European arrest warrant upheld with surrender postponed until Romanian sentence served

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 181/P din 18 decembrie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2020, s-a admis sesizarea formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

În baza art. 103 alin. (6) şi art. 107 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 23.05.2019 x şi confirmat de către Judecătoria Amberg - Germania la data de 30.12.2019 cu privire la persoana solicitată A. - cu antecedente penale (conform cazierului judiciar nr. x din 27.11.2020 emis de Inspectoratul de Poliţie al judeţului Constanţa), deţinut în Penitenciarul Poarta Albă, judeţ Constanţa.

S-a constatat că persoana solicitată nu a renunţat la regula specialităţii.

În baza art. 112 din Legea nr. 302/2004 republicată raportat la art. 58 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a amânat predarea persoanei solicitate A., până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei de 3 ani închisoare la termen (în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1184 din data de 14.08.2019 de către Judecătoria Arad (pedeapsă pronunţată de Judecătoria Arad prin Sentinţa penală nr. 1144/25.06.2019).

S-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o durată de 30 zile în vederea predării către autorităţile judiciare ale statului solicitant.

În baza art. 107 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, mandatul de arestare s-a pus în executare la data punerii în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei de 3 ani închisoare la termen (în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1184 din data de 14.08.2019 de către Judecătoria Arad (pedeapsă pronunţată de Judecătoria Arad prin Sentinţa penală nr. 1144/25.06.2019).

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 272 C. proc. pen., onorariul în cuantum de 1012 RON pentru avocat B. care a asigurat asistenţa juridică din oficiu s-a decontat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reţinut că, prin sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa nr. x/II/5/2020 din 11 decembrie 2020, s-a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 23.05.2019 (Dosar nr. x Gs 1124/19) şi confirmat de către Judecătoria Amberg - Germania la data de 30.12.2019 (Dosar nr. x Gs 3118/19) cu privire la persoana solicitată A..

Odată cu sesizarea, în temeiul dispoziţiile art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată, s-au înaintat documentele privind pe numitul A..

S-a reţinut săvârşirea infracţiunii de furt calificat în grup infracţional prevăzută şi pedepsită de art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) teza 2 nr. 3, art. 244 alin. (1) nr. 1a şi nr. 2, art. 244a alin. (1) din C. pen. german (pedeapsa maximă prevăzută de lege fiind de 10 ani închisoare). Aceste fapte penale sunt incriminate şi de legea penală română, respectiv infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1), (3) şi 6 din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi) şi înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) din C. pen. (pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 1 la 5 ani).

Prin adresa nr. x din data de 17.11.2020, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional SIRENE a solicitat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, luarea de măsuri pentru identificarea şi prezentarea numitului A. în faţa Curţii de Apel Constanţa, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare sus menţionat.

Astfel, s-a precizat că, pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa s-a înregistrat lucrarea nr. x/II/5/2020 referitoare la punerea în executare a mandatului european de arestare menţionat mai sus, împotriva numitului A., pentru săvârşirea infracţiunilor sus menţionate.

În fapt, autorităţile judiciare din Germania au reţinut că, în cursul anului 2018, numitul A. împreună cu alţi participanţi, acţionând în mod organizat şi specializat au indus în eroare mai multe persoane, cu scopul de a obţine venituri în mod fraudulos pe o perioadă mai mare de timp, prin simularea unor tranzacţii financiare. În acest sens, în cadrul acestor tranzacţii, membrii grupării infracţionale determinau persoanele păgubite să prezinte sume mari de bani în numerar, care în împrejurările efectuării unor verificări înscenate ale sumelor de bani predate de către persoanele păgubite, erau schimbate în mod fraudulos cu bucăţi de hârtie.

Astfel, în perioada menţionată, persoana vătămată C. a postat un anunţ de vânzare a firmei sale. Urmare acestui anunţ sus numitul a fost sunat de o persoană cu numele D., care a pretins că este intermediarul unui cumpărător din Elveţia, despre care a susţinut că era dispus să plătească suma de 4.700.000,00 euro pentru firma scoasă la vânzare şi pentru terenul pe care era aceasta amplasată.

