Ministry prevails on appeal: teacher-inspector's evaluation and "good" rating upheld after lower court's annulment quashed.

Şedinţa publică din data de 11 martie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 26.09.2018 sub numărul x/2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale - Direcţia Generală Inspecţie şi Control, Direcţia Inspecţie Şcolară şi Evaluare Bucureşti, a solicitat anularea Hotărârii Comisiei de contestaţii înregistrat sub nr. x/27.03.2018 la sediul pârâtului şi sub nr. x/29.03.2018 la sediul I.S.J. Brăila, precum şi anularea fişei cadru de (auto)evaluare cu acelaşi număr.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 39 din data de 26.02.2019 Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea, având ca obiect "anulare act administrativ", promovată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii: Direcţia Generală de Inspecţie şi Control, Direcţia Inspecţie Şcolară şi Evaluare şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi a anulat adresa nr. x/29.03.2018 de comunicare a soluţionării contestaţiei administrative şi fişa cadru de (auto)evaluare înregistrată la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila sub nr. x/29.03.2018.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei nr. 39 din data de 26.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 şi 6 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, potrivit art. 2 din OMEN nr. 4315 din 11.08.2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic "Ministerul Educaţiei Naţionale realizează, anual, începând cu 1 septembrie, evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de persoanele care, î aul şcolar precedent, au ocupat o funcţie de conducere la nivelul inspectoratului şcolar, casei corpului didactic".

Evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic se realizează pe baza fişelor de (auto)evaluare prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3 care fac parte integrantă din prezenta metodologie, şi se finalizează cu acordarea unui calificativ.

Calificativul se acordă în urma evaluării perioadei în care persoanele respective au exercitat funcţia de conducere la nivelul inspectoratului şcolar/casei corpului didactic.

Evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic potrivit art. 3 din acelaşi ordin se realizează în următoarele etape:

a) autoevaluarea activităţii manageriale, realizată de fiecare persoană care ocupă o funcţie de conducere în inspectoratele şcolare/casele corpului didactic, pe baza fişei de autoevaluare şi a raportului argumentativ pentru punctajul acordat în fişa de autoevaluare;

b) evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, realizată de către comisiile de evaluare.

Pentru fiecare etapă de evaluare prevăzută în prezenta metodologie pot fi luate în considerare rezultate ale altor evaluări externe din perioada analizată prin inspecţie şcolară, evaluare instituţională etc., dacă acestea există şi sunt corelate cu atribuţii din fişa postului persoanei evaluate.

Fişele de (auto)evaluare şi rapoartele argumentative, în format letric, însoţite de un CD care conţine, scanate, documentele justificative pentru punctajele acordate indicatorilor de performanţă, se transmit la secretariatul Direcţiei generale management, resurse umane şi reţea şcolară naţională din Ministerul Educaţiei Naţionale până la data de 31 august.

Inspectorii şcolari generali adjuncţi vor scana şi vor transmite, odată cu documentele justificative şi fişele de post.

Aceste Comisii de evaluare a activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, potrivit art. 6 din metodologie, sunt constituite din 5 membri, dintre care unul este coordonator. Nominalizarea acestora se realizează, prin ordin de serviciu, de către secretarul de stat desemnat să coordoneze această activitate.

Comisiile de evaluare îşi desfăşoară activitatea începând cu data de 1 septembrie la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale sau la sediul inspectoratului şcolar/casei corpului didactic unde şi-au desfăşurat activitatea persoanele evaluate.

Dacă persoana evaluată nu este prezentă în instituţie în perioada evaluării, instituţia are obligaţia de a pune la dispoziţia membrilor comisiei de evaluare toate documentele solicitate.

Inspectorul şcolar general, pe baza fişei postului, finalizează fişa de evaluare a inspectorului şcolar general adjunct, prin realocarea, acolo unde este cazul, a punctajelor aferente.

Evaluarea fiecărui inspector şcolar general, inspector şcolar generai adjunct, director al casei corpului didactic, realizată de comisia de evaluare, se finalizează cu completarea fişelor de evaluare semnate de membrii comisiei şi un raport de evaluare, semnat de comisia de evaluare şi aprobat de secretarul de stat desemnat să coordoneze această activitate.

