Withdrawal of appeal against refusal to refer unconstitutionality exception regarding right to recusal of judges

Asupra recursului de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 343/C din data de 3 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. x/2017, printre altele, a fost admisă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (7) C. proc. pen. ridicată de contestatorul inculpat A. şi totodată, s-a respins în rest cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, apreciindu-se că excepţia este inadmisibilă.

Pentru a dispune astfel, prin decizia penală menţionată, cu privire la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia invocată de contestatorul inculpat A., Curtea de Apel Bucureşti a reţinut, în esenţă, că în faţa instanţei de control judiciar, învestită cu soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Încheierii din data de 16 octombrie 2020 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2017, prin care s-a respins cererea de recuzare, contestatorul inculpat A. a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (7) C. proc. pen. cu referire la art. 61 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., precum şi a dispoziţiilor art. 68 alin. (5) C. proc. pen. prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţia României, art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului art. 126 şi art. 129 din Constituţia României, art. 21 alin. (3) din Constituţia României, art. 53 din Constituţia României, art. 2 alin. (1) din Protocolul 7 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Totodată, s-a reţinut că prin motivele formulate în scris, contestatorul a făcut referire şi la neconstituţionalitatea prevederilor art. 282 C. proc. pen. şi art. 56 alin. (6) C. proc. pen., fără a se motiva în concret aspectele de neconstituţionalitate.

În concret, analizând îndeplinirea condiţiilor necesare pentru a se dispune sesizarea Curţii Constituţionale, respectiv cerinţa ca excepţia invocată să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că doar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (7) C. proc. pen. îndeplineşte această condiţie, sens în care s-a admis cererea de sesizare cu referire la această excepţie.

În ceea ce priveşte prevederile art. 68 alin. (5) C. proc. pen., invocate oral în faţa instanţei de control judiciar, cât şi prevederile art. 282 C. proc. pen. şi art. 56 alin. (6) C. proc. pen., indicate în scris şi cu privire la care nu s-au învederat în concret aspectele de neconstituţionalitate, instanţa a constatat că aceste norme nu au legătură cu soluţionarea cauzei, fiind invocate într-o cauză ab initio inadmisibilă.

Ca atare, Curtea de Apel Bucureşti a respins în rest cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de contestatorul inculpat A., ca inadmisibilă.

Împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale din cuprinsul Deciziei penale nr. 343/C din 3 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, contestatorul A. a formulat recurs.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 26 noiembrie 2020, fiind stabilit termen de judecată la data de 4 decembrie 2020, când, faţă de cererea de amânare formulată de recurent, prin apărător, pentru imposibilitate de prezentare, cauza a fost amânată la data de 22 ianuarie 2021.

Pentru acest termen de judecată, recurentul A., prin intermediul apărătorului ales, avocat B., a transmis la dosarul cauzei o cerere de renunţare la calea de atac a recursului formulată în cauză. Această cerere a fost transmisă la dosarul cauzei atât prin mail, cât şi prin poştă, în original.

În conformitate cu dispoziţiile art. 415 alin. (1) C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deţinere, printr-o declaraţie atestată sau consemnată într-un proces-verbal de către administraţia locului de deţinere. Declaraţia de retragere se poate face fie la instanţa a cărei hotărâre a fost atacată, fie la instanţa de apel.

Prin raportare la dispoziţiile legale anterior menţionate şi având în vedere declaraţia recurentului A. în sensul retragerii prezentei căi de atac, reprezentând manifestarea sa de voinţă valabil exprimată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va lua act de retragerea recursului formulat de recurentul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, cuprinsă în Decizia penală nr. 343/C din data de 3 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. x/2017.

În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului formulat de recurentul A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, cuprinsă în Decizia penală nr. 343/C din data de 3 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. x/2017.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 ianuarie 2021.

GGC - CL