Inadmissibility of appeal against judicial recusal order under non-appealable interlocutory rulings

Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 25 februarie 2020 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2019.1, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de abţinere formulată de doamna judecător A. (membră a completului de judecată C2 Contestaţii 2J), în Dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, cu termen de judecată în data de 09.03.2020.

Pentru a decide astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 25.02.2020, doamna judecător A., membră a completului de judecată C 2 Contestaţii 2J, a declarat că se abţine de la soluţionarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, cu termen de judecată la data de 09.03.2020.

În motivarea cererii, doamna judecător A. a arătat că, un prim motiv de abţinere îl constituie faptul că, prin calea de atac formulată, petentul B. menţionează numele său ca fiind unul dintre magistraţii care sunt incompatibili să participe la soluţionarea cauzelor care îl privesc. Totodată, motivând că buna desfăşurare a activităţii de judecată în cauză şi prezervarea dreptului la un proces echitabil impun evitarea oricărei situaţii de natură a conduce la concluzia existenţei unei aparenţe de lipsă de imparţialitate a judecătorului, prin raportare la situaţia anterior expusă, doamna judecător A. apreciat că acesta este un alt motiv de abţinere. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., precum şi art. 9, 10 şi 23 din Codul deontologic al magistraţilor.

Analizând cererea formulată, curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispoziţiile art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., "Judecătorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului este afectată". Textul de lege menţionat nu delimitează în concret situaţiile în care o astfel de suspiciune poate fi apreciată ca existentă, fiind necesară raportarea la împrejurările concrete ale cauzei deduse judecăţii.

În conformitate cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, imparţialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândeşte în forul său interior într-o cauză anume, şi un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanţii suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privinţa sa (Piersack c. Belgiei şi Grieves c. Regatului Unit). Graniţa dintre cele două noţiuni nu este însă ermetică, din moment ce nu numai conduita unui judecător poate, din punct de vedere al unui observator exterior, să atragă îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparţialitatea sa, ci poate fi vorba şi despre convingerea sa personală (Kyprianou c. Ciprului). Imparţialitatea este esenţială pentru îndeplinirea corectă a actului de justiţie. Ea este calitatea necesară cerură oricărui judecător, cerându-se în mod imperativ absenţa părtinirii şi a prejudecăţii. Astfel, legiuitorul a prevăzut că judecătorul este incompatibil doar atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea sa este afectată, împrejurare care trebuie dovedită.

Pe de altă parte, Codul deontologic al magistraţilor impune judecătorilor să îşi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, aceştia având obligaţia de a se abţine de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe.

S-a arătat că, în speţă, este real că din cuprinsul Dosarului nr. x/2019 rezultă că doamna judecător A. este menţionată de petentul B. ca fiind unul dintre magistraţii incompatibili să participe la soluţionarea cauzelor ce privesc persoana petentului, însă nu a fost relevată nicio împrejurare serioasă din care să rezulte vreun interes al acestui magistrat în cauza supusă judecăţii.

Or, în cauză, din punct de vedere al criteriului subiectiv, este de observat că doamna judecător A. nu a invocat vreo atitudine părtinitoare ori defavorabilă petentului sau că şi-ar fi expus punctul de vedere cu privire la soluţia care ar putea fi dată în speţă, iar imparţialitatea personală a unui magistrat este prezumată până la dovedirea contrariului.

Din punct de vedere al criteriului obiectiv, analizând actele dosarului şi motivele invocate de doamna judecător A., Curtea a constatat că, simplul fapt că, printre altele, numele doamnei judecător A. este menţionat în cererea formulată de petentul B., ca fiind unul dintre magistraţii incompatibili să soluţioneze cereri ce privesc persoana petentului, nu este de natură a considera că imparţialitatea doamnei judecător ar fi afectată (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cauza Pastörs vs Germania, hot. din 03.10.2019).

Faţă de această împrejurare, Curtea a apreciat că, la acest moment, nu este dat cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. şi a respins, ca neîntemeiată, cererea de abţinere formulată de doamna judecător A. (membră a completului de judecată C2 Contestaţii 2J) în Dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, cu termen de judecată în data de 09.03.2020.

Împotriva încheierii din 25 februarie 2020 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2019.1, contestatorul B. a declarat prezenta contestaţie, arătând că abţinerea judecătorilor, în mod constant şi repetat, de la soluţionarea cauzei, este efectuată cu bună ştiinţă, în scopul tergiversării procesului penal, şi intră sub incidenţa Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Totodată, în cuprinsul cererii, contestatorul şi-a exprimat nemulţumirea faţă de soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti în ceea ce-l priveşte, apreciindu-le ca fiind nelegale şi netemeinice.

Examinând contestaţia declarată, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele care vor fi expuse în cele ce urmează.

Potrivit dispoziţiilor art. 68, alin. (2) C. proc. pen., abţinerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluţionează de un alt complet de judecată, iar potrivit dispoziţiilor art. 68, alin. (5) C. proc. pen., soluţionarea abţinerii sau recuzării se face, în cel mult 24 de ore, în camera de consiliu. Dacă apreciază necesar pentru soluţionarea cererii, judecătorul sau completul de judecată, după caz, poate efectua orice verificări şi poate asculta procurorul, subiecţii procesuali principali, părţile şi persoana care se abţine sau a cărei recuzare se solicită. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 68 alin. (7) C. proc. pen., încheierea prin care se soluţionează abţinerea ori recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac.

Contestatorul B. a declarat contestaţie împotriva încheierii din 25 februarie 2020 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2019, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de abţinere formulată de doamna judecător A. Având în vedere că acesta a declarat contestaţie împotriva unei încheieri prin care a fost soluţionată o cerere de abţinere, încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 68 alin. (7) C. proc. pen., Înalta Curte constată că este inadmisibilă contestaţia declarată de acesta.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia declarată de petentul B. împotriva încheierii din 25 februarie 2020 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/2019.1.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 30 iunie 2020.

GGC - NN