Inadmissibility of unconstitutionality exception previously ruled upon: statute of limitations interruption by any procedural act under Art. 155(1) Criminal Code

Deliberând asupra recursurilor declarate de inculpaţii A., B. şi C. împotriva Încheierii din 23 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2016, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2016, în baza art. 29 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., ridicată şi susţinută de apelanţii inculpaţi B., A. şi C.

Pentru dispune astfel, s-a reţinut că potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

S-a reţinut că prin Decizia nr. 297/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 518 din 25 iunie 2018, Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul alin. (1) al art. 155 din C. pen., este neconstituţională. Astfel, s-a constatat că solicitarea apărătorului inculpaţilor B., A. şi C. pentru sesizarea cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 155 alin. (1) din C. pen. este inadmisibilă. În acest sens, s-a avut în vedere că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României, şi considerentele deciziei sunt obligatorii aşa încât prin considerentele Deciziei nr. 297/2018 Curtea răspunzând criticilor formulate de cei trei apelanţi şi constatând neconstituţionalitatea art. 155 alin. 1din C. pen., este inadmisibilă noua cerere de sesizare a Curţii cu aceeaşi excepţie.

În consecinţă, în baza art. 29 alin. (5) cu referire la alin. (3) al aceluiaşi articol din Legea nr. 47/1992 republicată, s-a dispus respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen. formulată de apelanţii B., A. şi C.

Împotriva Încheierii din 23 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2016, au declarat recurs inculpaţii A., B. şi C.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2016/a2, fiind stabilit termen de judecată aleatoriu la data de 17 noiembrie 2020.

Examinând recursurile declarate de inculpaţii A., B. şi C. împotriva Încheierii din 23 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2016, Înalta Curte constată următoarele:

Reglementând condiţiile de admisibilitate a unei cereri de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate, art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, prevede că aceasta trebuie să fie ridicată în faţa instanţelor de judecată, la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţă ori de procuror, în cauzele în care participă; să vizeze neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare; să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale şi să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

În aplicarea acestui text de lege, instanţa realizează o verificare sub aspectul respectării condiţiilor legale în care excepţia de neconstituţionalitate, ca incident procedural, poate fi folosită, care nu echivalează cu o analiză a conformităţii prevederii atacate cu Constituţia şi nici cu soluţionarea de către instanţă a unui aspect de contencios constituţional, întrucât instanţa nu statuează asupra temeiniciei excepţiei, ci numai asupra admisibilităţii acesteia.

Analiza îndeplinirii cumulative a condiţiilor prevăzute de Legea nr. 47/1992 nu trebuie, însă, să se realizeze formal. Ca orice mijloc procedural, excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi utilizată decât în scopul şi cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituţionalităţii unei dispoziţii legale care are legătură cu soluţionarea cauzei. În consecinţă, în cadrul examenului de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa trebuie să analizeze, implicit, şi corectitudinea folosirii mijlocului procedural în scopul pentru care a fost prevăzut de lege.

Verificând, din această perspectivă, în ceea ce priveşte prima condiţie, Înalta Curte constată că aceasta este îndeplinită, respectiv excepţia a fost invocată de către inculpaţii A., B. şi C. în Dosarul nr. x/2016 aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa şi are în vedere neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen.

În ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 155 alin. (1) din C. pen., Înalta Curte reţine că prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 518 din 25 iunie 2018, Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul alin. (1) al art. 155 din C. pen., este neconstituţională.

Prin urmare, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este inadmisibilă, având în vedere că prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 518 din 25 iunie 2018, Curtea Constituţională a soluţionat deja cererea prin admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., nefiind aşadar îndeplinită condiţia în sensul ca excepţia să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale

Din redactarea art. 29 din Legea nr. 47/1992 rezultă că cerinţele de admisibilitate ale excepţiei sunt şi cele de admisibilitate a cererii de sesizare a Curţii cu excepţia ridicată.

În aplicarea acestui text de lege, instanţa realizează o verificare sub aspectul respectării condiţiilor legale în care excepţia de neconstituţionalitate, ca incident procedural, poate fi folosită, care nu echivalează cu o analiză a conformităţii prevederii atacate cu Constituţia şi nici cu soluţionarea de către instanţă a unui aspect de contencios constituţional, căci instanţa nu statuează asupra temeiniciei excepţiei, ci numai asupra admisibilităţii acesteia.

Ca urmare, Înalta Curte, în acord cu judecătorul fondului, apreciază că prin considerentele Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 Curtea Constituţională a răspuns criticilor formulate şi a constatat neconstituţionalitatea art. 155 alin. (1) din C. pen.

Concluzionând, este inadmisibilă noua cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu aceeaşi excepţie, nefiind îndeplinită condiţia nepronunţării anterior de către Curtea Constituţională cu privire la constituţionalitatea acelei dispoziţii legale la care se referă art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel încât, în mod corect, instanţa de fond a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen.

În consecinţă, pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii A., B. şi C. împotriva Încheierii din 23 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2016, şi, având în vedere că aceştia se află în culpă procesuală, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., îi va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A., B. şi C. împotriva Încheierii din 23 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2016 .

Obligă recurenţii-inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 noiembrie 2020.

Procesat de GGC - LM