Răcari Court competent to correct omission of unpaid fee award in criminal decision; case file transmitted there.

Examinând conflictul de competenţă de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 14 aprilie 2017, a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, cererea formulată de Institutul Naţional de Medicină Legală "D." având ca obiect înlăturarea omisiunii vădite din cuprinsul Deciziei penale nr. 5 din data de 11 ianuarie 2016 pronunţată în Dosarul nr. x/2013, constând în nepronunţarea instanţei cu privire la suportarea sumei totale de 70 RON reprezentând contravaloare aviz al Comisiei de Avizare şi Control nr. E2/744/2015 şi respectiv completarea la acest aviz, fiecare în valoare de 35 RON, privind pe A.

În motivarea cererii s-a învederat că Judecătoria Răcari a trimis solicitarea privind obţinerea avizului Comisiei de Avizare şi Control înregistrată la I.N.M.L. sub nr. x din 28 ianuarie 2015, respectiv o solicitare de completare a acestui aviz, înregistrată sub nr. x din data de 05 martie 2015.

S-a susţinut că nu a fost achitată contravaloarea solicitărilor adresate de către Judecătoria Răcari, solicitând înaintarea înscrisurilor în măsura în care la dosar există dovezi din care rezultă îndeplinirea obligaţiei.

În drept, au fost invocate disp. art. 278 - 279 din C. proc. pen.

În vederea soluţionării cererii având ca obiect omisiune vădită, a fost solicitat şi înaintat Dosarul nr. x/2013 al Judecătoriei Răcari.

Prin Decizia penală nr. 672 din 2 iunie 2017, Curtea de apel Ploieşti, secţia penală, şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza dispoziţiilor art. 50 din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulată de Institutul Naţional de Medicină Legală "D." având ca obiect înlăturare omisiune vădită, în favoarea Judecătoriei Răcari.

Pentru a se pronunţa în acest sens a reţinut că, prin Decizia penală nr. 5 din data 11.01.2016 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate de partea civilă A. şi inculpaţii B. şi C. împotriva Sentinţei penale nr. 141 din 10 iunie 2015, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 9 iulie 2015 pronunţate de Judecătoria Răcari pe care le-a desfiinţat, şi în rejudecare:

În temeiul disp. art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. g) din C. proc. pen., combinat cu art. 158 din C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul B., sub aspectul comiterii infracţiunilor prev. de art. 253 alin. (1), art. 224 alin. (2) şi art. 193 alin. (2) din C. pen., prin retragerea plângerii prealabile de către persoana vătămată A.

Conform art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 17 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) lit. g) din C. proc. pen., combinat cu art. 158 din C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal privind pe inculpatul C. sub aspectul comiterii infracţiunilor prev. de, art. 224 alin. (2) şi art. 193 alin. (2) C. pen., prin retragerea plângerii prealabile de către persoana vătămată A. .

Din conţinutul încheierii de şedinţă pronunţată la data de 10 decembrie 2014 de Judecătoria Răcari, precum şi din conţinutul cererii formulate de Institutul Naţional de Medicină Legală "D.", s-a constatat că prima instanţă a dispus avizarea certificatului medico-legal întocmit de S.M.L. Dâmboviţa în ceea ce o priveşte pe persoana vătămată A. de către comisia de Avizare şi Control din cadrul I.N.M.L. "D.".

În condiţiile în care mijlocul de probă a fost încuviinţat de prima instanţă care avea obligaţia de a se pronunţa cu privire la suportarea cheltuielilor ocazionate de întocmirea avizului solicitat în cauză, iar prin Decizia nr. 5 din data 11.01.2016, instanţa de control judiciar nu a soluţionat fondul cauzei, dispunând o soluţie de încetare a procesului penal cu privire la inculpaţii B. şi C. sub aspectul comiterii infracţiunilor prev. de art. 253 alin. (1), art. 224 alin. (2) şi art. 193 alin. (2) din C. pen., ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către persoana vătămată A., se constată că revine primei instanţe competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect înlăturare omisiune vădită, conform art. 279 C. proc. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Răcari la data de 20.07.2017.

Prin Sentinţa penală nr. 631 din 3 noiembrie 2017 Judecătoria Răcari a admis excepţia de necompetenţă materiala, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de Institutul Naţional de Medicină Legală "D." având ca obiect înlăturarea omisiunii vădite din cuprinsul Deciziei penale nr. 5 din data de 11 ianuarie 2016 pronunţată în Dosarul nr. x/2013, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivarea soluţiei a avut în vedere dispoziţiile art. 278 - 279 din C. proc. pen. A apreciat că nu se poate dispune înlăturarea unei omisiuni vădite dintr-o sentinţă ce a fost desfiinţată în calea de atac şi care, în prezent, nu mai există, chiar dacă prima instanţă a dispus avizarea certificatului medico-legal întocmit de S.M.L. Dâmboviţa în ceea ce o priveşte pe persoana vătămată A. de către comisia de Avizare şi Control din cadrul I.N.M.L. "D.", având în vedere că sentinţa prin care Judecătoria Răcari s-a pronunţat asupra fondului cauzei a fost desfiinţată prin Decizia penală nr. 5 din data de 11 ianuarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti.

Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Răcari şi Curtea de Apel Ploieşti cu privire la competenţa de soluţionare a cererii formulate de Institutul Naţional de Medicină Legală "D." Bucureşti, constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Răcari, în virtutea următoarelor considerente:

Prin încheierea de şedinţă din data de 10 decembrie 2014 a Judecătoriei Răcari s-a dispus înaintarea certificatului medico-legal către IML - Comisia de Avizare şi Control spre verificare în baza actelor medicale emise, în vederea avizării, iar în caz contrar să se comunice dacă se impune efectuarea unei expertize medico-legale.

În urma adresei Judecătoriei Răcari, Comisia de avizare şi control a emis avizul nr. x/2015 din data de 15 aprilie 2015, însă instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la onorariul aferent serviciilor prestate nici prin Sentinţa nr. 141 din 10 iunie 2015, nici printr-o încheiere separată.

Prin urmare, cheltuielile privind avizarea certificatului medico-legal de către IML - Comisia de Avizare şi Control nu a făcut obiectul controlului instanţei de apel, pentru a considera că aceasta este cea care a omis să se pronunţe cu privire la acestea, fapt pentru care competentă a se pronunţa cu privire la cererea formulată de Institutul Naţional de Medicină Legală "D." Bucureşti este Judecătoria Răcari, care avea obligaţia de a se pronunţa cu privire la cheltuielile judiciare efectuate în cauză, conform art. 398 din C. proc. pen.

Este lipsit de relevanţă faptul că instanţa de apel a desfiinţat sentinţa şi, pe cale de consecinţă, în opinia procurorului şi a unuia dintre avocaţi, numai instanţa de apel are competenţa să soluţioneze prezenta cerere.

În prezenta cauză, desfiinţarea sentinţei, în parte sau în totalitate, de către instanţa de control judiciar nu echivalează cu "desfiinţarea"/"anularea" întregii activităţi judiciare de la instanţa de fond ("etapa judecăţii în primă instanţă a cauzei"), mai ales dacă se reţine particularitatea soluţiei pronunţată de instanţa de control judiciar.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili în favoarea Judecătoriei Răcari competenţa de soluţionare a cererii formulate de Institutul Naţional de Medicină Legală "D." Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (3) şi (6) din C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte în favoarea Judecătoriei Răcari competenţa de soluţionare a cererii formulate de Institutul Naţional de Medicină Legală "D." Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu, în cuantum de câte 130 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13 februarie 2018.

GGC - ED