Jurisdictional conflict over drug trafficking charges: whether post-offense acquisition of judicial status shifts first-instance competence from the tribunal to the court of appeal

Şedinţa publică din data de 14 noiembrie 2019

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 1547 din 10 octombrie 2019, pronunţată în dosarul x/2019, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă materială invocată de reprezentantul Ministerului Public.

A declinat cererea având ca obiect redeschiderea urmăririi penale, formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, spre competentă soluţionare.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Bucureşti a reţinut că, la data de 02.10.2019, s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe, ordonanţa nr. 145/II-2/2019 din data de 26.09.2019 privind infirmarea dispoziţiilor ordonanţei nr. 1685/D/P/2019 întocmită la data de 04.09.2019 de DIICOT, secţia de combatere a Traficului de Droguri, respectiv a dispoziţiilor cu privire la soluţiile de clasare, şi redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. x/2019 al DIICOT, secţia de combatere a Traficului de Droguri.

A constatat că, prin ordonanţa nr. 1685/D/P/2019 întocmită la data de 04.09.2019 de către doamna procuror A. din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţia de Combatere a Traficului de Droguri s-a dispus, printre altele:

1. clasarea cauzei în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 289 C. pen., cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 şi art. 290 C. pen. cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, cu aplic. art. 38 lit. a) C. pen., întrucât faptele nu există, în temeiul dispoziţiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a) C. proc. pen..(pentru faptele descrise la punctul 1 din ordonanţă);

2. clasarea cauzei în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 269 C. pen. cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 şi art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea 78/2000, cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, cu aplic. art. 38 lit. a) C. pen., întrucât s-au împlinit termenele de prescripţie a răspunderii penale înainte de data la care a fost sesizată Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, constând că sunt incidente dispoziţiile art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) C. proc. pen. (pentru faptele descrise la punctele 2,4 şi 5 din ordonanţă);

3. clasarea cauzei în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 47 C. pen. rap la art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 275 C. pen., cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, cu aplic. art. 38 lit. a) C. pen., întrucât faptele nu există, în temeiul dispoziţiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a) C. proc. pen..(pentru faptele descrise la punctul 3 din ordonanţă);

4. clasarea cauzei în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 şi art. 269 C. pen. cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, cu aplic. art. 38 lit. a) C. pen., întrucât faptele nu există, în temeiul dispoziţiilor art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. a) C. proc. pen..(pentru faptele descrise la punctul 6 din ordonanţă).

Pentru a se dispune soluţiile anterior menţionate, procurorul delegat a efectua urmărirea penală în dosarul anterior menţionat a constatat că, potrivit procesului-verbal de sesizare nr. x din data de 16.11.2016 al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă, proces-verbal înregistrat iniţial la acest parchet la data de 25.11.2016 sub nr. x/VIII-1/2016, cât şi a referatului întocmit la data de 23.05.2019 de către doamna procuror A., delegată a soluţiona lucrarea cu numărul de mai sus, la data de 24.05.2019 a fost înregistrat la Structura Centrală a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism dosarul cu numărul x/2019, fiind reţinută următoarea situaţie de fapt:

"1. numiţii B. şi C., cunoscuţi că desfăşoară activităţi ilicite pe linia traficului internaţional de droguri au introdus în ţară, în perioada 2009-2010, cantitatea de două kilograme de cocaină. Cu această ocazie, cei doi au adus la cunoştinţa şefului Serviciului de Combatere a Traficului de Droguri din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Braşov, D., intenţia de a le comercializa pe raza municipiului Braşov, asigurându-l de primirea sumei de 1.500 euro lunar, pentru neluarea măsurilor legale. Cu privire la înţelegerea dintre interlopi şi poliţistul D. au avut cunoştinţă numiţii E. şi fraţii F. şi G., care consumau în diferite ocazii din cantitatea de cocaină adusă din Spania, de către cei doi traficanţi;

2. în perioada 2009-2010, ofiţerul de poliţie H., sub protecţia şefului său direct D., i-a propus unuia dintre colaboratorii săi pe linia prevenirii şi combaterii traficului de droguri, să distribuie substanţe de risc şi de mare risc provenind din capturi de droguri făcute la nivelul I., fără respectarea prevederilor legale. Colaboratorul a refuzat, iar relaţia dintre cei doi s-a deteriorat, H. recurgând la ameninţări la adresa acestuia;

3. în perioada 2011-2012, ofiţerul de poliţie H. a devoalat datele de identitate ale numitului J., ce ar fi fost "colaborator al I." şi care strângea informaţii privind activităţi de trafic internaţional de droguri desfăşurate de către numiţii K., L. şi M..