Coordonatorul comisiei de evaluare are obligaţia de a depune la secretariatul Direcţiei generale management, resurse umane şi reţea şcolară naţională din Ministerul Educaţiei Naţionale potrivit art. 7 alin. (3) toată documentaţia, în termen de 15 zile lucrătoare de la finalizarea evaluării.

În conformitate cu art. 8 din aceeaşi metodologie "rezultatul evaluării se concretizează în acordarea calificativului, astfel:

- 100 - 90 de puncte: "foarte bine" - menţinere pe funcţie;

- 89,99 - 80 de puncte: "bine" - menţinere pe funcţie;

- 79,99 - 70 de puncte: "satisfăcător" - monitorizare - reevaluare la un interval de 3 -6 luni;

- sub 70 de puncte: "nesatisfăcător" - încetarea contractului de management educaţional încheiat în calitate de inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct/director la casa corpului didactic sau încetarea detaşării în interesul învăţământului în funcţia de inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct/director la casa corpului didactic."

Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională din Ministerul Educaţiei Naţionale transmite la inspectoratele şcolare calificativele acordate, însoţite de copii ale fişelor de evaluare, în termen de 3 zile lucrătoare de la data aprobării lor.

Eventualele contestaţii se adresează, în scris, ministrului educaţiei naţionale, în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea la inspectoratul şcolar a rezultatelor evaluării. Contestaţia trebuie însoţită de o fişă de (auto)evaluare completată de contestatar.

Comisia de contestaţii este constituită din 3 membri şi 2 supleanţi, numiţi prin ordin de serviciu de către secretarul de stat desemnat să coordoneze activitatea de evaluare, din reprezentanţi ai Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţiei generale management, resurse umane şi reţea şcolară naţională, Direcţiei generale învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţiei generale buget-finanţe şi resurse umane, Serviciului audit public intern şi ai Corpului de Control, alţii decât cei din comisia de evaluare.

Astfel în urma (auto)evaluării activităţii manageriale desfăşurate în funcţia de inspector general adjunct în cadrul IŞJ Brăila în perioada 01.09.2016-31.08.2017, intimatul-reclamant şi-a acordat 96,00 de puncte din 100 (maxim), după care a urmat etapa a doua de evaluare realizată de către comisia de evaluare, care i-a acordat 84,00 puncte, corespunzătoare calificativului "bine", emiţând raportul nr. x/2-15.02.2018, prin care motivează fiecare punct acordat reclamantului.

Potrivit acestui raport, Programul managerial nu a fost realizat cu precizarea şi planificarea tuturor resurselor necesare; lipsesc documente care atestă că repartizarea creditelor bugetare aprobate se realizează în raport cu lista de priorităţi a cheltuielilor compartimentului, potrivit legii; nu există dovezi că intervenţia ameliorativă se realizează pe baza constatărilor din monitorizare prin corelare cu rezultatele evaluării şi controlului; nu sunt dovezi privind realizarea veniturilor proprii ale inspectoratului etc. (anexăm raportul ISJ Sibiu nr. 246/2-15.02.2018). Prin urmare acest raport justifică punctajul şi calificativul "bine" atribuit în mod corect intimatului-reclamant.

În data de 20.02.2018 şi 26.02.20108 intimatul-reclamant a depus la Ministerul Educaţiei Naţionale contestaţiile nr. 15247/20.02.2018 şi nr. 15318/26.02.2018.

În urma reevaluării tuturor actelor depuse de intimatul-reclamant, inclusiv raportul emis de IŞJ Brăila, comisia de contestaţie a încheiat raportul nr. x,15318/23.03.2018, aprobat de ministrul educaţiei, prin care i-a acordat acestuia 84,00 de puncte şi calificativul "bine".

Aspectele consemnate în Raportul comisiei de contestaţii reprezintă "Hotărârea comisiei de contestaţii" privind calificativul final acordat intimatului-reclamant (anexat la dosar).

