Judicial annulment of individual administrative acts barred where defects lack harmful legal effects and civil circuit entry

Şedinţa publică din data de 11 martie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin acţiunea în anulare înregistrată la data de 2.04.2018, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale a solicitat în contradictoriu cu pârâta A., ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună:

- anularea fişei de evaluare nr. 829/30.01.2018 a pârâtei sub aspectul formei sale precum şi a raportului de evaluare nr. 275/1-15.02.2018, emiterea unei noi fişe de (auto)evaluare de către instituţia reclamantă în conformitate cu Anexa 1 la OMEN NR. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, fără schimbarea calificativului acordat, punctajului final corespunzător, precum şi emiterea unui nou raport de evaluare corespunzător;

- îndreptarea erorilor materiale şi dispunerea însumării corecte a punctajelor (existente) pe fiecare criteriu în vederea stabilirii punctajului final corespunzător.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 4880 din data de 26.11.2018 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a calificat excepţia inadmisibilităţii ca fiind apărare de fond şi a respins cererea formulată de reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale, în contradictoriu cu pârâta A., ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 4880 din data de 26.11.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul Ministerul Educaţiei Naţionale, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare nu prevede posibilitatea anulării rezultatelor evaluării şi reluarea procesului de evaluare.

Actele administrative individuale produc efecte juridice faţă de unul sau mai multe subiecte de drept determinate, acte prin care se stabilesc drepturi şi obligaţii unui subiect de drept determinat.

Momentul din care se produc efectele juridice ale unui act administrativ este diferit, după cum urmează:

- pentru organul emitent, actul administrativ începe să producă efecte juridice din chiar momentul emiterii/adoptării, în sensul câ acesta are obligaţia de a-l aduce la cunoştinţa publică sau, după caz, de a-l comunica celor interesaţi, respectiv obligaţia de a nu îl modifica sau abroga decât prin parcurgerea procedurii prevăzute de lege;

- pentru celelalte subiecte de drept: actele cu caracter individual produc efecte juridice din momentul comunicării lor (remiterea unui act administrativ individual către subiectul de drept vizat de acesta), cu excepţia hotărârilor Guvernului şi a decretelor Preşedintelui României, care trebuie publicate în Monitorul Oficial, sub sancţiunea inexistenţei; actele cu caracter normative produc efecte juridice din momentul aducerii lor la cunoştinţa publică, prin publicare, în modalităţile prevăzute de lege.

Aşadar, ca regulă, actele administrative produc efecte juridice pentru viitor, din momentul în care au fost aduse la cunoştinţă, în formele prevăzute de lege.

Revocarea desemnează operaţiunea juridică prin care organul emitent dispune retragerea propriului act fie din proprie iniţiativă, fie ca urmare a dispoziţiilor a organului ierarhic superior.

Jurisprudenţa a statuat că, în principiu, toate actele administrative pot fi revocate, cele normative oricând, iar cele individuale cu unele excepţii, iar printre actele administrative individuale exceptate se regăsesc şi actele administrative care au intrat în circuitul civil şi au generat drepturi subiective garantate de lege. (Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016 ICCJ).

Potrivit doctrinei de specialitate, o excepţie de la principiul revocabilităţii actelor administrative o reprezintă actele administrative cu caracter individual pe baza cărora s-au născut raporturi juridice civile de muncă sau procesuale şi care în mod obişnuit pot genera raporturi procesuale.

Odată născute aceste raporturi, actele care le-au generat devin irevocabile, cu atât mai mult cu cât au născut şi drepturi subiective, cum ar fi dreptul la contestaţie în speţa dată.

În cazul de faţă s-au generat raporturi procesuale, întrucât, aşa cum prevede Metodologia privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, aprobată prin OMEN nr. 4315/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în 3 zile lucrătoare de la comunicarea la inspectoratul şcolar a rezultatelor evaluării, cei nemulţumiţi pot depune contestaţii.

