Conflict of jurisdiction over criminal surveillance data: Brăila judge assigned exclusive competence

Deliberând asupra sesizării privind conflictul negativ de competenţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din camera de consiliu din data de 24 noiembrie 2020, Judecătoria Brăila, în baza art. 47 raportat la art. 152 C. proc. pen., a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Brăila şi a declinat competenţa de soluţionarea cererii în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că, la data de 24 noiembrie 2020, pe rolul Judecătoriei Brăila a fost înregistrată sub nr. x/2020 sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila prin care a solicitat listingul convorbirilor efectuate de la numărul de telefon x utilizat de numitul A. despre care se presupune că ar locui în Brăila.

Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de drepturi şi libertăţi a reţinut că singurul domiciliu stabilit este cel al persoanei vătămate în municipiul Bârlad şi nu există date referitoare la domiciliul făptuitorului ori la stabilirea acestuia în Brăila. S-a mai arătat că, în prezenta cauză, nu prezintă relevanţă contul de VOLT al persoanei vătămate.

În acest sens, văzând dispoziţiile art. 41 C. proc. pen., privind ordinea de stabilire a competenţei teritoriale în caz de săvârşire a unei infracţiuni, s-a precizat că singura cunoscută cu certitudine este locuinţa persoanei vătămate.

În aceste condiţii, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Brăila a invocat excepţia de necompetenţă teritorială, urmând ca soluţionarea cererii să se realizeze de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Bârlad.

Dosarul nr. x/2020 a fost declinat Judecătoriei Bârlad şi înregistrat pe rolul acestei instanţe, la data de 2 decembrie 2020.

Prin Încheierea nr. 25 din 2 decembrie 2020, pronunţată de Judecătoria Bârlad, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Bârlad şi s-a dispus declinarea cauzei penale nr. x/196/2020 în favoarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brăila.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă teritorială şi a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în scopul soluţionării conflictului negativ de competenţă teritorială.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut, în drept, dispoziţiile art. 53 lit. e) C. proc. pen., potrivit cărora judecătorul de drepturi şi libertăţi este judecătorul care, în cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia, soluţionează în cursul urmăririi penale, inclusiv încuviinţarea folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii.

S-a precizat că Dosarul numărul x/2020 are drept obiect obţinerea datelor de trafic, a datelor de identificare şi a datelor de localizare pentru terminale mobile, având seria x determinată în referatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila.

De asemenea, s-a precizat că procedura accesată este o metodă specială de supraveghere şi cercetare, în sensul art. 138 alin. (1) lit. j) ref. la art. 152 C. proc. pen., în ceea ce priveşte Dosarul de urmărire penală numărul x/P/2020 instrumentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.

A fost arătat că, în principiu, competenţa teritorială a judecătorului de drepturi şi libertăţi este aceeaşi cu cea a instanţei de judecată, în sensul că se determină prin raportare la criteriile indicate în ordinea de preferinţă legală indicată la art. 41 alin. (1) lit. a) lit. d) C. proc. pen.: locul săvârşirii infracţiunii, locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul, locuinţa suspectului sau inculpatului sau locuinţa sau sediul persoanei vătămate.

Prin urmare, Judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat că Dosarul de urmărire penală numărul 3026/P/2020 având drept obiect înşelăciune - art. 244 alin. (1) C. pen. este instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, care nu şi-a declinat competenţa către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, cu procedura prevăzută de art. 58 alin. (2) C. proc. pen. şi care nu a valorificat considerentul prezentat de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brăila, în motivarea dispoziţiei de declinare: persoana vătămată este din municipiul Bârlad, iar suspectul având domiciliul posibil pe raza localităţii Brăila.

De altfel, s-a precizat că, în faza de urmărire penală, numai procurorul competent poate dispune declinarea cauzei către un alt Parchet în scopul sesizării instanţei competente, dacă se impune, deci, nu judecătorul de drepturi şi libertăţi, pe cale indirectă, ca efect a soluţionării incidentului procedural al excepţiei de necompetenţă, la solicitarea de autorizare a folosirii unei măsuri speciale de supraveghere - art. 138 alin. (1) lit. j) C. proc. pen.

