Execution Appeal: Whether General Sentencing Circumstances for Individualization Constitute Judicially Mitating Circumstances Requiring Statutory Reduction of Penalty

Deliberând asupra cauzei de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 13 ianuarie 2021, sub nr. x/2021, condamnatul A., a formulat, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestaţie la executare împotriva Deciziei penale nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2012.

În argumentarea cererii, contestatorul a susţinut, în esenţă, că, prin considerentele deciziei penale anterior menţionate s-au reţinut circumstanţele atenuante prevăzute de dispoziţiile art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., aspect în raport de care se impune reducerea pedepsei rezultante aplicate în cuantum de 6 ani şi 4 luni închisoare, cu o treime, conform art. 76 alin. (1) C. pen.

În acest sens, a precizat că la fila x din decizia penală atacată, instanţa de apel a reţinut că pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare aplicată în primă instanţă, în regim de executare, este vădit disproporţionată raportat la persoana inculpatului şi la gravitatea faptelor concret reţinute în sarcina acestuia.

Analizând contestaţia la executare formulată de condamnatul A., pe baza actelor şi lucrărilor dosarului şi a dispoziţiilor legale cu relevanţă în materie, Înalta Curte constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2012, cu privire la inculpatul A., s-au dispus următoarele:

În baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A., prin Rechizitoriul nr. x/2009 din 10 decembrie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Iaşi după cum urmează:

- din infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni (iniţiere) prev. de art. 323 alin. (2) C. pen. 1969 cu referire la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. 1969, în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) Noul C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) Noul C. pen.,

- din infracţiunea de înşelăciune, în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi 5 C. pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969, în infracţiunea de înşelăciune, în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) Noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) Noul C. pen. şi art. 5 alin. (1) Noul C. pen. (în privinţa faptelor descrise la pct. I, II, III, V şi VI act de sesizare)

- din infracţiunea de participaţie improprie la infracţiunea de spălare de bani, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. 1969 raportat la art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu referire la art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. 1969, participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. 1969 cu trimitere la art. 289 C. pen. 1969, participaţie improprie la infracţiunea de uz de fals, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. 1969 cu trimitere la art. 291 C. pen. 1969, în infracţiunea de participaţie improprie la infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 52 alin. (3) noul C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.

- din infracţiunile de instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prev. de art. 25 C. pen. 1969 raportat la art. 260 alin. (1) C. pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969, instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, prev. de art. 25 C. pen. 1969 raportat la art. 260 alin. (1) şi (4) C. pen. 1969 în infracţiunea de instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prev. de art. 47 noul C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) noul C. pen. (trei acte materiale) şi art. 5 alin. (1) noul C. pen.

- din infracţiunea de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 în infracţiunea de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) noul C. pen. şi art. 5 alin. (1) noul C. pen.

- din infracţiunea de instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 25 C. pen. 1969 raportat la art. 290 C. pen. 1969, în infracţiunea de instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 47 noul C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) noul C. pen.

A respins, ca nefondate, cererile de schimbare a încadrării juridice contrare.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul A. pentru infracţiunile de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) noul C. pen. şi art. 5 alin. (1) noul C. pen. şi de instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 47 noul C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen. urmare a faptului că a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale, în condiţiile art. 155 alin. (4) noul C. pen. raportat la art. 154 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) noul C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 17 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 16 alin. (1) lit. b) teza a I-a C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatului A. pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune, în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) şi (2) noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) noul C. pen. şi art. 5 alin. (1) noul C. pen. (în privinţa faptelor descrise la pct. I, II, III, V şi VI act de sesizare).

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) noul C. pen. cu referire la art. 244 alin. (1) şi (2) noul C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen.

În baza art. 67 alin. (2) noul C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) noul C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat) pe o durată de 5 (cinci) ani.

În baza art. 65 alin. (1) noul C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) noul C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat).

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 52 alin. (3) noul C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, forma în vigoare de la data de 1 februarie 2014 cu aplicarea art. 5 alin. (1) noul C. pen.

În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru instigare la infracţiunea de mărturie mincinoasă, în formă continuată, prev. de art. 47 noul C. pen. raportat la art. 273 alin. (1) noul C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) noul C. pen. (trei acte materiale) şi art. 5 alin. (1) noul C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) teza I noul C. pen. coroborat cu art. 39 alin. (1) lit. b) noul C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 1 an şi 4 luni închisoare în final inculpatul A. urmând să execute pedeapsa de 6 (şase) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (1) noul C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) noul C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat) pe o durată de 5 (cinci) ani, care se va executa în condiţiile prev. de art. 68 alin. (1) lit. c) noul C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) noul C. pen. raportat la art. 45 alin. (1) noul C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) noul C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a exercita profesia de avocat), care se va executa în condiţiile prev. de art. 65 alin. (3) noul C. pen.

