EAW surrender detention upheld due to pandemic force majeure; appeal dismissed

Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea din data de 22 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 23 alin. (3) din Decizia Cadru a Consiliului U.E. din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI) şi art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a stabilit termenul de predare în zece zile de la data convenită - 17 iulie 2020.

În baza art. 104 alin. (9) şi 10 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a menţinut arestarea persoanei solicitate A. (cetăţean român, arestat în baza Mandatului de arestare în vederea predării nr. 32 EAW din data de 28 mai 2020), în vederea predării, arestare dispusă prin Sentinţa penală nr. 86/F din 28 mai 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 328 din 10 iunie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de data de 21 iulie 2020.

Pentru a se pronunţa această hotărâre, s-au reţinut următoarele considerente:

Prin Sentinţa penală nr. 86/F din 28 mai 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, s-a hotărât:

"Admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În baza art. 104 alin. (7) cu referire la art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, dispune punerea în executare a mandatului european de arestare emis în data de 3 septembrie 2019 de către Parchetul Republicii Franceze din Cretell, pe numele persoanei solicitate A. cu respectarea regulii specialităţii.

În baza art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată, ia act că persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autorităţile judiciare din Republica Franţa.

În baza art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, dispune arestarea persoanei solicitate, în vederea predării, pentru o perioadă de 30 de zile, începând din data de 28 mai 2020 până în data de 26 iunie 2020 inclusiv.

Constată că persoana solicitată a fost reţinută în baza Ordonanţei nr. 56/2020 din data de 28 mai 2020 emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pe o durată de 24 ore, începând cu data de 28 mai 2020, ora 01:25, până la data de 29 mai 2020, ora 01:25.

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, dispune emiterea mandatului de arestare."

Pentru a hotărî astfel, s-au arătat următoarele:

"Din analiza mandatului european de arestare Curtea reţine că acesta a fost emis în data de 3 septembrie 2019 de către autorităţile judiciare franceze (Parchetul Republicii Franceze din Cretell), în vederea efectuării urmăririi penale pentru un total de 5 infracţiuni, persoana solicitată având calitatea de suspect în cauză, actul pe care s-a întemeiat mandatul european de arestare constând în mandatul de arestare din 2 septembrie 2019 eliberat de Judecătorul de Instrucţie de la Tribunalul de Mare Instanţă din Cretell, hotărâre judecătorească definitivă şi executorie, cu număr de referinţă x.

În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că, urmare a multiplelor furturi de bijuterii, numite deturnare (înlocuirea unei bijuterii originale de mare valoare cu o bijuterie fără valoare), sau însoţite de violenţă, comise în 2017, 2018 şi ultima oară în 2019, mai ales în regiunea pariziană, de-a lungul culoarului rhodanian şi a arcului mediteranean, o anchetă realizată a permis identificarea mai multor echipe de hoţi, foarte mobili, pe teritoriul naţional (francez). S-a deschis o informare judiciară pentru infracţiunile de:

• Furturi în grup organizat

• Tentative de furt în grup organizat

• Participarea la o asociere de răufăcători în vederea comiteri unei infracţiuni

• Tăinuire obişnuită de bunuri care provin din furturi în grup organizat

• Spălare a produselor infracţiunii: concurs la o operaţie de plasare, disimulare sau conversie a produselor provenite din furturi comise în grup organizat

Investigaţiile în curs au permis să se stabilească faptul că aceste echipe aparţineau aceluiaşi grup criminal internaţional care operau din România şi acţionau în diferite ţări europene, reproducând în mod sistematic acelaşi mod de operare, comiterea de "raiduri" pentru o perioadă limitată de timp, apoi traseul bijuteriilor furate către România şi în special în regiunea Vâlcea. Ocazional, bijuteriile erau tăinuite în Franţa pentru a permite obţinerea rapidă de lichidităţi.

Investigaţiile întreprinse în Franţa (supravegheri, exploatarea imaginilor de supraveghere, interceptările telefonice) au confirmat acest mod de operare şi au permis identificarea autorilor şi au dus la interpelarea a încă 3 dintre aceştia în luna mai 2019.

Investigaţiile întreprinse în România (supravegheri, interceptări telefonice şi analize ale elementelor patrimoniale) au confirmat implantarea acestui grup criminal în regiunea Vâlcea, de unde erau date instrucţiuni zilnic către hoţii care operau prin telefon, unde bijuteriile erau în final tăinuite, şi care servea ca bază pentru grupul celor investigaţi.

