European Arrest Warrant surrender to UK for gross negligence manslaughter upheld with continued remand.

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 132 din data de 30 decembrie 2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 109 alin. (1) rap. la art. 104 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, privind executarea mandatului european de arestare nr. x emis la data de 23.12.2020 de autorităţile judiciare din Marea Britanie, respectiv de Tribunalul cu Magistraţi din Staffordshire, faţă de persoana solicitată A..

S-a luat act că persoana solicitată A., aflat în Centrul de reţinere şi arestare preventivă din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, pentru efectuarea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de omor prin imprudenţă pedepsită de dreptul comun englez, nu consimte să fie predată autorităţilor judiciare din Anglia, în baza mandatului european de arestare nr. x emis la data de 23.12.2020 de autorităţile judiciare din Marea Britanie, respectiv de Tribunalul cu Magistraţi din Staffordshire.

În baza art. 104 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a autorizat predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Anglia, pentru efectuarea urmăririi penale faţă de persoana solicitată, privind săvârşirea unei infracţiuni de omor prin imprudenţă pedepsită de dreptul comun englez, pentru care legea prevede pedeapsa maximă pe viaţă, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialităţii prevăzută de art. 117 din Legea nr. 302/2004, republicată.

S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută conform Ordonanţei nr. x/II/5/2020 emisă la data de 29.12.2020 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru 24 de ore, respectiv începând cu data de 29.12.2020, orele 18:22 până la data de 30.12.2020, orele 18:22.

Conform art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 30.12.2020 până la data de 28.01.2021, inclusiv şi predarea acesteia către autoritatea judiciară din Anglia, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 112 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare în vederea predării persoanei solicitate A., către autoritatea judiciară din Anglia.

S-a arătat că organele de poliţie vor reţine şi preda persoana solicitată A. la Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, în vederea predării către autorităţile judiciare din Anglia, respectiv Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv din cadrul I.P.J. Prahova va primi şi reţine persoana solicitată A., începând cu data de 30.12.2020, înaintând instanţei dovada de executare a măsurii arestării, iar în termenul prevăzut de art. 112 din Legea nr. 302/2004 republicată, va proceda la predarea acesteia către autorităţile judiciare din Anglia.

S-a dispus plata sumei de 1012 RON reprezentând onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu persoanei solicitate din cadrul Baroului Prahova, din fondul Ministerului Justiţiei în favoarea Baroului Prahova.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reţinut că, prin adresa nr. x/2020 din data de 29 decembrie 2020 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a fost sesizată instanţa pentru a se aprecia asupra luării măsurii arestării preventive a persoanei solicitate A., în vederea predării sale către autorităţile judiciare din Anglia, în baza mandatului european de arestare nr. x emis la data de 23.12.2020 de autorităţile judiciare din Marea Britanie, respectiv de Tribunalul cu Magistraţi din Staffordshire.

S-a precizat că propunerea a fost formulată în urma solicitării executării mandatului european de arestare nr. x emis de către autorităţile judiciare străine, respectiv de Tribunalul cu Magistraţi din Staffordshire - Anglia, pe numele persoanei solicitate A. sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de omor prin imprudenţă pedepsită de dreptul comun englez.

De asemenea, s-a arătat că solicitarea s-a formulat în conformitate cu Decizia-Cadru nr. 2002/984/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală între statele membre, deoarece Anglia a ratificat această decizie cadru.

Prin Ordonanţa nr. x/II/5/2020 din data de 29.12.2020 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, s-a dispus reţinerea persoanei solicitate pentru 24 de ore, respectiv începând cu data de 29.12.2020, orele 18:22 până la data de 30.12.2020, orele 18:22.

La data formulării propunerii, mandatul european de arestare sus arătat a fost depus în original astfel că, după comunicarea mandatelor (mandatul în limba engleză şi mandatul tradus în limba română), în prezenţa unui avocat desemnat din oficiu, persoana solicitată a fost audiată declarând că a luat cunoştinţă de conţinutul mandatului european de arestare emis împotriva sa, nu formulează obiecţiuni privind identitatea şi că nu este de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare engleze. Persoana solicitată a mai declarat că a înţeles regula specialităţii şi drepturile conferite de aceasta şi că nu renunţă la regula specialităţii.

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de dispoziţiile legale incidente în cauză, Curtea a constatat următoarele:

- mandatul european de arestare nr. x emis la data de 23.12.2020 de autorităţile judiciare din Anglia, respectiv de Tribunalul cu Magistraţi din Staffordshire este depus în original şi tradus, în scopul efectuării urmăririi penale a persoanei solicitate A. de către autoritatea judiciară solicitantă dintr-un stat membru al Uniunii Europene şi care a transpus în legislaţia internă Decizia-Cadru 2002/984/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene;

- mandatul european de arestare s-a emis în vederea efectuării urmăririi penale a persoanei solicitate în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni de omor prin imprudenţă pedepsită de dreptul comun englez.

În fapt, s-a reţinut că:

"La data de 22 noiembrie 2019 pe strada x, Anglia, persoana solicitată a lovit decedatul cu o lovitură puternică de pumn în cap, ceea ce l-a făcut să se prăbuşească la pământ. Este posibil să fi folosit în timpul atacului o armă precum pumnalul tip box. Decedatul s-a lovit la cap atunci când a căzut la pământ. Persoana solicitată i-a provocat leziuni cu risc letal. Decedatul şi-a fracturat craniul şi a suferit leziuni ale creierului. Decedatul, B., a murit ulterior din cauza acestor leziuni, la data de 1 decembrie 2019. Persoana solicitată a părăsit Anglia după atac."

