Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 358/A/2020 AI generated

Second appeal against same criminal judgment: violation of the principle of uniqueness of the appeal

Case Number Decizia nr. 358/A/2020
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as inadmissible, thereby upholding the Court of Appeal's prior decision that the underlying conviction for attempted qualified homicide remains in force. The dispute arose when the defendant filed a second appeal against a lower court's decision that had already dismissed his initial appeal against the same first-instance sentence as inadmissible for being filed outside the statutory deadline; the prosecution argued the new appeal was procedurally barred. The Supreme Court held that the appeal was inadmissible primarily for violating the principle of the uniqueness of the appeal, which prohibits filing multiple appeals against the same judgment, and secondarily for violating the binding force of the appellate court's definitive ruling on the admissibility of the first appeal. The court ordered the appellant to pay 200 RON in judicial costs to the state, while the costs for the designated defense counsel remained the state's responsibility.

Legislator headnote

AI generated

art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen, art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 275 alin. (2) din C. proc. pen; Second appeal against same criminal judgment: violation of the principle of uniqueness of the appeal: The dispute arose when the defendant filed a second appeal against a lower court's decision that had already dismissed his initial appeal against the same first-instance sentence as inadmissible for being filed outside the statutory deadline; the prosecution argued the new appeal was procedurally barred. The Supreme Court held that the appeal was inadmissible primarily for violating the principle of the uniqueness of the appeal, which prohibits filing multiple appeals against the same judgment, and secondarily for violating the binding force of the appellate court's definitive ruling on the admissibility of the first appeal. The court ordered the appellant to pay 200 RON in judicial costs to the state, while the costs for the designated defense counsel remained the state's responsibility.

Keywords

AI generated
criminal sentence homicide attempted homicide appealability of remand decision principle of double jeopardy e-justice

Cited Legislation

AI generated
art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen
x/2020, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., s-a respins ca inadmisibil, apelul declarat de inculpatul A.
art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen
60/06.09.2010 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
art. 275 alin. (2) din C. proc. pen
Used to impose judicial costs of 200 RON on the appellant for the dismissed appeal.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 275 alin. (2) din C. proc. pen.

Used to impose judicial costs of 200 RON on the appellant for the dismissed appeal.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra apelului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 778 din data de 9 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., s-a respins ca inadmisibil, apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 213 din 27.05.2010 a Tribunalului Botoşani pronunţată în Dosarul nr. x/2010.

Prin Sentinţa penală nr. 213 din 27.05.2010 pronunţată de Tribunalul Botoşani în Dosarul nr. x/2010, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei comise de inculpat şi a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de "tentativă la omor calificat", prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 alin. (1) lit. i) C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (2) rap. la art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa principală durata reţinerii şi arestării preventive de la 15 decembrie 2009 la zi.

Împotriva Sentinţei penale nr. 213 din 27.05.2010 pronunţată de a Tribunalul Botoşani în Dosarul nr. x/2010 a formulat apel inculpatul A.

Prin Decizia penală nr. 60/06.09.2010 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A., împotriva Sentinţei penale nr. 213/27.05.2010 a Tribunalului Botoşani.

Inadmisibilitatea, ca sancţiune procedurală, intervine în cazul în care se efectuează acte pe care legea nu le îngăduie, se exercită drepturi procesuale epuizate prin alte căi procesuale sau neprocesuale sau exercitate de persoane cărora legea nu le conferă acest drept.

În ceea ce priveşte apelul formulat de către inculpatul A., Curtea a constatat că acesta este inadmisibil întrucât inculpatul A. a formulat apel împotriva Sentinţei penale nr. 213 din 27.05.2010 a Tribunalului Botoşani pronunţată în Dosar nr. x/2010, în termenul legal de 10 zile de la comunicarea minutei, acesta fiind soluţionat prin Decizia penală nr. 60/06.09.2010 pronunţată de Curtea de Apel Suceava.

Formularea de către inculpatul A. a unui al doilea apel împotriva aceleiaşi sentinţe nu este permisă, căile de atac reglementate de C. proc. pen. putând fi exercitate în condiţiile exprese prevăzute de legiuitor, în cazul apelului fiind vorba de posibilitatea exercitării o singură dată a căii de atac şi în termenul de 10 zile de la comunicarea minutei.

Împotriva Deciziei penale nr. 778 din data de 9 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020, inculpatul A. a declarat apel.

La termenul de judecată din 25 noiembrie 2020, reprezentantul Ministerului Public a invocat inadmisibilitatea căii de atac declarată de petent.

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilităţii căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de cenzurare a unei hotărâri judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Astfel, dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie, prevăzut de art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.

În aceste condiţii, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor, şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituţia României, iar încălcarea acestora atrage sancţiunea inadmisibilităţii.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia în care se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Raportând aceste consideraţii teoretice la datele concrete ale speţei, Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluţionarea celui de al doilea apel declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 778 din data de 9 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.

Altfel spus, după ce, prin Decizia penală nr. 60/06.09.2010 Curtea de Apel Suceava a respins, primul apel declarat de inculpatul A., împotriva Sentinţei penale nr. 213/27.05.2010 a Tribunalului Botoşani, aceeaşi parte, tinzând la reluarea controlului jurisdicţional asupra aceleiaşi hotărâri, în acelaşi cadru procesual, a formulat un nou apel împotriva acesteia.

C. proc. pen. statuează însă că, în materie de control judiciar, căile de atac nu pot fi exercitate nelimitat, ci numai în cadrul şi în condiţiile expres prevăzute de lege, context în care prezentul demers judiciar al inculpatul A. se dovedeşte a fi inadmisibil, fiind exercitat cu încălcarea principiului unicităţii căii de atac.

În plus, în condiţiile în care, prin Decizia penală nr. 778 din data de 9 septembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost respins ca inadmisibil, apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinţei penale nr. 213 din 27.05.2010 a Tribunalului Botoşani pronunţată în Dosarul nr. x/2010, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a tranşat, cu titlu definitiv, chestiunea admisibilităţii primului apel declarat de inculpatul A., constatându-l inadmisibil, prezentul demers judiciar al inculpatului, care, în mod obiectiv, ridică aceeaşi problemă a admisibilităţii apelului declarat, pune în discuţie forţa obligatorie a dezlegării dată de instanţa supremă acestei chestiuni prin decizia penală definitivă anterior menţionată.

În acest context, concluzionând că inadmisibilitatea apelului ce face obiectul cauzei pendinte este determinată de faptul exercitării acestuia cu încălcarea, în principal, a principiului unicităţii căii de atac, iar în subsidiar, a principiului forţei obligatorii a dezlegării dată de instanţa de apel asupra admisibilităţii aceleiaşi căi ordinare de atac în procedura similară anterioară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îl va respinge, ca atare.

Pentru argumentele prezentate, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 778 din data de 9 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.

Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat în sumă de 868 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de inculpatul A. împotriva Deciziei penale nr. 778 din data de 9 septembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2020.

Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat în sumă de 868 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 25 noiembrie 2020.

GGC - NN