Astfel, actele individuale au intrat în circuitul civil de la momentul comunicării lor inspectorilor şcolari generali şi inspectorilor şcolari generali adjuncţi, moment în care au început să producă efecte juridice, deci pot fi doar anulate de către instanţa de judecată, aşa cum este precizat şi în art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/20014, cu completările şi modificările ulterioare. Revocarea actelor administrative se putea face până la data comunicării acestora către inspectoratele şcolare, respective data poştei.

În ceea ce priveşte efectele juridice ale actelor comunicate solicită să se aibă în vedere dispoziţiile art. 2 lit. e), art. 3 alin. (1) şi art. 5 alin. (2) din OMECTŞ nr. 5557/2011 pentru aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic, potrivit cărora:

Art. 2 "La concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic poate candida personalul didactic care îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:

e) a obţinut calificativul "foarte bine" în ultimii 5 ani şcolari încheiaţi şi nu a fost sancţionat disciplinar în anul şcolar curent;

Art. 3 alin. (1) "Concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic se organizează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului."

Art. 5 (2) "În caz de respingere, motivele sunt consemnate în opisul dosarului, care este semnat de inspectorul şcolar pentru managementul resurselor umane de la inspectoratul şcolar şi de către persoana care depune dosarul."

Unul dintre efectele juridice ale actului comunicat constă în aceea că, inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi nu mai pot participa la concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic dacă nu au calificativul "foarte bine în ultimii 5 ani şcolari încheiaţi".

Totodată, potrivit art. 8 din Ordinul nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic:

"Rezultatul evaluării se concretizează în acordarea calificativului, astfel:

- 100 -90 de puncte:

"foarte bine" - menţinere pe funcţie;

- 89,99 - 80 de puncte:

"bine" - menţinere pe funcţie;

- 79,99 - 70 de puncte:

"satisfăcător" - monitorizare - reevaluare la un interval de 3 -6 luni;

- sub 70 de puncte:

"nesatisfăcător" - încetarea contractului de management educaţional încheiat în calitate de inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct/director la casa corpului didactic sau încetarea detaşării în interesul învăţământului în funcţia de inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct/director la casa corpului didactic."

Astfel, calificativele produc efectele juridice menţionate anterior, în baza art. 8 din OMEN nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic şi în baza art. 9 punctul 1 lit. b) şu punctul 2 din Anexa nr. 8 la OMECTS nr. 5557/2011 pentru aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic.

Susţinerea în sensul că organul emitent poate să-şi revoce actul administrativ şi după ce acesta a intraţi în circuitul civil este neconformă principiilor de drept administrativ.

Dacă s-ar acredita o astfel de idee ar însemna ca după ce actul a intrat în circuitul civil şi a produs efecte, organul administrativ emitent fără niciun control jurisdicţional să îşi poată revoca actul de sistând situaţiile juridice nou create, ceea ce este inadmisibil fiind contrar stabilităţii raporturilor juridice şi ordinii de drept.

Revenind la situaţia de fapt, recurentul-reclamant arată că, prin Ordinul de Serviciu nr. 1316/AOB/28.12.2017 s-a constituit comisia unică de evaluare a activităţii inspectorilor şcolari generali şi inspectorilor şcolari generali adjuncţi, având termen limită de depunere a fişelor de evaluare, precum şi a rapoartelor de evaluare pentru data de 30.01.2018.

Evaluarea s-a desfăşurat conform art. 2-7, art. 8 din anexa la Ordinul nr. 4315/11.08.2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic potrivit cărora:

"Evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic se realizează pe baza fişelor de (auto)evaluare prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3, care fac parte integrantă din prezenta metodologie, şi se finalizează cu acordarea unui calificativ.

În urma finalizării evaluărilor instituţia recurentă a transmis prin poşta militară la data de 20.02.2018, la toate inspectoratele şcolare fişele de evaluare pentru inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi.