Mai mult, s-a arătat că, tot în Dosarul penal numărul x/2020 este formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila, o altă cerere, înregistrată cu numărul x/2020 având drept obiect: autorizare obţinere date operaţiuni bancare efectuate pe contul persoanei vătămate art. 138 alin. (1) lit. e) şi art. 1461 C. proc. pen., în care procurorul a ales dintre competenţele alternative prevăzute de la art. 1461 alin. (1) şi a investit judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brăila ca fiind corespondentul judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa corespunzătoare în grad Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, din care face parte procurorul care a întocmit propunerea cu privire la tranzacţiile financiare ale făptuitorului.

Astfel, s-a considerat că, întrucât judecătorul de drepturi şi libertăţi exercită în mod unitar funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., iar asupra Dosarului numărul x/2020 având drept obiect: autorizare obţinere date operaţiuni bancare efectuate pe contul persoanei vătămate art. 138 alin. (1) lit. e) şi art. 1461 C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Judecătoriei Bârlad, cu efectul declinării în favoarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brăila şi s-a dispus declinarea cauzei penale având drept obiect obţinere date comunicări electronice, în favoarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brăila, în temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Bârlad şi s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă.

Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a înregistrat, la data de 11 decembrie 2020, conflictul negativ de competenţă ivit între judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brăila şi judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Bârlad.

Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brăila şi judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Bârlad, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza nr. x/196/2020 este judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brăila, pentru următoarele considerente:

Conflictul de competenţă reprezintă situaţia juridică provocată de hotărârile a două instanţe care îşi declină reciproc judecarea aceleiaşi cauze.

Competenţa teritorială sau ratione loci presupune determinarea instanţei în a cărei circumscripţie se află unul dintre criteriile stabilite prin lege.

Se constată că judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brăila a fost sesizat la data de 24 noiembrie 2020 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila cu solicitarea de obţinere a datelor de trafic, a datelor de identificare şi a datelor de localizare pentru terminale mobile, în ceea ce priveşte Dosarul de urmărire penală x/P/2020 instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.

Potrivit dispoziţiilor art. 53 C. proc. pen., judecătorul de drepturi şi libertăţi este judecătorul care, în cadrul instanţei, potrivit competenţei acesteia, soluţionează în cursul urmăririi penale, inclusiv încuviinţarea folosirii metodelor şi tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii (lit. e).

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile legale, legiuitorul a prevăzut că, în principiu, competenţa teritorială a judecătorul de drepturi şi libertăţi este aceeaşi cu cea a instanţei de judecată din care acesta face parte.

Pentru faza urmăririi penale, legiuitorul a prevăzut o excepţie, care permite organelor de urmărire penală să aleagă, din punct de vedere al competenţei teritoriale între judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă şi judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul. Prin urmare, C. proc. pen. a stabilit o competenţă teritorială alternativă pentru judecătorul de drepturi şi libertăţi.

Conform dispoziţiilor art. 41 alin. (1) C. proc. pen. competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârşirii infracţiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta;

d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Potrivit alin. (5) al aceluiaşi articol, ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că urmărirea penală este efectuată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila care instrumentează Dosarul nr. x/2020 având drept obiect infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1) C. pen.

Din punct de vedere al competenţei teritoriale, organele de urmărire competente să efectueze acte de cercetare sunt cele în a căror rază teritorială se situează vreunul dintre locurile arătate în art. 41 C. proc. pen., competenţa fiind aceeaşi cu cea a instanţelor de judecată în a căror rază teritorială îşi exercită atribuţiile aceste organe, dacă legea nu dispune astfel. Dacă organul de cercetare penală constată că nu este competent să efectueze urmărirea penală, trimite de îndată cauza procurorului care exercită supravegherea, în vederea sesizării organului competent. Prin urmare, doar procurorul este organul competent să dispună declinarea de competenţă în favoarea altui organ de cercetare penală competent.

În ce priveşte ordinea legală de prioritate prevăzută de art. 41 alin. (1) C. proc. pen. la care fac trimitere dispoziţiile alin. (5), aceasta se aplică doar în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini, ceea ce nu este cazul în speţă.

Apreciind că, în cauză, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 41 alin. (5) C. proc. pen., Înalta Curte constată că judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brăila a fost legal sesizat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila cu solicitarea de obţinere a datelor de trafic în dosarul de urmărire penală pe care îl instrumenta, care are posibilitatea legală de a sesiza oricare din instanţele competente teritorial potrivit criteriilor arătate în art. 41 alin. (1) lit. a) - d) C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brăila, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Brăila, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 16 decembrie 2020.

Procesat de GGC - LM