Corporate complainant's challenge over investigation duration assigned to Brașov Tribunal as competent court.

Asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 116/UP din 23 noiembrie 2020 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Braşov în Dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepţia de necompetenţă materială, respectiv după calitatea persoanei a acestei instanţe şi, în consecinţă, în baza art. 47 alin 2 şi art. 50 din C. proc. pen. raportat la art. 38 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. coroborat cu art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a fost declinată competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de către petenta SC A. SRL, prin reprezentant legal B. privind durata urmăririi penale în Dosarul penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov, în favoarea Curţii de Apel Braşov.

Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul Braşov a reţinut că, prin cererea formulată, petenta SC A. SRL, prin reprezentant legal B., a contestat durata urmăririi penale în Dosarul penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov, solicitând judecătorului de drepturi şi libertăţi să stabilească un termen potrivit dispoziţiilor art. 4881 lit. a) din C. proc. pen. în care procurorul să soluţioneze cauza. În esenţă, a fost criticată durata procedurii în condiţiile în care urmărirea penală a început in rem din 2016, sorgintea cauzei fiind una cu două tulpini, existând, pe de o parte, sesizarea a doi justiţiabili, din anii 2015 - 2016 şi sesizarea petentei, realizată cu mai bine de 2 ani înainte de momentul prezentei sesizări. S-a menţionat că dosarul cauzei, ulterior audierii persoanelor care au sesizat iniţial, a rămas în nelucrare până în anul 2020, când la cauza nr. 3/P/2016 s-a reunit Dosarul nr. x/2017, unde îşi are sorgintea sesizarea petentei, care la rândul său dovedeşte întrunirea condiţiei obiective a trecerii a cel puţin a unui an de la data dispunerii începerii urmăririi penale. S-a mai susţinut că mai nimeni nu a fost audiat, cu excepţia reclamanţilor, iar singurul act de urmărire penală efectiv a fost acela de a cere Primăriei Braşov contractele încheiate ilegal, fără HCL prealabil. Totodată, s-a solicitat a se avea în vedere practica recunoscută la nivelul Curţii Europene a Drepturilor Omului (în cauze precum Pelissier şi Sassi împotriva Franţei (MC), nr. 25.444/94, pct. 67, CEDO 1999-II, şi Frydlender împotriva Franţei (MC), nr. 30.979/96, pct. 43, CEDO 2000-VU]., precum şi Valdhuter împotriva României).

La data de 18 noiembrie 2020, judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul tribunalului a invocat din oficiu excepţia de necompetenţă materială şi după calitatea persoanei, apreciind că dosarul este de competenţa Curţii de Apel Braşov, pentru următoarele considerente:

Astfel, s-a arătat că petenta SC A. SRL, prin reprezentant legal B., a formulat plângere penală înregistrată sub nr. x/2017 la Serviciului Teritorial Braşov al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar ulterior a depus completări la datele de 12 martie 2019, 23 aprilie 2019, 23 decembrie 2019 şi 17 ianuarie 2020, prin care a reclamat multiple fapte de corupţie, arătând, în esenţă, că o singură persoană, mai exact fostul primar al municipiului Braşov - C., a plătit din bani publici, în sute de contracte, între anii 2014 - 2018, diverse case de avocatură, fără a avea HCL prealabil, aşa cum prevede O.U.G. nr. 26/2012, în condiţiile în care anterior în anii 2013 - 2014, acelaşi primar a respectat prevederile O.U.G. nr. 26/2012, cerând acordul consilierilor, emiţându-se HCL pentru a angaja diverse case de avocatură. Petentul a reclamat, în esenţă, achiziţia ilegală de către Primăria municipiului Braşov a unor servicii de asistenţă juridică prin încheierea de contracte cu avocaţii D. şi E., cu încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 26/2012, în cauză fiind începută urmărirea penală in rem pentru mai multe infracţiuni, printre care abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen., trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi fals în înscrisuri sub semnătură private sesizate ca fiind săvârşite de avocaţi.

Prin Ordonanţa nr. 208/P/2017 din data de 11 martie 2020 a procurorului din cadrul Serviciului Teritorial Braşov al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, menţinută prin Ordonanţa nr. 29/II-2/2020 din 15 mai 2020 a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov s-a dispus, în temeiul art. 314 alin. (1) lit. a), art. 315 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. a), b), f) din C. proc. pen., art. 46 din C. proc. pen. şi art. 63 din C. proc. pen., clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:

- abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen.,

- abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (2) din C. pen. - fapta nu există;

- luare de mită, prevăzută de art. 289 din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 din C. pen., constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 din C. pen., spălarea banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, prevăzută de art. 259 din C. pen., şantaj, prevăzută de art. 131 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 207 din C. pen. - întrucât faptele nu există.

