Annulment complaint against procedural dismissal of appeal on review declared inadmissible due to lack of merits adjudication

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 264/A din data de 1 octombrie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2019, a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul A. împotriva Hotărârii penale nr. 97 din 24 iunie 2020 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, şi apelantul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a decide astfel, Înalta Curte în esenţă, a reţinut că apelantul revizuent A. a declarat o cale de atac neprevăzută de lege împotriva Deciziei penale nr. 97 din 24 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de acesta împotriva Sentinţei penale nr. 144 din 2 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019. Prin această din urmă hotărâre a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Sentinţei nr. 59 din 18 august 2017 a Curţii de Apel Suceava, definitivă, ca inadmisibilă.

Prin Sentinţa penală nr. 59 din 18 august 2017 pronunţată de Curtea de Apel Suceava în dosar nr. x/2017 a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de strămutare a dosarului nr. x/2017 aflat pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei şi a dosarului nr. x/2017 aflat pe rolul Tribunalului Suceava, secţia penală, formulată de A..

Constatându-se că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare exercitate de revizuentul A. împotriva unei hotărâri judecătoreşti definitive, nesusceptibile de reformare prin promovarea unei căi ordinare de atac, apelul a fost respins ca inadmisibil.

Împotriva Deciziei penale nr. 264/A din data de 1 octombrie 2020, A. a formulat o nouă cale de atac intitulată "contestaţie în anulare - tergiversare proces-cale de atac odată cu fondul cauzei - cale de excepţie pe incidenţă procedurală", în cuprinsul acestei cereri contestatorul exprimându-şi nemulţumirea faţă de soluţionarea anumitor cauze, penale şi civile, pe care le-a avut pe rolul instanţelor judecătoreşti.

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilităţii căii de atac formulate de A., Înalta Curte constată următoarele:

Obiectul prezentei căi de atac îl constituie Decizia nr. 264/A din data de 1 octombrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2019, prin care s-a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul A. împotriva Hotărârii penale nr. 97 din 24 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, fiind formulat împotriva unei hotărâri definitive prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva sentinţei pronunţate de către prima instanţă ce a avut ca obiect o cerere de revizuire respinsă de asemenea ca inadmisibilă.

Contestaţia în anulare reprezintă remediul procesual destinat, în mod esenţial, înlăturării unor grave erori de drept procesual pe care le-ar putea conţine o hotărâre penală definitivă. Interpretarea dată aspectelor de drept penal substanţial ori modul de evaluare a chestiunilor faptice, ambele existente într-o hotărâre penală definitivă, nu pot face obiectul acestei căi extraordinare de atac, partea sau participantul interesat având la îndemână, în aceste ultime două situaţii, alte remedii procesuale cu caracter extraordinar.

Dată fiind natura juridică a contestaţiei în anulare, condiţiile în care poate fi promovată o astfel de contestaţie sunt strict şi limitativ prevăzute de lege, pentru a se asigura în mod efectiv securitatea raporturilor juridice tranşate prin hotărârea definitivă.

Aşadar, conform legii, hotărârile supuse contestaţiei în anulare sunt hotărârile penale definitive prin care se soluţionează acţiunea penală sau civilă exercitată într-o cauză penală, aşadar, prin care instanţa s-a pronunţat asupra fondului cauzei.

Or, în cauză, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei penale nr. 264/A din data de 1 octombrie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2019, prin care a fost respins apelul formulat de către revizuentul A. împotriva unei hotărâri definitive.

Prin această decizie nu a fost soluţionat fondul cauzei, astfel că, decizia atacată de contestatorul A. prin prezenta cale extraordinară de atac nu poate fi supusă contestaţiei în anulare, în condiţiile prevăzute de art. 426 C. proc. pen.

Prin urmare, se constată că A. a învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea unei căi extraordinare de atac împotriva unei hotărâri care nu poate fi supusă unui astfel de demers juridic, pe cale de consecinţă, cererea de contestaţie în anulare de faţă nu întruneşte cerinţele legale de admisibilitate, ceea ce atrage aşadar inadmisibilitatea acesteia.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Concluzionând, în condiţiile în care calea de atac de faţă a fost exercitată împotriva unei hotărâri care nu poate fi supusă contestaţiei în anulare, Înalta Curte va constata că prezenta cerere de contestaţiei în anulare este inadmisibilă, urmând a o respinge ca atare.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 367/A din 4 decembrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.

Faţă de soluţia dispusă, în conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 264/A din data de 1 octombrie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2019.

Obligă contestator la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 ianuarie 2021.

GGC - CL