Ulterior, în baza Ordinului de serviciu nr. 518/CC/20.02.2018 aprobat de ministrul educaţiei naţionale, în perioada 20- 23.02.2018 s-a efectuat o misiune de control în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Tematica acţiunii de control a fost verificarea respectării Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic în anul 2016-2017 aprobată prin OMEN nr. 4315/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma acţiunii de control a fost întocmit Raportul Corpului de Control nr. 518/CC/23.02.2018 care la punctul 3 menţionează ca echipa de control a constatat că, pe de o parte notarea punctajului acordat nu s-a făcut pe fişele de autoevaluare transmise de inspectorii şcolari generali şi inspectorii şcolari generali adjuncţi, iar pe de altă parte, faptul că formularul de fişă de (auto)evaluare folosit pentru acordarea punctajelor nu corespunde cu anexele nr. 1 şi 2 la OMEN nr. 4315/2014, aşa cum sunt publicate în Monitorul Oficial, în sensul că din fişă lipseşte coloana destinată autoevaluării.

Din sinteza Raportului de Control cu nr. x/14.03.2018 reiese faptul că au fost constatate vicii majore. Astfel, la punctul 1 este evidenţiat faptul că:

Au fost încălcate prevederile OMEN nr. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic prin utilizarea altor formulare de evaluare în cazul tuturor inspectorilor şcolar generali şi a inspectorilor şcolari generali adjuncţi în sensul că formularele utilizate în procesul de evaluare lipeşte rubrica de autoevaluare.

Potrivit art. 2 alin. (2) din Anexa la Ordinul nr. 4315/2014:

"(2) Evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic se realizează pe baza fişelor de (auto)evaluare prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3, care tac parte integrantă din prezenta metodologie, şi se finalizează cu acordarea unui calificativ."

Persoanelor evaluate li s-a transmis un document ce conţine doar evaluarea făcută de comisie, lipsind autoevaluarea şi semnătura persoanei evaluare. Conform formularului din Metodologia mai sus amintită Anexa 2 la Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 4315/2014 persoana evaluată semnează pe aceeaşi pagină cu membrii comisiei de evaluare.

Având în vedere că îndreptarea pe cale administrativă a acestui viciu nu mai este posibilă întrucât fişele de evaluare, cât şi rapoartele de evaluare au fost comunicate către beneficiarii de drept, deci au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice, fiind acte administrative individuale, rezultă în mod indubitabil că, în situaţia dată, devin aplicabile prevederile art. 1*) alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care stipulează în mod expres că:

"Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, in situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii acţiunii, instanţa se pronunţă, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, şi asupra validităţii actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor juridice produse de acestea. Acţiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului."

Recurentul-reclamant precizează că intimata-pârâtă nu a formulat contestaţie împotriva evaluării în temeiul art. 10 din Metodologia probată prin OMEN nr. 4315/2014, împrejurare în care rezultă încă o dată fără dubiu că îndreptarea pe cale administrativă a acestei greşeli nu mai poate avea loc, întrucât inclusiv termenul de depunere a contestaţiilor s-a scurs.

Potrivit punctul 2 din sinteza Raportului Corpului de Control cu nr. x/14.03.2018 au fost constatate numeroase erori materiale în sensul în care totalul punctajului pe unele fişe de evaluare a fost calculat greşit, astfel încât calificativele acordare au fost eronate, persoana evaluata obţinând un calificativ mai bun sau mai slab decât cel corect, punctajul maxim este de 100 de puncte, cazuri în care în care punctajul acordat depăşeşte punctajul maxim de 100 de puncte.

Astfel, potrivit fişei de evaluare nr. 829/30.01.2018 şi anexelor nr. 1 şi 3, pe care le ataşăm prezentei:

Punctajul iniţial al Doamnei Inspector Şcolar General A., reprezentând punctajul iniţial, în baza raportului de evaluare realizat de comisia de evaluare a fost 95, însă în urma verificările efectuate de către Corpul de Control a fost descoperită o eroare de însumare, în sensul în care acesta ar fi trebui să obţină punctajul 94.

