Negative territorial jurisdiction conflict resolved: Bucharest Court of Appeal retained as first seized and result venue; Cluj declination set aside, case transferred.

Şedinţa publică din data de 17 decembrie 2019

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea F/CP din 17.09.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală s-a admis, în baza art. 50 rap. la art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., excepţia de necompetenţă teritorială invocată inculpatul A. şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei penale privind pe inculpaţii B., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 47 rap. la art. 342 alin. (1) din C. pen. şi art. 48 rap. la art. 404 din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.. C., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 342 alin. (1) din C. pen. şi art. 48 rap. la art. 404 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. şi A. trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 48 rap. la art. 342 alin. (1) din C. pen. şi art. 48 rap. la art. 404 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. în favoarea Curţii de Apel Cluj.

Pentru a pronunţa această soluţie judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/2016 din data de 02.04.2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- B., cercetat iniţial în stare de arest preventiv, iar în prezent în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 47 rap. la art. 342 alin. (1) din C. pen. şi art. 48 rap. la art. 404 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- C., cercetat iniţial în stare de arest preventiv, iar în prezent în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 342 alin. (1) din C. pen. şi art. 48 rap. la art. 404 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- A., cercetat iniţial în stare de arest preventiv, iar în prezent în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., art. 48 rap. la art. 342 alin. (1) din C. pen. şi art. 48 rap. la art. 404 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

S-a reţinut că fapta inculpatului B., de a constitui, împreună cu suspecţii D., E. şi F., începând cu luna aprilie 2016, pe teritoriul Marii Britanii, un grup infracţional organizat (cu o structură, ierarhie şi roluri prestabilite pentru fiecare membru, ce şi-a desfăşurat activitatea în intervalul aprilie - august 2016), grup la care ulterior au aderat şi inculpaţii A. şi C., în scopul săvârşirii, pe teritoriul României, a infracţiunilor de comunicare de informaţii false şi nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat de a-l determina, cu intenţie, pe inculpatul C. să săvârşească infracţiunea de nerespectarea regimului armelor, în sensul că i-a cerut acestuia, în mod repetat, să procure un pistol-mitralieră "G." sau o armă de foc similară, şi să efectueze fără drept operaţiuni cu această armă, în sensul de a o prezenta şi manipula cu titlu demonstrativ în cursul filmărilor reportajului realizat de suspecţii D., E. şi F., întruneşte elementele constitutive ale faptei de instigare la infractiunea de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 47 din C. pen. rap. la art. 342 alin. (1) din C. pen.

Totodată, fapta inculpatului B., care, cu intenţie, împreună cu inculpaţii A. şi C., i-a ajutat pe suspecţii D., E. şi F. să săvârşească infracţiunea de comunicare de informaţii false, prin aceea, după efectuarea demersurilor de identificare şi cooptare în grup a celorlalţi doi coinculpaţi, s-a implicat activ în conceperea şi punerea în executare pe teritoriul României, de către jurnaliştii englezi, a scenariului la regizarea căruia şi-a adus contribuţia în mod decisiv, inclusiv prin determinarea săvârşirii de către conaţionalii A. şi C. a unor infracţiuni la regimul armelor şi al muniţiilor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la comunicare de informaţii false, prev. de art. 48 rap. la art. 404 din C. pen.