Totodată, au confirmat implantarea acestui grup criminal în regiunea Vâlcea, de unde este A. Investigaţiile au permis investigarea pentru multe fapte de furturi comise în Franţa, Exploatarea imaginilor de supraveghere, precum şi supravegherile fizice ale lui A., au permis stabilirea prezenţei acestuia la comiterea faptelor vizate în prezentul mandat de arestare. Imaginile video de supraveghere l-au arătat pe acesta mai ales când comitea aceste fapte. Interceptările şi localizările telefonice au permis confirmarea implicării sale.

În concret, în sarcina persoanei solicitate A. s-a reţinut că, în perioada 2017 - 2019, în principal în regiunea pariziană, a aderat la un grup infracţional organizat care a săvârşit multiple infracţiuni de furturi şi tentative de furturi de bijuterii, a tăinuit bunurile provenite din infracţiuni şi a disimulat sau schimbat produsele provenite din furturi comise în grup organizat. Grupul infracţional organizat opera din România şi acţiona în diferite ţări europene, reproducând în mod sistematic acelaşi mod de operare, comiterea de raiduri pentru o perioadă limitată de timp, apoi traseul bijuteriilor furate către România şi în special în regiunea Vâlcea. Ocazional, bijuteriile erau tăinuite în Franţa pentru a permite obţinerea rapidă de lichidităţi.

În drept, faptele, astfel cum mai sus au fost prezentate, sunt încadrabile în următoarele dispoziţii: furt în grup organizat prev. de art. 311-9 alin. (1), art. 311-1, art. 132-71 din C. pen. francez, tentativă de furt în grup organizat, prev. de art. 311-9 alin. (1), art. 311-1, art. 132-71 din C. pen. francez, participare la o asociere de răufăcători în vederea comiterii unei infracţiuni, prev. de art. 450-1 alin. (1), alin. (1) din C. pen. francez, tăinuirea obişnuită de bunuri care provin din furturi de grup organizat, prev. de art. 311-1 alin. (1), alin. (2), art. 311-2 *10 din C. pen. francez şi spălare de bani, prev. de art. 324-1 alin. (2), art. 311-9 alin. (2), alin. (1), art. 311-1, 311-11, art. 132-71 din C. pen. francez.

Curtea constată că mandatul european de arestare emis la data de 03 septembrie 2019 de către autorităţile judiciare franceze (Parchetul Republicii Franceze din Cretell), îndeplineşte condiţiile de conţinut şi formă prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, în sensul că în cuprinsul acestuia sunt menţionate identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate, datele (de contact ale) autorităţii emitente, este indicat actul în baza căruia a fost emis mandatul european de arestare, se precizează natura şi încadrarea juridică a infracţiunilor pentru care este cercetată persoana solicitată, sunt descrise circumstanţele săvârşirii faptelor şi este specificată limita maximă a pedepselor prevăzute de legislaţia statului francez pentru aceste infracţiuni.

Totodată, faptele reţinute în sarcina persoanei solicitate, astfel cum au fost expuse în cuprinsul mandatului european de arestare, permit predarea în condiţiile prevăzute de art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată (participarea la un grup criminal organizat, spălarea produselor infracţiunii şi furtul organizat sau armat, pct. 1, 9 şi 18).

Pedeapsa prevăzută de C. pen. francez pentru infracţiunea prevăzută în mandatul european de arestare este mai mare de 3 ani închisoare - durata maximă a pedepsei care se poate aplica pentru aceste infracţiuni fiind de 20 ani, cerinţă care corespunde art. 97 alin. (1) teza I din Legea nr. 302/2004 republicată, verificarea condiţiei dublei incriminări nemaifiind necesară.

Pentru aceleaşi fapte la care se referă mandatul european de arestate persoana solicitată nu a mai fost urmărită ori judecată.

La termenul de judecată de astăzi, Curtea a adus la cunoştinţă persoanei solicitate conţinutul mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare din Republica Franţa împotriva sa, şi dispoziţiile art. 99, 104, 106 şi 117 din Legea nr. 302/2004 republicată.

