lămurit în mod corespunzător situaţia de fapt şi de drept existentă în speţa dedusă judecăţii, în condiţiile în care cercetarea fondului cauzei s-a realizat în lipsa părţii reclamante a cărei procedură de citare a fost viciată.

În concluzie, instanţa de control judiciar constată că pronunţarea hotărârii în lipsa părţii echivalează cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la principiul contradictorialităţii şi al dreptul la apărare al părţilor, situaţie în raport de care, pentru respectarea dublului grad de jurisdicţie, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., se impune admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

În raport cu această soluţie nu se mai impune analizarea criticilor care se circumscriu motivului de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., invocat de către recurentul-pârât, aceste critici urmând a fi examinate de către prima instanţă cu ocazia rejudecării cauzei.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. şi recurenta-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea împotriva sentinţei nr. 3493 din 05 octombrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 martie 2020.