În cauză se va face şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

De asemenea, s-a arătat că fapta inculpatului C., de a adera, în cursul lunii aprilie 2016, la propunerea inculpatului B., la grupul infracţional organizat constituit de către acesta din urmă împreună cu suspecţii D., E. şi F. în aceeaşi perioadă de timp, pe teritoriul Marii Britanii, în scopul săvârşirii, pe teritoriul României, a infracţiunilor de comunicare de informaţii false şi nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta inculpatului C. de a efectua fără drept, la data de 31.07.2016, operaţiuni cu o armă de foc letală marca x, pe care o deţinea cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie (fiind împrumutată de la martorul H. în împrejurările prezentate anterior) prezentând-o ca fiind un pistol-mitralieră "G." provenind din contrabandă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 342 alin. (1) din C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, care, cu intenţie, împreună cu inculpaţii A. şi B., i-a ajutat pe suspecţii D., E. şi F. să săvârşească infracţiunea de comunicare de informaţii false, prin aceea că, după aderarea la grupul infracţional organizat constituit în acest scop, şi-a asumat şi jucat rolul atribuit în cadrul scenariului regizat de jurnaliştii britanici, efectuând demersuri de procurare a recuzitei necesare conferirii unui caracter de autenticitate şi veridicitate aşa-zisei "investigaţii jurnalistice", întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la comunicare de informaţii false, prev. de art. 48 rap. la art. 404 din C. pen.

Cu privire la infracţiunile menţionate mai sus se va face şi aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

În cuprinsul rechizitoriului s-a mai reţinut că fapta inculpatului A., de a adera, în cursul lunii aprilie 2016, la propunerea inculpatului B. şi C., la grupul infracţional organizat din care mai făceau parte suspecţii D., E. şi F., în scopul săvârşirii, pe teritoriul României, a infracţiunilor de comunicare de informaţii false şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Fapta aceluiaşi inculpat, care, la data de 31.07.2016, cu intenţie, l-a ajutat pe inculpatul C. să efectueze fără drept operaţiuni cu o armă de foc letală marca x, pe care acesta o deţinea cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie, transportându-l cu autoturismul marca "x" pe care îl conducea, pe raza loc. Jeica, jud. Bistriţa-Năsăud, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, prev. de art. 48 din C. pen. rap. la art. 342 alin. (1) din C. pen.

Totodată, fapta inculpatului A., de a ajuta, cu intenţie, împreună cu inculpaţii C. şi B., pe suspecţii D., E. şi F. să săvârşească infracţiunea de comunicare de informaţii false, prin aceea că, după aderarea la grupul infracţional organizat constituit în acest scop, şi-a asumat şi jucat rolul atribuit în cadrul scenariului regizat de jurnaliştii britanici, efectuând demersuri de procurare a recuzitei necesare conferirii unui caracter de autenticitate şi veridicitate aşa-zisei "investigaţii jurnalistice", întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la comunicare de informaţii false, prev. de art. 48 rap. la art. 404 din C. pen.

La termenul de judecată din data de 18.06.2019, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti a pus în discuţie excepţia de necompetenţă teritorială a soluţionării prezentei cauze penale şi declinarea competenţei către Curtea de Apel Cluj.

Analizând excepţia de necompetenţă invocată judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel a reţinut că potrivit art. 41 din C. proc. pen., competenţa după teritoriu este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârşirii infracţiunii;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta;

d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia. Ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Potrivit art. 47 din C. proc. pen., excepţia de necompetenţă teritorială poate fi invocată până la începerea cercetării judecătoreşti.

Excepţiile de necompetenţă pot fi invocate din oficiu, de către procuror, de către persoana vătămată sau de către părţi.

Judecătorul de cameră preliminară a mai arătat în cuprinsul încheierii de declinare că procurorul de caz a reţinut, referitor la competenţa teritorială, că la nivel naţional, actul de comunicare şi răspândire a materialului jurnalistic difuzat de postul de televiziune "I." s-a realizat prin intermediul operatorilor de media de la nivel central, actul de afectare a securităţii naţionale realizându-se, în egală măsură, la nivelul structurilor reprezentative ale Statului român, localizate în Capitala ţării.