La acelaşi termen de judecată persoana solicitată, personal şi asistată de apărător din oficiu, după ce i-au fost aduse la cunoştinţă dispoziţiile legale şi consecinţele unui eventual consimţământ la predare, a arătat că înţelege să nu îşi dea consimţământul în vederea predării sale către autorităţile judiciare din Republica Franţa, cu consecinţa audierii sale, în aplicarea dispoziţiilor art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004.

Astfel, s-au consemnat poziţia persoanei solicitate faţă de existenţa unuia din motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi eventualele obiecţii în ceea ce priveşte identitatea. Nu în ultimul rând, opţiunea în sensul de a beneficia de regula specialităţii, potrivit art. 117 din Legea nr. 302/2004 (declaraţie fila x).

Constată astfel că în cauză nu au fost formulate obiecţii în ceea ce priveşte identitatea, dar şi că nu există niciun motiv de refuz obligatoriu sau facultativ în sensul art. 99 din Legea nr. 302/2004 republicată, pentru punerea în executare a mandatului european de arestare. Simpla împrejurare că persoana solicitată nu consimte la predare, contrar apărării, nu poate fi încadrată în dispoziţiile legale precitate.

Bineînţeles, apărările persoanei solicitate referitoare la învinuirile aduse lui nu fac obiectul prezentei proceduri, urmând a fi reiterate şi avute în vedere de autorităţile judiciare străine în cadrul anchetei penale în derulare pe teritoriul Republicii Franţa (apărări referitoare la prezenţa persoanei solicitate pe teritoriul statului canadian, respectiv, pe teritoriul statului american, la data faptelor - 2017, 2018, 2019 - în susţinerea cărora au fost prezentate înscrisuri referitoare la privarea de libertate a acestuia în perioada martie - mai 2020 filele x).

În acest context, având în vedere că - potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004 republicată - mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, respectiv că acesta se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce între statele membre, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002, neexistând niciunul dintre motivele obligatorii sau facultative de refuz al executării, prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004 republicată şi art. 2 şi art. 3 din Decizia-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI, Curtea constată că se impune punerea în executare a acestei decizii judiciare şi predarea persoanei solicitate, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis în data de 3 septembrie 2019 de către autorităţile judiciare ale statului membru emitent."

Sentinţa penală anterior menţionată a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 328 din 10 iunie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în acelaşi dosar.

Prin Adresele nr. x din datele de 11 iunie 2020 şi 17 iunie 2020 ale Biroului Naţional Sirene s-au comunicat următoarele:

Autorităţile franceze au solicitat menţinerea măsurii arestării persoanei solicitate A. faţă de care Curtea de Apel Bucureşti a dispus prin Sentinţa penală nr. 86/F din 28 mai 2020 punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare franceze la data de 3 septembrie 2019 şi predarea acesteia către autorităţile judiciare franceze, precum şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării pe o perioadă de 30 de zile de la 28 mai 2020 până la 26 iunie 2020 şi au propus o nouă dată pentru realizarea predării, respectiv, 17 iulie 2020, deoarece predarea nu a putut fi realizată la data convenită anterior.

În acest sens, s-a arătat că Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională se află în imposibilitatea de a realiza misiuni de predare-preluare a persoanelor; în contextul actual al epidemiei COVID-19 în România s-a decretat stare de alertă, respectiv, s-a dispus prelungirea stării de alertă, ultima oară pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 17 iunie 2020, conform prevederilor art. 1 din H.G. nr. 476 din data de 16 iunie 2020 şi art. 4 din Anexa 3 a hotărârii menţionate fiind menţinută măsura suspendării zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre Belgia, Franţa, Iran, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Spania, Statele Unite ale Americii şi Turcia şi din aceste ţări către România pentru toate aeroporturile din România.

Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva termenului pentru predarea persoanei solicitate, Curtea a constatat următoarele:

Potrivit art. 23 din Decizia Cadru a Consiliului U.E. din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI), intitulat "Termenul pentru predarea persoanei":

"(1) Persoana căutată este predată în cel mai scurt timp, la o dată convenită între autorităţile implicate.

(2) Aceasta este predată în termen de cel mult 10 zile de la data deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare.

(3) În cazul în care predarea persoanei căutate în termenul prevăzut la alin. (2) este împiedicată de un caz de forţă majoră în oricare dintre statele membre, autoritatea judiciară de executare şi autoritatea judiciară emitentă iau imediat legătura una cu cealaltă şi convin asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de zece zile de la noua dată convenită.