La data de 12.10.2018, în cadrul negocierilor, persoana vătămată C. a avut o întâlnire în localitatea Zagreb cu un alt participant, membru al grupării infracţionale, care s-a prezentat drept fratele intermediarului D.. În aceste împrejurări, persoanei vătămate i s-a comunicat că trebuie să achite în numerar un comision în cuantum de 10% din preţul de vânzare, suma urmând să fie depusă într-un seif bancar. Astfel, banii în numerar solicitaţi, în cuantum de 470.000,00 euro au fost depuşi de către persoana vătămată la data de 25.10.2018 la KB-Bank, Hornica 1786, 34701 Tachov - Republica Cehă, în bancnote de câte 500,00 euro.

La data de 06.11.2018, în jurul orei 09:30, persoana vătămată C. s-a întâlnit cu numitul A. care, în mod mincinos, s-a prezentat drept un diplomat italian pe nume E.. Persoana vătămată i-a înmânat numitului A. suma solicitată, acesta din urmă împachetându-i într-un plic, după numărare.

Întrucât intermediarul D. a reclamat faptul că banii nu au fost număraţi corect, la data de 07.11.2018, persoana vătămată C., martora F. şi numitul A. s-au întors la bancă. Numitul A. a scos din caseta de valori banii împachetaţi, a desfăcut pachetul, iar după ce au fost fotografiaţi, banii au fost împachetaţi din nou, în alt plic. Pentru a distrage atenţia persoanei vătămate şi a martorei F., participantul D. i-a apelat telefonic. În aceste împrejurări, numitul A. a schimbat plicul cu bani cu altul identic ca aspect, dar care conţinea hârtie, luând asupra sa plicul care conţinea suma de bani depusă de persoana vătămată.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a solicitat Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa - Serviciul de Investigaţii Criminale, efectuarea de verificări cu privire la persoana solicitată, pentru a fi prezentată Curţii de Apel Constanţa.

În urma verificărilor efectuate şi având în vedere procesul-verbal din data de 8.12.2020 întocmit de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa - Serviciul de Investigaţii Criminale şi adresa nr. x/08.12.2020 emisă de Penitenciarul Poarta Albă privind situaţia juridică a numitului A., a rezultat că acesta se află în executarea unei pedepse privative de libertate de 3 ani închisoare în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1184 din data de 14.08.2019 de către Judecătoria Arad - pedeapsă pronunţată de Judecătoria Arad prin Sentinţa penală nr. 1144/25.06.2019, începând executarea pedepsei la data de 13.11.2020, urmând să expire la 12.11.2023. În prezent, s-a arătat că persoana solicitată A. execută pedeapsa în Penitenciarul Poarta Albă.

Având în vedere informaţiile transmise de către Biroul Naţional SIRENE şi conţinutul verificărilor efectuate, s-a asigurat prezenţa persoanei solicitate A. la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare germane.

La data de 11.12.2020, i s-a adus la cunoştinţă numitului A. mandatul european de arestare emis de către autorităţile judiciare germane, fiind audiat în prezenţa avocatului din oficiu, ocazie cu care i s-a adus la cunoştinţă fapta penală şi infracţiunea menţionată în cuprinsul mandatului european de arestare, ocazie cu care persoana solicitată A. nu şi-a exprimat acordul pentru a fi predată autorităţilor judiciare germane.

Conform fişei de cazier nr. x din 27.11.2020 emise de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Constanţa, s-a constatat că numitul A. este cunoscut cu antecedente penale.

Examinând solicitarea formulată, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicitată arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.

Alin. (2) al aceluiaşi text statuează că mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

Din economia dispoziţiilor legale cuprinse în legea specială - art. 85 şi urm. din Legea nr. 302/2004 - care reglementează executarea unui mandat european de arestare, rezultă că rolul instanţei române în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea, ridicate de persoana solicitată şi la verificarea cauzelor de refuz al predării, fiind exclusă competenţa judecătorului de a verifica temeinicia măsurii arestării preventive dispuse de autoritatea judiciară emitentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene şi de a verifica existenţa faptelor de săvârşirea cărora este acuzată persoana solicitată.

În ceea ce priveşte conţinutul şi forma mandatului european de arestare, acestea sunt prevăzute în art. 86 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare trebuind să conţină, pe lângă celelalte elemente stipulate în mod expres, şi indicarea existenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătoreşti având acelaşi efect, care se încadrează în dispoziţiile art. 88 şi art. 96 din prezenta lege.

Pornind de la premisele de mai sus, analizând actele şi lucrările cauzei, Curtea a constatat că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate A. conţine toate elementele prevăzute de art. 86 din Legea nr. 302/2004 republicată.