S-a menţionat că, în cauza, locul săvârşirii infracţiunilor este locul unde au fost realizate efectiv înregistrările video. Astfel, s-a reţinut că în data de 31.07.2016 inculpatul B. s-a deplasat hotelul "J." din Tg-Mureş cu autovehiculul marca x cu numărul de înmatriculare x, închiriat, pentru a-i lua pe membrii echipei "I." şi a se deplasa la întâlnirea cu inculpaţii C. şi A. pentru punerea în aplicare a scenariului conceput. În autoturismul marca "x" pe care îl conducea, au mai urcat, în calitate de pasageri, suspecţii E., F. şi D., cât şi numitul K., în calitate de cameraman. Plecarea de la hotel a autovehiculului în care se aflau cei cinci a avut loc la ora 09:43, iar întoarcerea în acelaşi loc, la ora 15:06 (conform setărilor ceasului sistemului de supraveghere video). Numita L., membru în echipa de suport tehnic, a rămas la hotelul "J.".

Plecarea componenţilor echipei "I." a fost surpinsă de camerele de supraveghere video ale hotelului "J.", sens în care a fost încheiat şi un proces-verbal de analiză a imaginilor (filele x).

S-a mai arătat că inculpatul B. a condus autovehiculul marca x, în care se aflau membrii echipei "I.", până în zona comunei Mărişelu, jud. Bistriţa-Năsăud, distanţa dintre Tg-Mureş şi punctul respectiv fiind de cca. 75 kilometri, într-un loc pe care îl stabilise de comun acord pentru întâlnire cu inculpatul C.. Ora fixată pentru întâlnire a fost 12.00.

Ajungând la locul respectiv, au întâlnit autovehiculul marca x de culoare verde, fără numere de înmatriculare, în care se aflau inculpatul A. (la volan), iar pe locul din dreapta inculpatul C., şi au procedat în conformitate cu scenariul stabilit anterior, semnalizând iniţial cu farurile, ca mod de recunoaştere.

Apoi, inculpatul B. a coborât singur din autovehiculul marca x, pe care l-a lăsat la o distanţă de cca. 50 metri faţă de autoturismul x şi s-a deplasat în direcţia acestuia, a discutat puţin cu inculpatul C., după care a revenit la maşina sa.

Conform înţelegerii, inculpaţii C. şi A. au plecat primii cu autovehiculul marca x spre un loc mai izolat, situat la cca. 2 km distanţă, pe raza satului Jeica, fiind urmaţi de autoturismul marca x condus de inculpatul B., şi în care se aflau cei patru cetăţeni britanici, angajaţi ai "I.".

Ajungând în punctul respectiv, au coborât toţi din ambele vehicule şi s-a trecut la punerea în executare a scenariului stabilit anterior.

Inculpatului B. i s-a cerut din nou de către membrii echipei "I." să participe la realizarea filmărilor în calitate de intermediar şi traducător al discuţiilor şi să poarte cagulă şi şapcă. Acesta a replicat că nu are aşa ceva asupra sa, astfel încât cele două articole i-au fost puse la dispoziţie de către suspectul F. din bagajul personal.

Apoi, echipa de jurnalişti a procedat la realizarea materialului video propriu-zis, suspectul E. fiind cel care, în calitate de reporter, adresa întrebările convenite anterior potrivit scenariului planificat, în limba engleză, inculpaţilor C. şi A. (care purtau cagule şi ochelari de soare pentru a nu le fi observate trăsăturile), inculpatul B. (care, de asemenea, purta cagulă, ochelari de soare şi şapcă) efectuând traducerea întrebărilor din limba engleză în limba română, respectiv a răspunsurilor formulate de "traficanţi" potrivit aceluiaşi scenariu, din limba română în limba engleză, în timp ce numitul K. executa filmarea în calitate de cameraman/operator video.

În cursul executării filmărilor, suspecţii F. şi D. au rămas în apropiere, încurajându-i prin semne pe inculpaţi, în sensul că totul se desfăşoară în regulă, conform planului.

În timp ce răspundeau la întrebările suspectului E., inculpaţii C. şi A. manipulau armele pe care le deţineau în partea din spate a autovehiculului marca x, pe care le prezentau ca provenind din contrabandă şi că ar fi destinate vânzării către orice persoană interesată.