Totodată, la punctul 4 al ordonanţei, s-a dispus disjungerea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în încheierea unor contracte de asistenţă juridică de către reprezentanţii Primăriei municipiului Braşov, cu încălcarea O.U.G. nr. 26/2012, în vederea reunirii la Dosarul penal nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, ulterior cauza formată la sesizarea petentei fiind reunită la Dosarul penal nr. x/2016, unde se cercetează şi alte fapte de corupţie la sesizarea altor persoane.

S-a mai reţinut că, prin Încheierea nr. 20 din 25 septembrie 2020 pronunţată în Dosarul penal nr. x/2020 al Curţii de Apel Braşov, în temeiul art. 50, coroborat cu art. 36 alin. (1) lit. c) şi art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., s-a declinat competenţa materială de soluţionare a plângerii formulată de B., F. şi SC A. SRL, prin administrator B., împotriva ordonanţei de clasare din data de 11 martie 2020 din Dosar nr. x/2017 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov şi a Ordonanţei nr. 29/II-2/2020 din data de 15 mai 2020 a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, în favoarea judecătorului de Cameră Preliminară din cadrul Tribunalului Braşov.

În considerentele încheierii Curţii de Apel Braşov s-a reţinut că, În raport de sesizările formulate de către B., F. şi SC A. SRL la data de 12 martie 2019, 23 aprilie 2019, 23 decembrie 2019 şi 17 ianuarie 2020 (cuprinse în filele x - filele x), prin care au fost sesizate aspecte apreciate ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu achiziţionarea de servicii juridice de către Primăria municipiului Braşov, care a fost reprezentată în diverse litigii de către avocaţii D., E. şi alţii, se observă că acestea nu au format obiectul cercetărilor penale în prezentul dosar de urmărire penală, prin ordonanţa de clasare din data de 11 martie 2020 dispunându-se disjungerea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în încheierea unor contracte de asistenţă juridică de către reprezentanţii Primăriei municipiului Braşov, cu încălcarea O.U.G. nr. 26/2012, în vederea reunirii la Dosarul penal nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov.

Pe de altă parte, în raport cu obiectul procedurii reglementate de art. 340 din C. proc. pen., se observă că atenţiei judecătorului de cameră preliminară este supusă legalitatea şi temeinicia ordonanţei dispusă de procuror, în raport, cu actele de urmărire penală îndeplinite cu privire la sesizările formulate de către persoanele interesate, însă, în cauza de faţă în mod expres s-a menţionat de către procuror că cercetările privind activitatea avocaţilor încă nu s-au finalizat, plângerile din data de 12 martie 2019, 23 aprilie 2019, 23 decembrie 2019 şi 17 ianuarie 2020 fiind reunite la alt dosar instrumentat de structura specializată a Ministerului Public.

Totodată, din cuprinsul sesizărilor (dosar urmărire penală- sesizarea din data de 12 martie 2019 şi 23 aprilie 2019, coroborat cu filele x din plângerea formulată împotriva ordonanţei de clasare) rezultă că aspectele referitoare la modalitatea de încheiere a contractelor de asistenţă juridică cu E. şi D. încă nu au primit o soluţie din partea procurorului, fiind continuate cercetările conform punctului 4 din ordonanţa de clasare. Aceste cercetări în curs de derulare sunt în mod evident în strânsă legătură şi cu dispoziţiile Curţii de Conturi care au vizat aspectele legate de reprezentarea Primăriei municipiului Braşov în instanţă de către avocaţi angajaţi."

În opinia Tribunalului, ca efect al disjungerii faptelor reclamate de către petenta SC A. SRL, prin reprezentant legal B., prin ordonanţa din data de 11 martie 2020, faptele sesizate ca fiind săvârşite de către anumiţi avocaţi, au fost reunite la Dosarul penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov, în care s-a formulat contestaţia privind durata urmăririi penale cu care a fost învestit.

Raportându-se la competenţa după calitatea persoanei, faţă de împrejurarea că subiecţii activi ai presupuselor fapte exercită profesia de avocat, în temeiul art. 38 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., tribunalul a reţinut că instanţa căreia legea i-a atribuit competenţa de a soluţiona în primă instanţă o asemenea cauză este Curtea de Apel Braşov, concluzionând că judecătorului de drepturi şi libertăţi de la această instanţă îi revine competenţa să soluţioneze şi contestaţia privind durata procesului penal în faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., chiar în condiţiile în care cercetările au fost demarate doar in rem.