S-a arătat că identitatea persoanei solicitate a fost verificată, stabilindu-se că persoana indicată în mandatul a cărui executare se cere este una şi aceeaşi cu persoana prezentată de procuror în faţa judecătorului şi că aceasta nu a formulat obiecţii cu privire la identitatea sa.

S-a precizat că dispoziţiile procedurale, menite să asigure garanţiile respectării drepturilor persoanei solicitate, au fost respectate.

Astfel, în baza art. 103 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată a fost informată cu privire la drepturile conferite de dispoziţiile art. 104 din Legea nr. 302/2004: dreptul de a fi informată cu privire la conţinutul mandatului european de arestare, persoana solicitată arătând că a luat cunoştinţă de conţinutul mandatului care i-a fost înmânat de procuror; dreptul său de a fi asistată de un apărător ales sau numit din oficiu de instanţă persoana solicitată fiind asistată de apărător desemnat din oficiu.

S-a arătat că, audiată fiind, la termenul de judecată fixat în data de 16.12.2020, persoana solicitată A. nu şi-a exprimat consimţământul în ceea ce priveşte predarea sa către autorităţile judiciare din Germania.

În temeiul art. 103 alin. (3) din aceeaşi lege, persoana solicitată a fost informată cu privire la efectele regulii specialităţii, arătând că nu înţelege să renunţe la acest beneficiu.

Curtea a constatat că, în cauză au fost respectate dispoziţiile art. 86 din Legea nr. 302/2004 referitoare la conţinutul şi forma mandatului european de arestare; art. 96 din Legea nr. 302/2004 privind condiţia dublei incriminări; nu au fost formulate obiecţii privind identitatea; nu este incident niciunul din cazurile prevăzute art. 98 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 302/2004, ca motiv de refuz al executării pedepsei.

Raportat la argumentele expuse anterior, Curtea a constatat că solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa de a dispune punerea în executare a mandatului european de arestare este întemeiată, în bază principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.

Cu toate acestea, astfel cum rezultă din actele dosarului, s-a arătat că persoana solicitată se află în executarea unei pedepse privative de libertate de 3 ani închisoare în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1184 din data de 14.08.2019 de către Judecătoria Arad, pedeapsă pronunţată de Judecătoria Arad prin Sentinţa penală nr. 1144/25.06.2019, începând executarea acestei pedepse la data de 13.11.2020, urmând să expire la 12.11.2023.

Astfel, în cauză, s-au reţinut a fi incidente dispoziţiile art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, conform cărora în situaţia în care persoana extrădată este cercetată penal de către autorităţile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluţionarea definitivă a cauzei, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a admis sesizarea formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Împotriva acestei sentinţe penale, a formulat contestaţie persoana solicitată A..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 30.12.2020, sub nr. x/2020.

Examinând contestaţia formulată, în raport de motivele invocate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, care se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.

Potrivit art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, autoritatea judiciară română de executare refuză executarea mandatului european de arestare, în următoarele cazuri:

a) când, din informaţiile de care dispune, reiese că persoana urmărită a fost judecată definitiv pentru aceleaşi fapte de către un stat membru, altul decât statul emitent, cu condiţia ca, în cazul condamnării, sancţiunea să fi fost executată ori să fie în acel moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă, pedeapsa să fi fost graţiată ori infracţiunea să fi fost amnistiată sau să fi intervenit o altă cauză care împiedică executarea, potrivit legii statului de condamnare;

b) când infracţiunea pe care se bazează mandatul european de arestare este acoperită de amnistie în România, dacă autorităţile române au, potrivit legii române, competenţa de a urmări acea infracţiune;

c) când persoana care este supusă mandatului european de arestare nu răspunde penal, datorită vârstei sale, pentru faptele pe care se bazează mandatul de arestare, în conformitate cu legea română.