Prin urmare, s-a constatat de către judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti că, întreaga activitate de realizare a acestor înregistrări a fost efectuată pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud, neexistând niciun fel de legătură directă sau indirectă cu raza teritorială a Curţii de Apel Bucureşti.

S-a mai arătat că simplul fapt că aceste înregistrări au fost difuzate de I. şi ulterior preluate de televiziunile din România, majoritatea acestora având sediile în Bucureşti nu are niciun fel de relevanţă cu privire la competenţa teritorială a Curţii de Apel Bucureşti. S-a apreciat că momentul la care s-a produs actul de afectare a securităţii naţionale este acela al difuzării iniţiale a ştirii false ce fusese înregistrată în Bistriţa Năsăud, iar nu acela al preluării acestei ştiri de televiziunile din ţara noastră. De altfel, este de notorietate şi faptul că aceste înregistrări au fost difuzate nu doar de televiziunile din capitală ci şi de foarte multe televiziuni locale, de pe tot terioriul ţării.

Având în vedere ordinea de prioritate prevăzută de C. proc. pen. în materia competenţei teritoriale a instanţelor de judecată, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că în cauza de faţă competenţa teritorială aparţine Curţii de Apel Cluj, instanţă în raza teritorială a căreia se află locul săvârşirii infracţiunii.

Prin încheierea penală nr. 237 din 03 decembrie 2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj, secţia Penală şi de Minori s-a dispus, în temeiul, art. 47 raportat la art. 49 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 50 din C. proc. pen., admiterea excepţiei de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii B., C. şi A. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Potrivit art. 51 alin. (2) teza a II-a din C. proc. pen., s-a dispus sesizarea Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj a arătat, în esenţă, făcând trimitere la dispoziţiile art. 41, art. 47 din C. proc. pen., că procurorul de caz a reţinut, referitor la competenţa teritorială, că la nivel naţional, actul de comunicare şi răspândire a materialului jurnalistic difuzat de postul de televiziune "I." s-a realizat prin intermediul operatorilor de media de la nivel central, actul de afectare a securităţii naţionale realizându-se, în egală măsură, la nivelul structurilor reprezentative ale statului român, localizate în capitala ţării.

S-a apreciat că, în cauză, stabilirea locului în care au fost realizate înregistrările video, ca loc în care a fost săvârşită infracţiunea, nu are nicio legătură cu locul real în care s-a desfăşurat activitatea infracţională, ori locul în care s-a produs urmarea acesteia.

Mai mult, s-a apreciat că judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti a făcut abstracţie, în hotărârea de declinare a competenţei, de infracţiunile pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, de latura obiectivă a acestora şi localizarea în timp şi spaţiu a săvârşirii lor.

Astfel, în ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen., s-a arătat că grupul infracţional organizat a fost constituit în aprilie 2016 pe teritoriul Marii Britanii, de către inculpatul B. împreună cu suspecţii D., E. şi F., şi-a desfăşurat activitatea în perioada aprilie - august 2016, grup la care au aderat (în aprilie 2016) şi inculpaţii A. şi C..

Apoi, prima infracţiune scop pentru care s-a constituit grupul infracţional organizat, comunicarea de informaţii false prev. de art. 404 din C. pen., incriminează comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace de ştiri date sau informaţii false sau documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională.

Or, actul de comunicare şi răspândire a materialului jurnalistic difuzat de postul de televiziune, pe de o parte, s-a realizat prin intermediul operatorilor media de nivel central, iar pe de altă parte, actul de afectare a securităţii naţionale s-a realizat la nivelul structurilor reprezentative ale Statului român, care sunt localizate în Bucureşti.

Din această perspectivă, s-a arătat că locul realizării filmărilor, nu are nicio relevanţă în ce priveşte competenţa teritorială, câtă vreme latura obiectivă a infracţiunii amintite mai sus, pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii, nu incriminează filmarea propriu-zisă ci comunicarea şi răspândirea materialului jurnalistic.