Recurentul-pârât precizează că legislaţia nu prevede existenţa unui alt document care să fie denumit "Hotărârea comisiei de contestaţii" şi în urma analizării contestaţiei depusă de intimat, fişa de evaluare iniţială a fost anulată, contestaţia fiind soluţionată pe un formular corect al fişei de evaluare.

Potrivit art. 5 alin. (3) persoanele interesate pot solicita în scris inspectoratului şcolar/casa corpului didactic, eliberarea de copii conforme cu originalul după documentele necesare motivării punctajelor acordate în fişa de (auto)evaluare şi elaborării raportului argumentativ, instituţia fiind obligată în termen de 3 zile să elibereze actele solicitate.

De asemenea, învederează că metodologia aprobată prin OMEN 4315/11.08.2014 asigură deplina transparenţă şi legalitatea evaluării activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, reclamantul neaducând nici o probă concludentă în vederea susţinerii afirmaţiilor sale, întreg cuprinsul cererii de chemare în judecată fiind constituit din formularea unor susţineri de ordin general, nedovedite, izvorâte din nemulţumirea acestuia, generată de faptul că nu a reuşit să obţină calificativul "foarte bine" la evaluare.

Eroarea materială strecurată în fişa cadru de (auto)evaluare a fost remediată prin intermediul contestaţiei, prin urmare consideră că nu există temei în vederea anulării adresei nr. x/29.03.2018 de comunicare a contestaţiei administrative şi a fişei cadru de (auto)evaluare, eroarea de calcul fiind îndreptată.

În acest sens precizează că, în cazul inspectorilor generali şi inspectorilor generali adjuncţi care nu au formulat contestaţii şi au fost depistate erori materiale în fişele de (auto)evaluare, Ministerul Educaţiei Naţionale a solicitat prin instanţa de judecată îndreptarea erorilor materiale strecurate, întrucât intrase în circuitul civil.

Faţă de aceste motive solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi rejudecând, respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care, în principal a invocat excepţia tardivităţii recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 03 iulie 2019 s-a fixat termen de judecată la data de 11 martie 2020.

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât, a apărărilor intimatului-reclamant invocate prin întâmpinare, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa de control judiciar constatată că, în prezenta cauză intimatul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea Hotărârii Comisiei de contestaţii înregistrat sub nr. x/27.03.2018 la sediul pârâtului şi sub nr. x/29.03.2018 la sediul I.S.J. Brăila, precum şi anularea fişei cadru de (auto)evaluare cu acelaşi număr.

Prima instanţă a admis cererea dedusă judecăţii reţinând că activitatea de evaluare a intimatului-reclamant nu s-a desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile legale incidente, formularele de (auto)evaluare, în etapa de evaluare a activităţii manageriale, desfăşurată de către comisie, au fost întocmite cu formular de evaluare, în format care nu a respectat formularul-tip stipulat la Anexa 2 la metodologia OMEN nr. 4315/2014, iar prin soluţionarea contestaţiilor formulate de intimatul-reclamant, comisia a remediat aceste nereguli în privinţa formatului fişei de (auto)evaluare, însă a calculat un punctaj greşit.

Soluţia primei instanţe nu este legală, fiind pronunţată cu interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor normative pertinente prin raportare la circumstanţele de fapt ale litigiului.

Răspunzând punctual motivelor de recurs, Înalta Curte reţine următoarele:

În cea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., vizând nerespectarea exigenţelor dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., republicat, hotărârea judecătorească va cuprinde:

"(1)/…/b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

În cauză, hotărârea pronunţată de instanţa de fond satisface cerinţele prevăzute de dispoziţiile legale menţionate, în considerentele acesteia regăsindu-se motivele de fapt şi de drept care au determinat formarea convingerii instanţei cu privire la soluţia pronunţată.

Motivarea este de esenţa hotărârilor şi este necesară pentru a o face înţeleasă şi acceptată de părţi, dar şi pentru a permite instanţei de control judiciar să verifice, după caz, stabilirea situaţiei de fapt şi a aplicării legii sau numai aplicarea legii.