În raport de aspectele invocate în cuprinsul contestaţiei la executare, Înalta Curte va reda doar considerentele deciziei penale contestate referitoare la circumstanţele reţinute în favoarea condamnatului A..

Aşadar, în ceea ce priveşte procesul de individualizare judiciară a pedepselor, Înalta Curte a reţinut că, în mod cert, pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare aplicată în primă instanţă, în regim de executare, este vădit disproporţionată raportat la persoana inculpatului şi la gravitatea faptelor concret reţinute în sarcina acestuia. Sub aspectul circumstanţelor personale ale inculpatului A., Înalta Curte a constatat că este vorba despre un avocat respectat în comunitatea din Iaşi, care nu are antecedente penale şi care are o familie închegată, fiind tatăl a doi copii, fiica sa promovând anul acesta examenul de admitere la Facultatea de Medicină, iar fiul său fiind elev în ultimul an de liceu. De asemenea, acesta se bucură în rândul colegilor şi al tuturor celor care îl cunosc, aşa cum s-a arătat şi în caracterizările depuse la dosar ca şi documente în circumstanţiere, de apreciere, dovedind seriozitate în ceea ce a întreprins pe parcursul carierei de avocat. Starea de sănătate a inculpatului este precară, respectiv în cursul lunii iulie 2018 acesta a suferit un infarct, fiind supus fiind unei intervenţii de angioplastie coronariană cu montare de stent, existând documente în acest sens la dosarul cauzei. (fila x din Decizia penală nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2012).

Împotriva executării deciziei anterior menţionate a formulat contestaţie la executare condamnatul A., invocând, pentru argumentele de fapt detaliat prezentate în preambulul prezentelor considerente, necesitatea lămuririi acesteia, în condiţiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., în sensul reţinerii circumstanţelor atenuante prevăzut de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. şi, pe cale de consecinţă, reducerea pedepsei rezultante aplicate în cuantum de 6 ani şi 4 luni închisoare, cu o treime.

Evaluând contestaţia la executare formulată de condamnatul A., Înalta Curte notează următoarele:

Constituind un mijloc procesual de rezolvare a incidentelor ivite în cursul executării hotărârii, prin contestaţia la executare nu se pot pune în discuţie legalitatea şi temeinicia hotărârii penale definitive în baza căreia se face executarea, ci exclusiv nelegalitatea ce ar rezulta din punerea în executare a acesteia.

Ca urmare, nelămurirea cu privire la hotărârea ce se execută - caz de contestaţie la executare prevăzut de teza I a art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., invocat în cauză de către contestator, trebuie să vizeze limitele în care se execută hotărârea contestată, iar nu însăşi valabilitatea acesteia în privinţa soluţiei pe care o conţine, care a intrat în puterea lucrului judecat.

În acest context, analizând contestaţia la executare ce face obiectul cauzei de faţă prin prisma consideraţiilor teoretice anterior expuse, Înalta Curte constată că cererea formulată de condamnatul A. este nefondată.

În acest sens notează că, prin cererea formulată, condamnatul a criticat, în fapt, împrejurarea că deşi, în considerentele deciziei penale contestate instanţa de apel a reţinut circumstanţele atenuante prevăzute de dispoziţiile art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., totuşi nu a dispus reducerea pedepsei rezultante de 6 ani şi 4 luni închisoare, cu o treime, în raport de dispoziţiile art. 76 alin. (1) C. pen.

Ca urmare, în limitele specifice prezentului demers judiciar, astfel cum au fost conturate anterior, evaluând exclusiv aspectele pentru care decizia contestată este neclară sub aspectul invocat de contestator, Înalta Curte constată că, prin Decizia penală nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018, instanţa supremă a reţinut, astfel cum reiese din cuprinsul considerentelor expuse la fila x din decizie, circumstanţele personale ale condamnatului, drept criterii generale de individualizare a pedepsei.

Aşadar, aspectele referitoare la lipsa antecedentelor penale, situaţia familială favorabilă, respectul de care persoana condamnată se bucura în comunitatea din care făcea parte, precum şi starea de sănătate precară au fost decelate de instanţa supremă în procesul de individualizare a pedepsei şi nu au constituit circumstanţe atenuante judiciare, în accepţiunea dispoziţiilor art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. şi, pe cale de consecinţă reţinerea acestora nu poate avea drept efect reducerea cu o treime a limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită.

În acest context, Înalta Curte constată că, în fapt, circumstanţele personale anterior menţionate, au fost reţinute de instanţa de apel în cadrul procesului de individualizare a pedepsei aplicate şi au condus la reducerea pedepsei de 10 ani stabilite de prima instanţă la o pedeapsă de 6 ani şi 4 luni închisoare.

Prin urmare, situaţia particulară a contestatorului condamnat este clară şi nu necesită o lămurire a deciziei contestate în sensul invocat de acesta.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2012.

Va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 312/A din data de 27 noiembrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2012.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 februarie 2021.

GGC - CL