(4) În mod excepţional, predarea poate fi suspendată temporar din motive umanitare serioase, cum ar fi existenţa unor motive valabile pentru a crede că aceasta ar pune în mod evident în pericol viaţa sau sănătatea persoanei căutate. Executarea mandatului european de arestare are loc de îndată ce aceste motive au încetat să existe. Autoritatea judiciară de executare informează de îndată autoritatea judiciară emitentă despre acest aspect şi convine cu aceasta asupra unei noi date a predării. În acest caz, predarea are loc în termen de 10 zile de la noua dată astfel convenită.

(5) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) - (4), în cazul în care persoana se mai află în detenţie, ea este pusă în libertate".

Totodată, potrivit art. 113 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, intitulat "Predarea persoanei solicitate":

"(1) Predarea se realizează de Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu sprijinul unităţii de poliţie de pe raza căreia se află locul de detenţie, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de predare.

(2) Dacă din motive independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită.

(3) În cazul în care sunt depăşite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite, fără ca acest fapt să constituie un motiv de refuz al executării unui viitor mandat european de arestare, bazat pe aceleaşi fapte".

În aplicarea acestor dispoziţii legale, Curtea a constatat că măsura suspendării zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre Franţa şi din această ţară către România pentru toate aeroporturile din România, măsură menţinută ca urmare a prelungirii stării de alertă în România, ultima oară pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 17 iunie 2020, conform prevederilor art. 1 din H.G. nr. 476 din data de 16 iunie 2020 şi art. 4 din Anexa 3 a hotărârii menţionate, în contextul actual al epidemiei COVID-19, constituie un "motiv independent de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent" pentru care predarea persoanei solicitate A. nu s-a putut realiza în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi autoritatea competentă a statului emitent, în interiorul termenului de 10 zile de la data deciziei finale privind executarea mandatului european de arestare.

Totodată, aceeaşi împrejurare corespunde sintagmei "caz de forţă majoră" deopotrivă mai sus menţionată, astfel cum aceasta a fost interpretată şi în Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a treia) din 25 ianuarie 2017 în Cauza C-640/15 (par. 53), în sensul de "împrejurare străină celui care o invocă, neobişnuită şi imprevizibilă, ale cărei consecinţe nu ar fi putut să fie evitate, în pofida diligenţei manifestate".

Prin urmare, Curtea a subliniat că în mod justificat autoritatea judiciară de executare şi autoritatea judiciară emitentă au luat imediat legătura una cu cealaltă şi au convenit asupra unei noi date a predării, respectiv, 17 iulie 2020, cu luarea în considerare a aceloraşi împrejurări.

Pentru aceste motive, în baza art. 23 alin. (3) din Decizia Cadru a Consiliului U.E. din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre (2002/584/JAI) şi art. 113 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, Curtea a stabilit termenul de predare în zece zile de la data convenită - 17 iulie 2020.

În continuare, analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva măsurii arestării persoanei solicitate, Curtea a constatat următoarele:

Potrivit art. 104 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, intitulat "Procedura de executare a mandatului european de arestare":

"(9) Instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanţa se pronunţă prin încheiere motivată, ţinând seama de termenele prevăzute la art. 112.

(10) În toate cazurile, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezenţa apărătorului. Durata iniţială a arestării nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în nici un caz 180 de zile".

În acest context, în cazul în care autorităţile implicate au convenit asupra unei noi date a predării - 17 iulie 2020, în temeiul dispoziţiilor legale precitate, Curtea a arătat că trebuie să decidă asupra menţinerii măsurii arestării în vederea predării a persoanei solicitate A., în conformitate cu art. 6 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitoare la dreptul la libertate şi la siguranţă.

În cauză, reţinând că procedura de predare a fost efectuată într-un mod suficient de diligent, iar durata detenţiei nu are caracter excesiv, contrar opiniei apărării (persoana solicitată a fost reţinută în baza Ordonanţei nr. 56/2020 din data de 28 mai 2020, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pe o durată de 24 ore, începând cu data de 28 mai 2020, ora 01:25, până la data de 29 mai 2020, ora 01:25 şi, ulterior, arestată în vederea predării prin Sentinţa penală nr. 86/F din 28 mai 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, pentru o perioadă de 30 de zile, începând din data de 28 mai 2020 până în data de 26 iunie 2020 inclusiv), şi, totodată, că durata totală a arestării persoanei solicitate nu a depăşit termenul maxim de 180 de zile, Curtea a constatat că temeiurile care au determinat arestarea iniţială impun în continuare privarea de libertate a persoanei solicitate, motive pentru care, în baza art. 104 alin. (9) şi (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, a menţinut arestarea persoanei solicitate A. în vederea predării, arestare dispusă prin Sentinţa penală nr. 86/F din 28 mai 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 328 din 10 iunie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de data de 21 iulie 2020.