Sub acest aspect se constată că hotărârea instanţei de fond răspunde cerinţei argumentării soluţiei adoptate, considerentele acesteia conţinând analiza complexă şi detaliată a motivelor de nelegalitate a actului administrativ contestat, cu luarea în considerare şi diseminarea apărărilor părţilor implicate în proces.

Împrejurarea că instanţa de fond nu şi-a însuşit argumentele pârâtului, nu face incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., pentru că acest text legal are în vedere argumentarea hotărârii în baza unor temeiuri străine de natura pricinii, respectiv de motivele invocate de părţi prin căile procesuale reglementate de lege şi nu de cele invocate de reclamant.

O soluţie sau alta a instanţei de fond presupune preluarea filtrată, totală sau parţială a argumentelor unei părţi în conflictul judiciar dedus judecăţii şi înlăturarea explicită sau implicită a argumentaţiei celeilalte părţi, astfel că admiterea acţiunii reclamantului s-a întemeiat pe argumentele invocate de această parte, însuşite de instanţa de fond, iar susţinerile pârâtului au fost apreciate, în consecinţă, nefondate.

Prin urmare este nefondată această critică de nelegalitate.

Referitor la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. instanţa de control judiciar îl găseşte întemeiat, hotărârea instanţei de fond fiind dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor legale incidente cauzei.

Cu privire la situaţia de fapt, Înalta Curte constată că prin cererea dedusă judecăţii intimatul-reclamant a arătat că potrivit art. 3 din OMEN nr. 4315/2004, evaluarea se realizează în următoarele etape:

a) autoevaluarea activităţii manageriale, realizate de fiecare persoană care ocupă o funcţie de conducere în inspectoratele şcolare/casele corpului didactic, pe baza fişei de autoevaluare şi a raportului argumentativ pentru punctajul acordat în fişa de autoevaluare;

b) evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, realizată de către comisiile de evaluare.

La data de 31.08.2017 s-a autoevaluat, iar fişa cadru de (auto)evaluare înregistrată la ISJ Brăila sub nr. x din 30.08.2017 a fost predată Ministerului Educaţiei Naţionale împreună cu raportul argumentativ şi documentele justificative grupate pe criterii, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 5 pct. 5 din OMEN nr. 4315/2014. În urma autoevaluării a rezultat un punctaj de 96 puncte din totalul de 100 de puncte.

La data de 16.02.2018 Ministerul Educaţiei Naţionale a transmis las ISJ Brăila fişa cadru de evaluare nr. 829/30.01.2018 ce cuprindea rezultatele evaluării comisiei, fiindu-i acordat un punctaj de 84 puncte din totalul de 100 de puncte.

Într-adevăr, fişa cadru de evaluare nr. 829/30.01.2018, înregistrată la Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila sub nr. x/19.02.2018 are două rubrici referitoare la punctaj:

"punctaj maxim" şi "punctaj acordat".

Prin adresa de înştiinţare ce poartă nr. 878/16.02.2018 de la Ministerul Educaţiei Naţionale şi nr. 2597/22.02.2018 de la ISJ Brăila a fost comunicată fişa cadru de evaluare prin care i s-au acordat 84 puncte, corespunzătoare calificativului "bine".

Nemulţumit de viciile identificate dar şi de punctajul acordat, intimatul-reclamant a formulat contestaţie conform art. 10 din OMEN nr. 4315/2014 înregistrată la Ministerul Educaţiei Naţionale sub nr. x/20.02.2018 prin care a solicitat reanalizarea activităţii din perioada 01.09.2016 - 31.08.2017.

Prin contestaţia înregistrată sub nr. x din data de 23.02.2018 intimatul-reclamant a formulat contestaţie prin care a solicitat reanalizarea activităţii din perioada 01.09.2016 - 31.08.2017.