S-a mai menţionat că înaintea difuzării filmării propriu-zise, au avut loc şi alte acte pregătitoare, stabilirea scenariului şi a regiei (în Marea Britanie), comunicarea acestora de către suspectul D. inculpatului B., (în Warovick- Marea Britanie), pregătirea filmărilor, întrebări-răspunsuri, modalitatea de întâlnire cu traficanţii" şi derularea scenariului, (Restaurantul "M." - Tg. Mureş), apoi întâlnirea prin care s-a repetat regia filmărilor din 30.07.2016 (locuinţa inculpatului B.), şi care nu au nicio relevanţă în ce priveşte competenţa teritorială, aşa cum nu prezintă relevanţă locul filmării propriu-zise.

S-a mai susţinut că momentul şi locul de efectuare, de punere în pericol a securităţii naţionale, nu are nicio legătură cu locul filmării, aşa cum nu are legătură cu celelalte activităţi pregătitoare arătate mai sus, derulate în alte localităţi din România sau din străinătate. De altfel, dacă materialul jurnalistic nu ar fi fost difuzat şi răspândit în forma arătată, simpla filmare a acestuia nu ar fi avut nicio relevanţă penală, nefiind incriminată.

S-a mai reţinut că nici infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor nu poate atrage competenţa teritorială a Curţii de apel Cluj, câtă vreme se reţine instigarea la procurarea de arme (inculpatul B.), deţinerea unei arme cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie (împrumutul armei de la martorul H.), modalitate care nu are legătură cu locul filmării.

Nu în ultimul rând, s-a arătat că nici domiciliul inculpaţilor pentru actele comise în afara teritoriului României (constituirea grupului infracţional organizat, stabilirea regiei şi scenariului filmării şi în principiu, conceperea întregii activităţi infracţionale) nu atrage competenţa Curţii de Apel Cluj, ci a Curţii de Apel Tg. Mureş.

Efectuarea urmăririi penale în cauză de către D.I.I.C.O.T.- Structura Centrală, a fost apreciată ca un argument suplimentar de stabilire a competenţei teritoriale în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

În concluzie, pentru argumentele arătate, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj a apreciat că în cauza de faţă, competenţa teritorială aparţine Curţii de Apel Bucureşti, motiv pentru care a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, iar în temeiul dispoziţiilor art. 51 alin. (2) teza a-II-a din C. proc. pen., a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

*

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la data de 12.12.2019, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 17.12.2019, cu citarea inculpaţilor şi asigurarea apărării.

Examinând conflictul negativ de competenţă ivit între Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Cluj, cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei, Înalta Cure, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Bucureşti, pentru următoarele considerente:

Competenţa teritorială, stabilind care dintre instanţele judecătoreşti de grad egal de pe teritoriul ţării este împuternicită să judece o cauză penală, împarte cauzele penale între instanţele judecătoreşti pe linie orizontală, în funcţie de circumscripţia teritorială în care îşi exercită atribuţiile.

Când determinarea competenţei teritoriale pentru infracţiunile săvârşite pe teritoriul ţării se face pe baza mai multor criterii (competenţă plurală), legiuitorul poate stabili o ordine de prioritate, astfel încât competenţa teritorială să nu poată reveni unei instanţe aflate într-o poziţie secundară, decât dacă nu se cunoaşte locul aflat în poziţia principală (competenţă principală).

Potrivit art. 41 C. proc. pen., competenţa după teritoriu pentru infracţiunile săvârşite în România este determinată, în ordine, de:

a) locul săvârşirii infracţiunii -forum facti commissi sau forum delicti commissi;

b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul - forum deprehensionis;

c) locuinţa suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârşit fapta - forum habitationis rei sau forum domicilii;

d) locuinţa sau, după caz, sediul persoanei vătămate - forum habitationis victimae sau forum domicilii victimae (N., A.S. Uzlău şi alţii, Noul C. proc. pen. - comentat, Ed. Hamangiu, 2014, pag. 109-110).