Având în vedere aceste motive, solicită admiterea recursului şi casarea sentinţei civile nr. 4880/2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, iar pe fond să dispuneţi anularea fişei de evaluare sub aspectul formei sale a pârâtei precum şi a raportului de evaluare, emiterea unei noi fise de evaluare(auto) de către instituţia noastră în conformitate cu Anexa 1 la OMEN NR. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, fără schimbarea punctajului acordat la evaluare şi fără schimbarea calificativului acordat, cu modificarea punctajului final corespunzător, emiterea unui nou raport de evaluare corespunzător, îndreptarea erorilor materiale şi dispunerea însumării corecte a punctajelor (existente)pe fiecare criteriu în vederea stabilirii punctajului final corespunzător.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare prin care, în principal a invocat excepţia nulităţii recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 03 octombrie 2019 s-a fixat termen de judecată la data de 11 martie 2020.

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, invocată de către intimata-pârâtă prin întâmpinare, Înalta Curte o va respinge, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc."

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Din cuprinsul cererii de recurs rezultă că, recurentul-reclamant a expus aspectele de nelegalitate şi cele de netemeinicie, în cuprinsul cererii de recurs se găsesc critici la adresa sentinţei recurate, fiind arătate şi normele legale ce au fost greşit aplicate de către instanţa de fond.

Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborat cu dispoziţiile art. 488 şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., analizând recursul formulat în cauză, constată că cererea de recurs cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurentul-pârât îşi întemeiază cererea în combaterea soluţiei pronunţate de prima instanţă, criticile formulate putând fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul-reclamant prezentând o contraargumentaţie în raport cu soluţia pronunţată de prima instanţă prin hotărârea recurată.

Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte va respinge excepţia nulităţii recursului.

Cu privire la fondul cauzei, examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-reclamant, a apărărilor intimatei-pârâte invocate prin întâmpinare, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa de control judiciar constatată că, în prezenta cauză recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea fişei de evaluare nr. 829/30.01.2018 a pârâtei sub aspectul formei sale precum şi a raportului de evaluare nr. 275/1-15.02.2018, emiterea unei noi fişe de (auto)evaluare de către instituţia reclamantă în conformitate cu Anexa 1 la OMEN NR. 4315/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, fără schimbarea calificativului acordat, punctajului final corespunzător, precum şi emiterea unui nou raport de evaluare corespunzător; îndreptarea erorilor materiale şi dispunerea însumării corecte a punctajelor (existente) pe fiecare criteriu în vederea stabilirii punctajului final corespunzător.

Prima instanţă a respins cererea dedusă judecăţii şi a înlăturat justificarea prezentată de recurentul-reclamant cu privire faptul că actul a cărui anulare se solicită nu mai poate fi revocat deoarece a intrat în circuitul civil iar termenul de contestare a expirat.

Soluţia primei instanţe este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar, pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor normative pertinente prin raportare la circumstanţele de fapt ale litigiului.

Cu privire la situaţia de fapt, în mod corect a reţinut prima instanţă că, prin cererea dedusă judecăţii, recurentul-reclamant a invocat o nerespectare formală a anexei Ordinului MEN nr. 4315/2014, în sensul utilizării unui formular greşit, şi nu o nerespectare a procedurii de evaluare, or nulitatea actului administrativ individual poate interveni în cazul în care acesta a fost emis cu încălcarea unei dispoziţii imperative a legii, inclusiv prin încălcarea unui act normativ cu o forţă juridică inferioară, alin. (1) al art. 1 din Legea nr. 554/2004 condiţionând anularea actului de încălcarea unui drept sau de o vătămare a drepturilor unei persoane. Neutilizarea unui anumit formular prevăzut ca anexă nu poate constitui motiv de nelegalitate a actului, atâta timp cât procedura de evaluare s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente.