4. în anul 2008, ofiţerii de poliţie judiciară D. şi H., după prinderea în flagrant a numitului N. în timp ce încerca să vândă 100 pastile ecstasy, au făcut cunoscute unor persoane autorizate datele de identificare ale unui colaborator;

5. în anul 2010, ofiţerul de poliţie D. ar fi transmis numiţilor G. şi F., informaţii referitoare la identificarea "colaboratorului sub acoperire al DIICOT Braşov" într-un dosar penal, faptele denunţate de acesta, precum şi numele conspirativ atribuit acestuia în cadrul dosarului penal;

6. în cursul anului 2010, ofiţerul de poliţie H. a obţinut informaţii cu privire la locul în care se afla numitul O., persoană pe numele căreia fusese emis mandatul de arestare în lipsă şi că, după consultarea cu ofiţerul de poliţie D., cel prim menţionat nu l-ar fi capturat pe urmărit, iar D. l-ar fi contactat pe cel urmărit pentru a-l înştiinţa despre activităţile organelor de poliţie".

Prin ordonanţa nr. 1685/D/P/2019 din data de 29.05.2019 a acestui parchet s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 289 C. pen. şi art. 290 C. pen., cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 (pct. 1 al situaţiei de fapt), art. 47 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 275 C. pen., cu referire ia art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 (punctul 2 al situaţiei de fapt) şi art. 269 C. pen. cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 (punctul 3 al situaţiei de fapt).

În cauză, s-a dispus citarea şi respectiv, audierea în calitate de martori a cetăţenilor români E. (05.08.2019), B. (30.08.2019), C. (12.08.2019).

La data de 12.08.2019, martorul C. a pus la dispoziţia procurorului delegat a efectua urmărirea penală în dosarul mai sus menţionat două înscrisuri reprezentând fotocopii ale unor înscrisuri cu caracter personal (două cărţi de identitate, o asigurare socială emisă de autorităţile canadiene şi un document de solicitare statut refugiat).

La data de 30.07.2019, s-a solicitat Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov o situaţie cu eventualele cauze penale înregistrate în perioada 2011-2012 instrumentate de către această unitate de parchet de către K., L. Şi M. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic internaţional de droguri de risc şi de mare risc, iar la data de 02.08.2019 prin adresa nr. x/2019 a unităţii de parchet anterior menţionate s-a comunicat că nu au fost identificate astfel de cauze penale.

Prin ordonanţa din data de 08 07.2019, s-a dispus delegarea lucrătorilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie pentru transmiterea unor înscrisuri privind parcursul profesional al ofiţerilor de poliţie D. şi H. din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Braşov - Serviciul de Combatere a Traficului de Droguri, fiind întocmite în acest sens la data de 15.07.2019 două procese-verbale.

De asemenea, la data de 15.07.2019, s-a solicitat Direcţiei Generale de Protecţie Internă datele de identificare ale persoanelor indicate de către această instituţie în procesul-verbal de sesizare nr. x/16.11.2016, date care au fost comunicate prin adresa nr. x/22.07.2019.

Totodată, în urma examinării dosarului de urmărire penală, s-a constatat următoarele:

- la data de 29.07.2019 s-a dispus citarea în calitate de martor a cetăţeanului român J. pentru termenul din data de 05.08.2019, ora 10:30, fără însă să se procedeze la efectuarea acestui act procedural;

- la data de 29.07.2019 s-a dispus citarea în calitate de martor a cetăţeanului român G. pentru termenul din data de 05.08.2019, ora 10:30, fără însă să se procedeze la efectuarea acestui act procedural;

- la data de 29.07.2019 s-a dispus citarea în calitate de martor a cetăţeanului român F. pentru termenul din data de 05.08.2019, ora 10:30, fără însă să se procedeze la efectuarea acestui act procedural;

- prin adresa nr. x/2019 din data de 26.07.2019 s-a solicitat Direcţiei Generală de Protecţie Internă comunicarea eventualelor mijloace de probă care să susţină sesizarea cu numărul anterior menţionat, fără a exista însă un răspuns din partea acestei instituţii;