Ca urmare, dosarul s-a înregistrat sub acelaşi număr la Curtea de Apel Braşov, secţia Penală, care, prin Încheierea penală nr. 8/F/UP din 10 decembrie 2020, în baza art. 50 din C. proc. pen., a declinat în favoarea Tribunalului Braşov competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de persoana vătămată SC A. SRL privind durata procesului penal în Dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov şi, în baza art. 51 din C. proc. pen., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a se pronunţa asupra conflictului negativ de competenţă.

Pentru a dispune astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Braşov, raportându-se la dispoziţiile art. 4881 şi următoarele din C. proc. pen. care reglementează contestaţia privind durata procesului, a apreciat că, dosarul fiind în cursul urmăririi penale, trebuie verificat dacă infracţiunile pentru care s-a început urmărirea penală în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov atrag competenţa de soluţionare a curţii de apel în primă instanţă, conform art. 38 din C. proc. pen.

Astfel, consultând în întregime Dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov, s-a constatat că, prin ordonanţa procurorului din 18 octombrie 2016, volumul I al Dosarului nr. x/2016, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. şi conflict de interese, prevăzut de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., avându-se în vedere denunţul formulat de G. la data de 7 ianuarie 2016, din care rezultă indicii cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că numitul C., primarul municipiului Braşov, nu a luat măsurile necesare în vederea recuperării sumelor de bani cheltuite de Primăria Municipiului Braşov, reprezentând onorarii de avocat, în procesele şi procedurile judiciare în care această instituţie a fost parte şi pe care le-a câştigat, prejudiciind, astfel, bugetul Primăriei Municipiului Braşov şi că C., în calitate de primar al municipiului Braşov, ar fi încheiat contracte de asistenţă juridică cu avocatul D. din Baroul Braşov, în contextul în care acest avocat îi reprezintă şi interesele personale ale lui C., aspecte din care rezultă indicii de săvârşire a infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen.

Prin Ordonanţa procurorului din 10 ianuarie 2018 din Dosarul nr. x/2018, reunit la data de 24 martie 2020 la Dosarul nr. x/2016 (ultimele file din volumul I al Dosarului nr. x/2018), s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu referire la fapte de corupţie săvârşite de primarul municipiului Braşov în perioada 2005-2015 cu ocazia contractării unor servicii de asistenţă juridică de la diferite societăţi profesionale de avocatură şi avocaţi din municipiul Braşov, deşi la nivelul municipiului Braşov exista Direcţia Juridică şi de Administraţie Publică Locală Braşov, cărora li s-ar fi decontat în perioada 2005 - 2015 suma totală de 3.180.970,00 RON, indiferent dacă aceştia au prestat sau nu servicii de asistenţă/reprezentare juridică. S-a mai arătat în cuprinsul ordonanţei că în actul de sesizare s-a reţinut şi faptul că angajamentele legale, reprezentând contracte de servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică ar fi fost aprobate de ordonatorul principal de credite fără a fi în prealabil vizate de control financiar preventiv propriu.

Prin Ordonanţa nr. 208/P/2017 (26/P/2020) din data de 11 martie 2020 a procurorului din cadrul Serviciului Teritorial Braşov al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (primele file din volumul II al Dosarului nr. x/2016), menţinută prin Ordonanţa nr. 29/II-2/2020 din data de 15 mai 2020 a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov, s-a dispus, la punctul 4, disjungerea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în încheierea unor contracte de asistenţă juridică de către reprezentanţii Primăriei Municipiului Braşov, cu încălcarea O.U.G. nr. 26/2012, în vederea reunirii la Dosarul penal nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov.

Prin Ordonanţa procurorului din 8 aprilie 2020 în Dosarul nr. x/2020, reunit la data de 8 aprilie 2020 la Dosarul nr. x/2016 (ultimele file din volumul II al dosarului nr. x/2018), s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., avându-se în vedere ordonanţa procurorului din data de 11 martie 2020 prin care s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor cu privire la fapta de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în faptul că Primăria Municipiului Braşov, prin primarul C., a încheiat în mod ilegal mai multe contracte de asistenţă juridică cu avocaţii D. şi E. pentru a reprezenta Primăria în conflictele juridice în domeniul urbanistic pe care instituţia le are cu firmele administrate de B., fiind astfel încălcate prevederile O.U.G. nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare.

Astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Braşov a reţinut că disjungerea cauzei menţionată mai sus a avut loc sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în încheierea unor contracte de asistenţă juridică de către reprezentanţii Primăriei municipiului Braşov, pentru care ulterior a fost începută urmărirea penală pentru infracţiunea de abuz în serviciu, constând în faptă săvârşită de primarul C.

Cu privire la faptele pentru care a fost începută urmărirea penală în Dosarul de urmărire penală nr. x/P/2016, s-a constatat că în cuprinsul tuturor ordonanţelor s-a indicat că faptele au fost săvârşite de C., primarul municipiului Braşov, iar nu de avocaţi.

Aşadar, nu a fost identificată împrejurarea începerii urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată de către avocaţi în prezenta cauză.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Braşov a concluzionat că, în lipsa începerii urmăririi penale pentru infracţiuni săvârşite de avocaţi în Dosarul nr. x/2016, raportat la dispoziţiile art. 4881 alin. (3) lit. a) din C. proc. pen. şi art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., competenţa soluţionării contestaţiei formulate de persoana vătămată SC A. SRL, privind durata procesului penal în Dosarul de urmărire penală nr. x/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Braşov, aparţine Tribunalului Braşov.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte constată că Tribunalul Braşov este instanţa competentă să soluţioneze cauza referitoare la sesizarea formulată de petenta SC A. SRL, motiv pentru care, în conformitate cu art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanţe.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 4881 alin. (3) lit. a) din C. proc. pen., contestaţia privind durata procesului penal poate fi formulată, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale, după cel puţin un an de la începerea urmăririi penale, iar, conform art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în această situaţie competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.

Examinând, în raport, cu aceste dispoziţii, actele dosarului, Înalta Curte, considerând că judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Braşov a expus, în mod corect, succesiunea actelor de urmărire penală realizate în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A., Serviciul Teritorial Braşov, prin raportare la documentele ce se regăsesc în cele 18 volume ale acestui dosar, motiv pentru care nu o va mai relua, reţine că, urmare a soluţiilor de disjungere (pct. 4 din Ordonanţa nr. 208/P/2017 din data de 11 martie 2020 a procurorului din cadrul Serviciului Teritorial Braşov al Direcţiei Naţionale Anticorupţie) şi reunire date în cauză, acest dosar are ca obiect efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., în legătură cu încheierea, în mod nelegal, a unor contracte de asistenţă juridică de către reprezentanţii Primăriei municipiului Braşov, faptă pentru care, ulterior (prin ordonanţa procurorului din 8 aprilie 2020 dată în Dosarul nr. x/2020, reunit în aceeaşi zi la Dosarul nr. x/2016), a fost începută urmărirea penală.

De asemenea, din examinarea tuturor ordonanţelor emise în cauză aflate la dosar, se mai reţine că, în cuprinsul acestora, s-a indicat doar că vizează săvârşirea respectivelor fapte de către C., primarul municipiului Braşov, iar nu şi de avocaţi, neregăsindu-se nicio menţiune cu privire la începerea urmăririi penale în legătură cu presupusa comitere de către cei din urmă a unei infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În această situaţie, în condiţiile în care contestaţia privind durata procesului penal poate privi, conform dispoziţiilor art. 4881 alin. (3) lit. a) din C. proc. pen., doar cauze în care s-a început urmărirea penală, în lipsa unei astfel de soluţii dată în legătură cu o presupusă activitate infracţională ce ar fi fost săvârşită de persoane având calitatea de avocat care să atragă incidenţa art. 38 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în speţă, faptele menţionate în Ordonanţele nr. 208/P/2017 din data de 11 martie 2020 (pct. 4 - de disjungere) şi nr. 26/P/2020 din 8 aprilie 2020 (de începere a urmăririi penale), care formează obiectul cercetării în Dosarul nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A., Serviciul Teritorial Braşov, circumscrise de procuror infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., sunt date, potrivit art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în competenţa tribunalului, iar nu a curţii de apel.

Cum, potrivit art. 4882 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., în cauzele aflate în cursul urmăririi penale, competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, Înalta Curte constată că judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Braşov este competent material să se pronunţe asupra contestaţiei privind durata procesului penal formulată de petenta SC A. SRL.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă să soluţioneze cauza privind pe petenta SC A. SRL este Tribunalul Braşov, instanţă căreia, în conformitate cu art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., îi va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta SC A. SRL în favoarea Tribunalului Braşov, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 decembrie 2020.

Procesat de GGC - LM