În urma contestaţiilor formulate a fost întocmită fişa cadru de (auto)evaluare înregistrată la Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila sub nr. x/29.03.2018 care la rubrica referitoare la punctaj sunt menţionate cele două rubrici:

"punctaj maxim" şi "punctaj acordat", însă rubrica "punctaj acordat" cuprinde două subrubrici "autoevaluare" şi "evaluare", din care rezultă că în urma autoevaluării intimatul-reclamant a obţinut un punctaj de 96 puncte, iar în urma evaluării de către comisia de evaluare a obţinut un punctaj de 84 puncte.

Aceste aspecte au fost aduse la cunoştinţa intimatului-reclamant prin adresa nr. x/27.03.2018 emisă de Ministerul Educaţiei Naţionale şi înregistrată la Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila sub nr. x/29.03.2018 din care rezultă că, urmare a contestaţiilor înregistrate la Ministerul Educaţiei Naţionale sub nr. x/20.02.2018 şi nr. y/23.02.2018, avându-se în vedere prevederile OMEN br. 4315/11.08.2014, în urma reevaluării activităţii manageriale desfăşurate în funcţia de inspector general adjunct, în perioada 01.09.2016 - 31.08.2017 intimatului-reclamant i s-au acordat 84 puncte, corespunzătoare calificativului "Bine".

În mod corect au arătat ambele părţi implicate în raportul juridic dedus judecăţii că evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare se realizează în două etape, astfel: autoevaluarea activităţii manageriale (pe baza fişei de evaluare şi a raportului argumentativ pentru punctajul acordat în fişa de autoevaluare), evaluarea activităţii manageriale a acestora, realizate de către comisiile de evaluare.

În prima etapă, în urma (auto)evaluării activităţii manageriale desfăşurată în funcţia de inspector general adjunct în cadrul ISJ Brăila în perioada 01.09.2016-31.08.2017, intimatul-reclamant şi-a acordat 96 de puncte, iar în etapa a doua de evaluare, comisia de evaluare i-a acordat 84 puncte, corespunzător calificativului "Bine".

Din analiza actelor depuse la dosar rezultă că recurentul-pârât a respectat dispoziţiile art. 10 din OMEN nr. 4315/11.08.2014, iar faptul că intimatul-reclamant şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la punctajul acordat de către comisia de evaluare, fără a arăta în mod concret motivele pentru care ar fi îndreptăţit să primească un punctaj mai mare, nu este de natură a atrage anularea Hotărârii comisiei de contestaţii înregistrată la MEN sub nr. x/27.03.2018, iar la ISJ Brăila sub nr. x/29.03.2018 şi a fişei cadru de (auto)evaluare ce însoţeşte această hotărâre şi poartă acelaşi număr.

De asemenea, Înalta Curte constată că prin soluţionarea contestaţiei adresate recurentului-pârât de către intimatul-reclamant, comisia a remediat aceste nereguli în privinţa formularului fişei fiind folosit un formular corect al fişei de evaluare, precum şi faptul că metodologia aprobată prin OMEN nr. 4315/11.08.2014 asigură deplina transparenţă şi legalitatea evaluării activităţii manageriale desfăşurată de inspectorii şcolari, iar intimatul-reclamantul nu a adus nicio probă concludentă prin care să contracareze punctajul acordat de comisia de evaluare, prin cele două contestaţii solicitând doar reevaluarea activităţii şi exprimându-şi nemulţumirea cu privire la faptul că nu a obţinut calificativul "foarte bine".

Aşa fiind, Înalta Curte constată că în mod greşit prima instanţă nu a ţinut cont raportul nr. x/23.03.2018 încheiat în urma soluţionării contestaţiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorul şcolar general adjunct în anul şcolar 2016-2017, prin care se arată punctual că referitor la criteriile de performanţă, intimatul-reclamant nu a adus argumente care să justifice modificarea punctajului.

7. Temeiul de drept al soluţiei pronunţate.

Pentru considerentele expuse, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale, Direcţia Generală Inspecţie şi Control şi Direcţia Inspecţie Şcolară şi Evaluare, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei nr. 39 din 26 februarie 2019 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi rejudecând:

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale, Direcţia Generală Inspecţie şi Control şi Direcţia Inspecţie Şcolară şi Evaluare, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 martie 2020.