- la data de 21.08.2019 s-a solicitat Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov o situaţie cu privire la eventualele cauze penale instrumentate de către această unitate în cursul anilor 2007- 2008, în ceea ce îi priveşte pe G., F. şi N., respectiv a stabilirii faptului dacă aceştia au fost cercetaţi sub aspectul săvârşim unor infracţiuni incriminate de Legea nr. 143/2000, însă la data de 23.08.2019 s-a revenit la solicitarea anterior menţionată, apreciindu-se de către procurorul desemnat a efectua urmărirea penală că datele solicitate nu mai sunt necesare.

În raport de cele anterior menţionate, s-a apreciat că soluţia dispusă prin ordonanţa nr. 1685/D/P/2019 din data de 04.09.2019 de către procurorul A. din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţia de Combaterea Traficului de Droguri este nelegală şi netemeinică sub aspectul dispunerii soluţiilor de clasare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, pentru următoarele considerente:

În cauză nu s-a stabilit cu exactitate situaţia de fapt pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, respectiv existenţa infracţiunilor, data săvârşirii acestora, data epuizării acestor fapte în vederea stabilirii eventualului termen al prescripţiei răspunderii penale, cauză care ar înlătura răspunderea penală numai în ipoteza stabilirii celor anterior menţionate, situaţie datorată materialului probator incomplet.

În concluzie, în raport de cele anterior menţionate, s-a apreciat că soluţiile de clasare dispuse prin ordonanţa nr. 1685/D/P/2019 întocmită la data de 04.09.2019 de către doamna procuror A. din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, secţia de Combatere a Traficului de Droguri sunt nelegale şi netemeinice, motiv pentru care procurorul şef de secţie din cadrul acestei direcţii a dispus infirmarea totală a acestora, respectiv redeschiderea urmăririi penale, în cauză urmând a se completa materialul probator administrat, respectiv probe testimoniale, proba cu înscrisuri, etc.

A fost ataşat dosarul de urmărire penală nr. 1685/D/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT - Structura Centrală, secţia de combatere a traficului de droguri.

La termenul de judecată din data de 10.10.2019, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Bucureşti, având în vedere faptul că una din persoanele faţă de care s-au efectuat cercetările în acest dosar are funcţia de comisar şef din anul 2010, iar cealaltă persoană a fost în anul 2013 eliberată din funcţia de poliţist şi numită într-o altă funcţie prin decret prezidenţial.

Din verificările efectuate, a rezultat faptul că numitul H. a funcţionat ca judecător în cadrul Judecătoriei Horezu din anul 2013 până la data de 28.05.2019, pentru ca, în acest moment să funcţioneze ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani.

Faţă de această împrejurare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă materială invocată de reprezentantul Ministerului Public având în vedere dispoziţiile art. 38 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., conform cărora Curtea de Apel judecă în prima instanţa infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste parchete.

Prin încheierea din 30 octombrie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală a admis excepţia necompetenţei materiale invocată de reprezentantul Ministerului Public.

În baza art. 335 rap. la art. 36 alin. (1) lit. c), art. 47 C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală.

A constatat existenţa conflictului negativ de competenţă.

În baza art. 51 C. proc. pen., a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, sub aspectul excepţiei invocate, a reţinut că judecătorul de cameră preliminară competent a se pronunţa asupra cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale este cel de la instanţa care ar fi competentă să judece fondul cauzei.

Or, potrivit art. 36 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., Tribunalul judecă în primă instanţă… infracţiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau Direcţia Naţională Anticorupţie, dacă nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe ierarhic superioare.

În cuprinsul încheierii se arată că numitul H. a funcţionat ca judecător în cadrul Judecătoriei Horezu din anul 2013 până la data de 28.05.2019, pentru ca în acest moment să funcţioneze ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drăgăşani, ceea ce ar atrage competenţa curţii de apel.

A fost făcută precizarea că această menţiune nu este exactă, întrucât din verificările efectuate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, conform evidenţei nominale, H. are calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Horezu.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii a reţinut, în al doilea rând, că regulile de competenţă personală sunt stabilite de legea procesual penală în funcţie de calitatea suspectului sau inculpatului, fiind evident că această calitate - care determină competenţa personală - trebuie să existe la momentul consumării sau epuizării infracţiunii.