Împotriva Încheierii din data de 22 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, a declarat contestaţie, în termenul legal, persoana solicitată, motivele fiind expuse în partea introductivă a hotărârii.

Examinând contestaţia declarată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin Sentinţa penală nr. 86/F din 28 mai 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2020, s-a hotărât punerea în executare a mandatului european de arestare emis în data de 3 septembrie 2019 de către Parchetul Republicii Franceze din Cretell, pe numele persoanei solicitate A., şi s-a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării, pentru o perioadă de 30 de zile, începând din data de 28 mai 2020 până în data de 26 iunie 2020, inclusiv.

Sentinţa penală anterior menţionată a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 328 din 10 iunie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în acelaşi dosar.

Prin Adresele nr. x din datele de 11 iunie 2020 şi 17 iunie 2020 ale Biroului Naţional Sirene s-a comunicat că autorităţile franceze au solicitat menţinerea măsurii arestării persoanei solicitate A. şi că au propus o nouă dată pentru realizarea predării, respectiv, 17 iulie 2020, deoarece predarea nu a putut fi realizată la data convenită anterior.

În acest sens, s-a arătat că Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională se află în imposibilitatea de a realiza misiuni de predare-preluare a persoanelor; în contextul actual al epidemiei COVID-19 în România s-a decretat stare de alertă, respectiv, s-a dispus prelungirea stării de alertă, ultima oară pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 17 iunie 2020, conform prevederilor art. 1 din H.G. nr. 476 din data de 16 iunie 2020 şi art. 4 din Anexa 3 a hotărârii menţionate, fiind menţinută măsura suspendării zborurilor efectuate de operatorii economici din aviaţie spre Belgia, Franţa, Iran, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Spania, Statele Unite ale Americii şi Turcia şi din aceste ţări către România pentru toate aeroporturile din România.

Înalta Curte constată că articolul 104, alin. (9) din Legea nr. 302/2004, republicată, prevede că "instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă se impune menţinerea arestării în vederea predării. În acest sens, instanţa se pronunţă prin încheiere motivată, ţinând seama de termenele prevăzute la art. 112", iar la alin. (10) al aceluiaşi articol se arată că "(...). Durata iniţială a arestării nu poate depăşi 30 de zile, iar durata totală, până la predarea efectivă către statul membru emitent, nu poate depăşi în niciun caz 180 de zile."

De asemenea, articolul 113, alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, prevede că, "dacă din motive independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent, predarea nu se poate efectua în termenul stabilit de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi autoritatea competentă a statului emitent, aceasta va avea loc în termen de 10 zile de la noua dată convenită."

Înalta Curte constată că hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este legală şi temeinică, întrucât în mod corect s-a apreciat de către această instanţă că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 104 şi art. 113 din Legea nr. 302/2004, republicată, pentru a se dispune menţinerea măsurii arestării persoanei solicitate A., având în vedere că prin sentinţa penală anterior menţionată s-a hotărât predarea persoanei solicitate către autoritatea judiciară din Franţa, iar această predare nu s-a putut realiza din motive independente de voinţa autorităţilor române sau ale statului emitent (respectiv situaţia generată de pandemia de Covid-19), astfel că măsura arestării se impune a fi menţinută în vederea predării persoanei solicitate în termen de 10 zile de la noua data care a fost convenită, respectiv de la data de 17 iulie 2020.

Se impune a fi făcută precizarea că persoana solicitată a fost arestată începând cu data de 28 mai 2020 (aflându-se în stare de arest de 32 de zile), astfel că nu a fost depăşită durata totală a arestării, care este de 180 de zile.

Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii din data de 22 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2020.

Potrivit art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul - persoană solicitată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva Încheierii din data de 22 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2020.

Obligă contestatorul - persoană solicitată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 30 iunie 2020.

Procesat de GGC - LM