Prin motivele de recurs formulate, recurentul-reclamant critică hotărârea primei instanţe arătând că, actul administrativ a cărui anulare se cere a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, fiind act administrativ individual, rezultă în mod indubitabil că, în situaţia dată, devin aplicabile prevederile art. 1*) alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care stipulează în mod expres că:

"Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanţei anularea acestuia, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. În cazul admiterii acţiunii, instanţa se pronunţă, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, şi asupra validităţii actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum şi asupra efectelor juridice produse de acestea. Acţiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului."

Înalta Curte constată că din conţinutul acestor dispoziţii rezultă două condiţii pentru ca autoritatea publică emitentă să nu poată proceda la revocarea actului administrativ unilateral considerat nelegal:

- actul administrativ unilateral a intrat în circuitul civil;

- actul administrativ unilateral a produs efecte.

Având în vedere că aceste condiţii trebuie analizate împreună, Înalta Curte constată că neîndeplinirea uneia este suficientă pentru revocarea actului de către emitentul său.

Sub acest aspect se constată că, deşi recurentul-reclamant menţionează că în cazul de faţă s-au generat raporturi procesuale, deoarece Metodologia privind evaluarea activităţii manageriale desfăşurate de către inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi directorii caselor corpului didactic, aprobată prin OMEN nr. 4315/2014, cu modificările şi completările ulterioare, prevede în mod expres că în termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea rezultatelor evaluării, cei nemulţumiţi pot depune contestaţii la inspectoratul şcolar şi că actul administrativ individual a intrat în circuitul civil de la data comunicării, din expunerea motivelor de recurs nu rezultă care sunt raporturile civile care s-au născut în baza acestui act sau care sunt efectele produse care au atras stingerea dreptului de revocare a actului.

De asemenea, recurentul-reclamant nu arată în mod concret care sunt efectele negative produse de actul administrativ a cărui anulare se cere atât timp cât în urma raportului de evaluare intimata-pârâtă a obţinut 95 puncte şi calificativul "foarte bine", iar în urma verificărilor efectuate de Corpul de Control punctajul a fost de 94 puncte şi calificativul "foarte bine".

Recurentul-reclamant arată cu titlu general că, la punctul 2 din sinteza Raportului Corpului de Control cu nr. x/14.03.2018 au fost constatate numeroase erori materiale, şi anume că unele persoane evaluate au obţinut un calificativ mai bun sau mai slab decât cel corect, punctajul maxim este de 100 de puncte, iar în unele cazuri punctajul acordat depăşeşte punctajul maxim de 100 de puncte, iar cu titlu particular, că punctajul iniţial al doamnei Inspector Şcolar General A., în baza raportului de evaluare realizat de comisia de evaluare a fost 95, însă în urma verificările efectuate de către Corpul de Control a fost descoperită o eroare de însumare, în sensul în care acesta ar fi trebui să obţină punctajul 94.

Înalta Curte va respinge această critică având în vedere că eroarea constatată de Corpul de Control nu a produs nicio vătămare părţilor implicate în raportul juridic dedus judecăţii deoarece, în ambele situaţii intimata-pârâtă a obţinut calificativul "foarte bine" şi doar obţinerea unui calificat negativ ar fi putut produce efecte asupra raportului de serviciu al funcţionarului public.

Concluzionând, în acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată că eroarea de însumare şi formularul greşit nu au produs efecte vătămătoare, chiar dacă acesta ar fi anulat, calificativul acordat nu s-ar schimba în urma anulării şi emiterii unei fişe noi de evaluare.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că susţinerile şi criticile recurentului-reclamant sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-pârâtă A..

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Ministerul Educaţiei Naţionale împotriva sentinţei nr. 4880 din 26 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 martie 2020.