În acest sens, potrivit art. 48 C. proc. pen. (Competenţa în caz de schimbare a calităţii inculpatului)

"(1) Când competenţa instanţei este determinată de calitatea inculpatului, instanţa rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârşirea infracţiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când:

a) fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu ale făptuitorului;

b) s-a dat citire actului de sesizare a instanţei.

(2) Dobândirea calităţii după săvârşirea infracţiunii nu determină schimbarea competenţei, cu excepţia infracţiunilor săvârşite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1)."

Or, din datele existente la acest moment la dosarul cauzei, la data comiterii presupuselor fapte nu exista nicio persoană care să aibă calitatea de judecător/procuror sau o altă calitate care să atragă competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Dobândirea calităţii după săvârşirea infracţiunii nu determină schimbarea competenţei, în condiţiile în care în cauză nu există vreo persoană dintre cele prevăzute de art. 40 alin. (1) C. proc. pen. - senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, membrii Guvernului, judecătorii Curţii Constituţionale, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, nu este incident niciunul dintre cazurile prevăzute la art. 38 C. proc. pen.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) C. proc. pen., cu rezolvarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că, instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Bucureşti, aceasta fiind instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece fondul cauzei având în vedere incidenţa dispoziţiilor art. 36 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. coroborat cu art. 48 alin. (2) C. proc. pen.

Astfel, examinând actele dosarului, se constată că, în speţă, suntem în prezenţa unor infracţiuni cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin ordonanţa nr. 1685/D/P/2019 din data de 29.05.2019 a acestui parchet fiind dispusă începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 289 C. pen. şi art. 290 C. pen., cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, art. 47 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 275 C. pen., cu referire ia art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016 şi art. 269 C. pen. cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016, art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 11 alin. (1) pct. 5 din O.U.G. nr. 78/2016.

În cazul acestor infracţiuni, potrivit art. 36 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., competenţa de judecată în primă instanţă revine tribunalului, dacă nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe ierarhic superioare.

În speţă, competenţa judecării fondului cauzei ar reveni unei instanţe superioare tribunalului numai dacă cel puţin una din persoanele faţă de care s-a efectuat cercetarea penală, la data comiterii presupuselor fapte, avea vreuna din calităţile prevăzute de lege care să atragă competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea curţii de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Din datele existente la dosarul cauzei referitor la persoanele faţă de care s-au efectuat cercetările în acest dosar reiese că intimatul H. a fost în anul 2013 eliberat din funcţia de poliţist şi numit într-o altă funcţie prin decret prezidenţial, funcţionând ca judecător în cadrul Judecătoriei Horezu din anul 2013, ceea ce înseamnă că intimatul H. are una dintre calităţile menţionate de dispoziţiile art. 38 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. care stabilesc competenţa după calitatea persoanei a curţii de apel.

Analizând însă situaţia de fapt reţinută în dosarul nr. x/2019 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, se constată că momentul presupusei săvârşiri a infracţiunilor cercetate este anterior datei la care intimatul H. a dobândit calitatea de judecător, situaţie care atrage incidenţa dispoziţiilor art. 48 alin. (2) C. proc. pen., respectiv dobândirea calităţii după săvârşirea infracţiunii nu determină schimbarea competenţei, cu excepţia infracţiunilor săvârşite de persoanele prevăzute la art. 40 alin. (1) C. proc. pen.

Prin urmare, cum în cauză nu există nicio persoană care să aibă vreuna dintre calităţile prevăzute de art. 40 alin. (1) C. proc. pen. care atrag competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie inclusiv în situaţia dobândirii calităţii după săvârşirea faptei, (respectiv, senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, membrii Guvernului, judecătorii Curţii Constituţionale, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), în mod corect Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

În consecinţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă a soluţiona cauza privind pe intimaţii H. şi D. este Tribunalul Bucureşti, instanţă căreia îi va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul H., în cuantum de 313 RON, precum şi onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul D., în cuantum de 80 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe intimaţii H. şi D. în favoarea Tribunalului Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul H., în cuantum de 313 RON, precum şi onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul D., în cuantum de 80 RON, se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 noiembrie 2019