Convicted person's execution challenge assigned to Gherla District Court per place-of-detention rule

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 2649 din data de 21 octombrie 2020, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi, în baza art. 47 alin. (3) raportat la art. 50 C. proc. pen. şi la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect contestaţie la executare, privind cererea formulată de petentul condamnat A., în prezent încarcerat în Penitenciarul Gherla, în favoarea Judecătoriei Gherla.

În temeiul art. 275 C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, iar onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 313 de RON, a fost avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că, la data de 25 septembrie 2020, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, sub nr. x/2020, contestaţia la executare formulată de petentul condamnat A., încarcerat în Penitenciarul Gherla, prin care a solicitat deducerea unui număr de 38 de zile din pedeapsa pe care o avea de executat, apreciind că s-a produs o eroare materială cu privire la numărul de zile care ar fi trebuit să-i fie deduse, invocând, în drept, dispoziţiile art. 598 C. proc. pen.

Din oficiu, instanţa a dispus verificări cu privire la situaţia juridică a petentului, în reţeaua ANP cu referire la transferurile acestuia în cadrul penitenciarelor, ataşarea unei copii de pe mandatul de executare a pedepsei închisorii, a Sentinţei penale nr. 477 din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi a încheierii prin care s-a respins cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de către petent, filele x.

Ulterior, la data de 21 octombrie 2020, instanţa a invocat excepţia necompetenţei teritoriale.

Examinând actele şi lucrările dosarului, prin prisma excepţiei invocate, instanţa a reţinut că petentul a formulat contestaţie la executare solicitând deducerea unui număr de zile din pedeapsa de 5 ani şi 13 zile închisoare în executarea căreia se afla, aplicată prin Sentinţa nr. 477 din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, definitivă prin necontestare, la data de 11 martie 2020, filele x.

Din înscrisurile ataşate la dosar, instanţa a reţinut că petentul a formulat cerere de îndreptare a erorii materiale cu privire la Sentinţa nr. 477 din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, definitivă prin necontestare, la data de 11 martie 2020, solicitând deducerea unui număr de 32 de zile. Prin încheierea din data de 10 septembrie 2020, cererea petentului a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., în cazurile prevăzute la lit. a), b) şi d) C. proc. pen., contestaţia se face, după caz, la instanţa de executare sau la instanţa corespunzătoare în grad şi în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere la data sesizării instanţei, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c) la instanţa care a pronunţat hotărârea.

Instanţa a constatat că, la data formulării contestaţiei la executare, petentul condamnat se afla încarcerat în executarea pedepsei anterior menţionate la Penitenciarul Gherla, astfel cum rezultă din ştampila aplicată pe plicul de expediţie a cererii petentului care aparţine Penitenciarului Gherla, dar şi din verificările efectuate în baza de date a ANP, fila x, astfel că instanţa de executare a apreciat că instanţa competentă să judece cererea petentului este Judecătoria Gherla.

Totodată, a reţinut că, prin Decizia nr. 15/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 22 octombrie 2018, s-a statuat că instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Faţă de cele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 50 raportat la art. 47 C. proc. pen. cu referire la art. 598 alin. (2) C. proc. pen., instanţa a apreciat că Judecătoria Gherla este competentă să soluţioneze cauza ca instanţă egală în grad cu instanţa de executare şi în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere unde era încarcerat condamnatul la momentul contestaţiei formulate.

Astfel, a fost admisă excepţia invocată şi declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla.

La data de 25 noiembrie 2020, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Gherla, sub nr. x/2020, contestaţia la executare formulată de condamnatul A.

Prin Sentinţa penală nr. 1355 din 4 decembrie 2020, pronunţată de Judecătoria Gherla, în temeiul art. 47 din C. proc. pen., s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Gherla şi s-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, în vederea soluţionării cererii de îndreptare a erorii materiale formulate de petentul A., în prezent deţinut în Penitenciarul Gherla.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a trimis prezenta cauză spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că, în cererea petentului A. se arată, în esenţă, că, dintr-o eroare materială săvârşită de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti nu i-a fost micşorată pedeapsa cu încă 38 de zile.

Cererea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti care, prin Sentinţa penală nr. 2649 din data de 21 octombrie 2020, a reţinut că Judecătoria Gherla este competentă să soluţioneze cauza ca instanţă egală în grad cu instanţa de executare şi în a cărei rază teritorială se află locul de deţinere unde era încarcerat condamnatul la momentul formulării contestaţiei.

Analizând probele aflate la dosar şi normele juridice în vigoare, instanţa a reţinut că petentul A. se află în Penitenciarul Gherla, unde execută pedeapsa de 5 ani şi 13 zile închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 477/2020 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti .

În temeiul art. 597 alin. (5) raportat la art. 351 alin. (2) şi în temeiul art. 47 din C. proc. pen., instanţa a pus în discuţie din oficiu excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Gherla şi a propus declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti. Referitor la această excepţie, s-a reţinut că, în actul de învestire a instanţei, petentul A. a solicitat micşorarea pedepsei cu încă 38 de zile din cauza erorii materiale săvârşite de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti. De asemenea, în motivarea Sentinţei penale nr. 2649 din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti s-a arătat că, în drept, condamnatul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 598 C. proc. pen., însă în cuprinsul cererii şi cu ocazia susţinerilor orale, prin videoconferinţă, a susţinut că instanţa a săvârşit o eroare materială cu privire la numărul de zile care trebuie deduse.

Referitor la cererea petentului, s-a constatat că, prin sentinţa penală 477 din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, instanţa a hotărât că, în baza art. 551 din Legea nr. 254/2013, petentul A. a executat, în perioada 24 iulie 2012 - 12 decembrie 2012, un număr de 99 de zile în condiţii necorespunzătoare de detenţie, din pedeapsa de 20 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 285/2000 pronunţată în Dosarul nr. x/1999, definitivă prin neapelare la data de 24 mai 2000, reprezentând un număr de 18 zile considerate executate suplimentar.

Prin urmare, instanţa a considerat că, este fără echivoc faptul că petentul solicită îndreptarea erorii materiale din Sentinţa penală nr. 477/2020 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, acesta apreciind că s-a produs o eroare de calcul privind zilele considerate executate.

Potrivit art. 278 din C. proc. pen., (1) Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de însuşi organul de urmărire penală, de judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de cameră preliminară ori de instanţa care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu.

În concluzie, instanţa a considerat că actul petentului prin care solicită îndreptarea erorii materiale din Sentinţa penală nr. 477/2020 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti este o cerere de îndreptare a erorii materiale, prevăzută de art. 278 alin. (1) din C. proc. pen.

În speţă, petentul a solicitat îndreptarea erorii dintr-o sentinţă a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, astfel că, în temeiul art. 278 alin. (1) şi art. 47 din C. proc. pen., s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Gherla şi s-a declinat competenţa soluţionării cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

S-a ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Gherla şi Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, iar conform art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., conflictul de competenţă urmează a se soluţiona de către instanţa ierarhic superioară comună.

Potrivit anexei 1 la Legea nr. 304/2004, Judecătoria Gherla se află în raza teritorială a Curţii de Apel Cluj, iar Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti se află în raza teritorială a Curţii de Apel Bucureşti. Prin urmare, instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel că, în temeiul art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., cauza a fost trimisă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a se pronunţa cu privire la conflictul de competenţă.

Potrivit art. 370 alin. (1) din C. proc. pen., în acest caz instanţa se pronunţă prin sentinţă şi conform art. 50 alin. (4) din C. proc. pen., hotărârea de declinare a competenţei nu este supusă căilor de atac (este definitivă, conform art. 551 pct. 1 din C. proc. pen.).

La data de 11.12.2020, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2020, conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi Judecătoria Gherla.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Gherla, pentru următoarele considerente:

Analizând actele aflate la dosar, Înalta Curte constată că, prin cererea înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, expediată din Penitenciarul Gherla, la 25 septembrie 2020, condamnatul A. a formulat contestaţie la executare solicitând, în esenţă, micşorarea pedepsei prin deducerea unei perioade considerate ca executată pentru executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare în detenţie .

Din actele dosarului, rezultă că petentul condamnat se află sub puterea Mandatului executării pedepsei închisorii nr. 928 din 16 martie 2020, în baza Sentinţei penale nr. 477 din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Potrivit art. 598 alin. (1) şi alin. (2) C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d), contestaţia se face, după caz, la instanţa prevăzută la art. 597 alin. (1) sau 6, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la) instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.

Potrivit dispoziţiilor art. 597 alin. (1) sau 6 C. proc. pen., competenţa în materia executării pedepselor revine fie instanţei de executare, fie instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

Însă, prin Decizia nr. 15/2018 din 17 septembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 22 octombrie 2018, s-a stabilit că instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii.

Ca urmare, în cauză, au fost efectuate verificări cu privire la locul de deţinere al condamnatului, rezultând că persoana privată de libertate A. se afla la data formulării cererii de contestaţie încarcerat la Penitenciarul Gherla, conform Adresei nr. x din 16 septembrie 2020, a cererii condamnatului şi a ştampilei de pe plicul ataşat dosarului, aflate la dosar Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.

Înalta Curte apreciază că, în ce priveşte determinarea competenţei de soluţionare a cererii formulate de petentul condamnat A., criteriul unic este acela al locului încarcerării condamnatului la momentul învestirii instanţei.

Astfel, având în vedere că, la data formulării contestaţiei la executare, petentul condamnat A. se afla în Penitenciarul Gherla, competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Gherla.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gherla, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare privind pe condamnatul A. în favoarea Judecătoriei Gherla, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru condamnat, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 decembrie 2020.

Procesat de GGC - LM