De asemenea, potrivit art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în următoarele cazuri:

a) în situaţia prevăzută la art. 97 alin. (2) din prezenta lege; în mod excepţional, în materie de taxe şi impozite, de vamă şi de schimb valutar, executarea mandatului european nu va putea fi refuzată pentru motivul că legislaţia română nu impune acelaşi tip de taxe sau de impozite ori nu conţine acelaşi tip de reglementări în materie de taxe şi impozite, de vamă şi de schimb valutar ca legislaţia statului membru emitent;

b) când persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeaşi faptă care a motivat mandatul european de arestare;

c) când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetăţean român sau trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şi aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranţă în statul membru emitent;

d) când persoana care face obiectul mandatului european a fost judecată definitiv pentru aceleaşi fapte într-un alt stat terţ care nu este membru al Uniunii Europene, cu condiţia ca, în caz de condamnare, sancţiunea să fi fost executată sau să fie în acel moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă ori infracţiunea să fi fost amnistiată sau pedeapsa să fi fost graţiată potrivit legii statului de condamnare;

e) când mandatul european de arestare se referă la infracţiuni care, potrivit legii române, sunt comise pe teritoriul României;

f) când mandatul european cuprinde infracţiuni care au fost comise în afara teritoriului statului emitent şi legea română nu permite urmărirea acestor fapte atunci când s-au comis în afara teritoriului român;

g) când, conform legislaţiei române, răspunderea pentru infracţiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-a prescris, dacă faptele ar fi fost de competenţa autorităţilor române;

h) când o autoritate judiciară română a decis fie renunţarea la urmărirea penală, fie clasarea pentru infracţiunea pe care se întemeiază mandatul european de arestare sau a pronunţat, faţă de persoana solicitată, o hotărâre definitivă, cu privire la aceleaşi fapte, care împiedică viitoare proceduri;

i) când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată, în afară de cazul în care autoritatea judiciară emitentă informează că, în conformitate cu legislaţia statului emitent:

(i) persoana a fost încunoştinţată, în timp util, prin citaţie scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare şi la faptul că poate fi pronunţată o hotărâre în cazul în care nu se prezintă la proces; sau (ii) persoana, având cunoştinţă de ziua, luna, anul şi locul de înfăţişare, l-a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică în faţa instanţei de judecată a fost realizată în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau (iii) după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare şi i s-a adus la cunoştinţă că, potrivit legii, cauza poate fi rejudecată sau că hotărârea este supusă unei căi de atac şi că poate fi verificată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în eventualitatea admiterii căii de atac, poate fi desfiinţată, persoana condamnată fie a renunţat în mod expres la rejudecarea cauzei ori la exercitarea căii de atac, fie nu a solicitat rejudecarea ori nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac; sau (iv) persoanei condamnate nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare, însă, imediat după predarea sa, acesteia i se va înmâna personal respectiva hotărâre şi i se va aduce la cunoştinţă că hotărârea de condamnare este supusă, într-un termen determinat, unei căi de atac, ocazie cu care instanţa competentă va putea verifica hotărârea atacată inclusiv pe baza unor probe noi, iar, în urma soluţionării căii de atac, la judecarea căreia poate participa personal, hotărârea de condamnare poate fi desfiinţată.

Faţă de persoana solicitată A. a fost emis mandatul european de arestare la data de 23.05.2019 (Dosar nr. x Gs 1124/19) şi confirmat de către Judecătoria Amberg - Germania la data de 30.12.2019 (Dosar nr. x Gs 3118/19), de către judecătorul pentru cercetări preliminare de la Tribunalul din Trieste, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare germane.

În speţă, sunt aplicabile prevederile art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind mandatul european de arestare care fac trimitere la solicitarea arestării şi predării unei persoane de către un alt stat membru.

În fapt, în esenţă, s-a reţinut că, în cursul anului 2018, numitul A. împreună cu alţi participanţi, acţionând în mod organizat şi specializat au indus în eroare mai multe persoane, cu scopul de a obţine venituri în mod fraudulos pe o perioadă mai mare de timp, prin simularea unor tranzacţii financiare. În acest sens, în cadrul acestor tranzacţii, membrii grupării infracţionale determinau persoanele păgubite să prezinte sume mari de bani în numerar, care în împrejurările efectuării unor verificări înscenate ale sumelor de bani predate de către persoanele păgubite, erau schimbate în mod fraudulos cu bucăţi de hârtie.

În acord cu argumentele primei instanţe, infracţiunea de furt calificat în grup infracţional prevăzută de art. 242 alin. (1), art. 243 alin. (1) teza 2 nr. 3, art. 244 alin. (1) nr. 1a şi nr. 2, art. 244a alin. (1) din C. pen. german reţinută în sarcina persoanei solicitate se regăseşte pe lista celor 32 de infracţiuni reglementate la art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, nefiind necesară verificarea îndeplinirii condiţiei dublei incriminări. În cauza de faţă, durata maximă a pedepsei care poate fi aplicată pentru infracţiunea de furt calificat în grup infracţional presupus săvârşită este de 10 ani închisoare, conform informaţiilor comunicate de statul emitent .