În cauză, stabilirea competenţei instanţei este determinată de criteriul prevăzut de art. 41 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., respectiv locul săvârşirii infracţiunii.

Potrivit art. 41 alin. (2) C. proc. pen. prin locul săvârşirii infracţiunii se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia".

Potrivit art. 41 alin. (5) C. proc. pen., ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanţe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

Cu titlu de jurisprudenţă în acest sens, sunt de menţionat următoarele hotărâri ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, respectiv încheierea nr. 427 din 08 august 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2016, încheierea nr. 428 din 08 august 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2016, încheierea nr. 709 din 19 decembrie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2017, încheierea nr. 276 din 28 iunie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019.

Evaluând datele concrete ale speţei prin prisma dispoziţiilor legale care guvernează competenţa teritorială a instanţelor, anterior menţionate, Înalta Curte are în vedere modalitatea de descriere a faptelor din rechizitoriu, în sensul că a inculpaţii B., C., A. (persoane cu dublă cetăţenie, română şi maghiară) şi suspecţii E., D., F. (cetăţeni britanici) au iniţiat/constituit un grup infracţional organizat începând cu luna aprilie 2016, în scopul săvârşirii infracţiunilor de comunicare a informaţiilor false şi nerespectarea armelor şi muniţiilor. Astfel, inculpatul B., împreună cu inculpaţii A. şi C. i-au ajutat pe suspecţii E., D., F. să săvârşească infracţiunea de comunicare de informaţii false, prin aceea că după aderare la grupul infracţional organizat s-au implicat activ în conceperea şi punerea în executare pe teritoriul României, de către jurnaliştii englezi, a scenariului aşa-zisei "investigaţii jurnalistice" referitoare la traficul ilicit de arme militare ce s-ar desfăşura în mod uzual, sub protecţia şi cu îngăduinţa autorităţilor naţionale.

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 404 din C. pen., Înalta Curte, în acord cu judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj, reţine că la nivel naţional, actul de comunicare şi răspândire a materialului jurnalistic difuzat de postul de televiziune "I." s-a realizat prin intermediul operatorilor de media de la nivel central, actul de afectare a securităţii naţionale realizându-se, în egală măsură, la nivelul structurilor reprezentative ale statului român, localizate în capitala ţării.

Având în vedere că infracţiunile reţinute în rechizitoriu au fost săvârşite în raza teritorială a mai multor judeţe, Înalta constată că atât material, cât şi teritorial, competenţa de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel Bucureşti, conform art. 38 alin. (1) lit. a) şi art. 41 alin. (1) C. proc. pen., întrucât cel puţin una dintre infracţiunile deduse judecăţii (comunicarea de informaţii false prev. de art. 404 C. pen.) şi-a produs rezultatul pe raza Curţii de Apel Bucureşti.

Deopotrivă, Înalta Curte subliniază că în cazul în care o infracţiune a fost săvârşită în circumscripţia mai multor instanţe, oricare dintre acestea este competentă să judece cauza. Totuşi, în ipoteza în care există un conflict de competenţa între aceste instanţe, competenţa va reveni instanţei mai întâi sesizate.

Conchizând că în cauză, cel puţin una dintre infracţiunile pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată a fost săvârşită pe raza de competenţă a Curţii de Apel Bucureşti, având în vedere că urmărirea penală a fost efectuată în cauză de către P.I.C.C.J.- D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, iar urmărirea penală a fost realizată cu respectarea dispoziţiilor art. 41 C. proc. pen., iar prima instanţă sesizată a fost Curtea de Apel Bucureşti, Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare aparţine acestei instanţe.

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curtea urmează să stabilească competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A., C. şi B. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii A., C. şi B. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 decembrie 2019.