În baza art. 104 din Legea nr. 302/2004, i s-a adus la cunoştinţă persoanei solicitate conţinutul mandatului european de arestare, precum şi drepturile sale procesuale, context în care a arătat că nu este de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare din Germania şi a menţionat expres că nu renunţă la regula specialităţii, dosar curte de apel.

Deopotrivă, persoana solicitată nu a avut obiecţii privind identitatea reţinută în cuprinsul mandatului de arestare preventivă emis de autorităţile germane, conform declaraţiei date în şedinţa din 16.12.2020, la Curtea de Apel Constanţa, fila x curte de apel.

În speţă, respectând rigorile legii, Înalta Curte constată că sunt respectate dispoziţiile art. 87 lit. c) din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 236/2017 care reglementează conţinutul şi forma mandatului european de arestare.

Analizând dispoziţiile legale sus menţionate, prin raportare la datele concrete ale cauzei, Înalta Curte constată că nu există niciunul dintre cazurile de refuz obligatoriu la predare a persoanei solicitate şi nu sunt întrunite nici cerinţele de refuz facultativ la predare, potrivit art. 99 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată.

În acest context, Înalta Curte constată că nu există niciun motiv de respingere a solicitării autorităţilor judiciare germane privind predarea în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare.

În conformitate cu art. 112 raportat la art. 58 alin. (1) - (3) din Legea nr. 302/2004, în ipoteza în care s-a dispus executarea mandatului european de arestare şi amânarea predării persoanei solicitate, instanţa admite cererea autorităţilor statului solicitant şi dispune amânarea predării până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.

Înalta Curte constată că, în mod legal, prima instanţă a dispus amânarea predării către autorităţile judiciare din Germania a persoanei solicitate A. până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei având în vedere că aceasta execută pedeapsa de 3 ani închisoare pronunţată de Judecătoria Arad prin Sentinţa penală nr. 1144/25.06.2019, în baza Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1184 din data de 14.08.2019 de către Judecătoria Arad.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 181/P din 18 decembrie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2020.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

La stabilirea cuantumului onorariului cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, Înalta Curte are în vedere cuantumul integral stabilit prin protocolul încheiat, la data de 14.02.2019, între Ministerul Justiţiei, Ministerul Public şi Uniunea Naţională a Barourilor din România prevăzut de art. 8 alin. (1) din secţiunea a 2-a, cu denumirea marginală "onorarii pentru prestarea serviciilor de asistenţă judiciară în cauzele privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală", din capitolul IV, potrivit căruia: "(1) Onorariile care se cuvin avocaţilor pentru asistenţa judiciară acordată persoanei extrădabile, persoanei solicitate sau a condamnatului când aceasta este obligatorie, potrivit legii, sunt următoarele: a)313 RON pentru asistenţa judiciară acordată pentru fiecare persoană extrădabilă sau persoană solicitată în cazul luării, înlocuirii, revocării, încetării, prelungirii sau menţinerii măsurilor preventive, inclusiv a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării; b) 1012 RON pentru fiecare persoană extrădabilă sau solicitată în cursul procedurii judiciare de extrădare sau de executare a unui mandat european de arestare; c) 964 RON pentru fiecare condamnat în cursul procedurii de soluţionare a cererii de transferare a unui cetăţean străin din România în statul de cetăţenie; d) 964 RON pentru fiecare condamnat în cursul procedurii de soluţionare a cererii de transferare a unui cetăţean român dintr-un stat străin în România; e) 554 RON pentru asistenţa judiciară acordată în căile extraordinare de atac exercitate împotriva hotărârilor prin care s-a dispus luarea, înlocuirea, revocarea, încetarea, prelungirea sau menţinerea măsurilor preventive, inclusiv a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării; f)1012 RON pentru asistenţa judiciară acordată în căile extraordinare de atac exercitate împotriva altor hotărâri decât cele prevăzute la lit. e).".

Ca atare, în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 1012 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 181/P din 18 decembrie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 1012 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 ianuarie 2021.

GGC - GV