- fapta de care este acuzată persoana solicitată este sancţionată de dispoziţiile legii penale engleze cu pedeapsa de închisoare pe viaţă;

- infracţiunea ce motivează mandatul european de arestare emis de autoritatea judiciară Engleză solicitantă, face parte dintre cele prevăzute de art. 97 alin. (1) pct. 14 din Legea nr. 302/2004, republicată şi art. 5 alin. (1) din Decizia - Cadru nr. 2002/984/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene, care dau loc la predare fără verificarea condiţiei dublei incriminări, iar în C. pen. român acestea au corespondent în dispoziţiile legii penale române în art. 195 C. pen.

- nu au fost formulate obiecţiuni privind identitatea şi nu sunt incidente nici motivele obligatorii sau opţionale de refuz al executării mandatului european de arestare înscrise în art. 99 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, care sunt expres şi limitativ prevăzute de acest act normativ;

- persoana solicitată, fiind audiată, a înţeles regula specialităţii declarând că nu renunţă la aceasta;

- în mandatul european de arestare se precizează garanţiile furnizate de statul solicitant potrivit art. 98 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004 republicată, în sensul că sistemul judiciar al statului membru care a emis mandatul prevede posibilitatea revizuirii pedepsei aplicate la cerere, sau cel mai târziu după 20 de ani în vederea neexecutării acestei pedepse.

În prezenta cauză, instanţa a avut în vedere dispoziţiile cuprinse în Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană respectiv Titlul V - art. 62 şi art. 126, conform cărora până la data de 31.12.2020 sunt aplicabile în continuare toate instrumentele de cooperare judiciară.

Aşa fiind, Curtea a constatat că persoana solicitată se află în situaţia prevăzută de art. 97 alin. (1) pct. 14 din Legea nr. 302/2004 republicată, fiind urmărită pentru o faptă ce dă loc la predare între statele membre ale Uniunii Europene, fără a fi supuse verificării îndeplinirii condiţiei dublei incriminări, nefiind incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opţionale de refuz la predare.

Faţă de cele ce preced, constând că sunt întrunite condiţiile legale privind executarea mandatelor europene de arestare între statele membre ale Uniunii Europene, ce au transpus Decizia - Cadru nr. 2002/984/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene, Curtea a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, urmare adresei nr. x/2020 emisă la data de 29.12.2020.

Totodată, s-a luat act că persoana solicitată nu consimte la predare, fiind aplicabile dispoziţiile art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată.

Având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente motivele obligatorii sau opţionale de refuz al executării mandatului european de arestare înscrise în art. 99 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, care sunt expres şi limitativ prevăzute de acest act normativ, s-a autorizat predarea persoanei solicitate A. către autoritatea judiciară din Anglia, pentru efectuarea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de omor prin imprudenţă pedepsită de dreptul comun englez, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialităţii, prevăzută de art. 117 şi art. 98 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, exclusiv pentru cele menţionate în mandatul european de arestare.

Conform art. 104 alin. (7) şi 10 din Legea nr. 302/2004 republicată, Curtea a dispus arestarea persoanei solicitate A. fiind îndeplinite cerinţele art. 223 alin. (2) C. proc. pen. şi a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare în scopul predării persoanei solicitate către autoritatea judiciară engleză.

Astfel, Curtea a considerat că măsură preventivă a arestării sale se justifică câtă vreme, în raport de natura şi specificul infracţiunii pentru care s-a solicitat predarea, aşa cum rezultă din descrierea sumară a circumstanţelor de fapt, aceasta are o gravitate deosebită, cât şi în raport de durata sancţiunii penale pe care C. pen. englez o prevede, cu atât mai mult cu cât acesta s-a sustras organelor judiciare.

Împotriva acestei sentinţe penale a formulat contestaţie, persoana solicitată A. susţinând că nu este autorul faptei pentru care se solicită predarea, iar în subsidiar punerea sa în libertate sau luarea măsurii arestului la domiciliu.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 31.12.2020, sub nr. x/2020.

Examinând contestaţia formulată, în raport de motivele invocate şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:

Prealabil, Înalta Curte urmează a face analiza în prezenta cauză pornind de la Acordul provizoriu privind cooperarea în materie penală între Uniunea Europeană şi Marea Britanie care a intrat în vigoare, la data de 31 decembrie 2020.

Potrivit Deciziei (Euratom) 2020/2253 a Consiliului din 29 decembrie 2020 privind Acordul de cooperare dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii. Dispoziţiile acordului sunt similare cu cele ale Deciziei-cadru 2002/584/JAI privind mandatul european de arestare.

În ceea ce priveşte predarea, există un mecanism de cooperare bazat pe un mandat de arestare, reglementat de Titlul VII. În sensul prezentului titlu, mandatul de arestare înseamnă o decizie judiciară emisă de un stat în vederea arestării şi predării de către un alt stat a unei persoane căutate, pentru efectuarea urmăririi penale sau în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate. Predarea este supusă condiţiei ca faptele pentru care a fost emis mandatul de arestare să constituie o infracţiune în temeiul dreptului statului de executare, oricare ar fi elementele constitutive sau încadrarea acesteia.

Potrivit art. 85 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, dispoziţiile Titlului III urmează să se aplice şi în cazul mandatului de arestare.

În conformitate cu dispoziţiile art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, care se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI din 13 iunie 2002.

Se constată că, deşi Marea Britanie, începând cu data de 1.02.2020, nu mai este stat membru a Uniunii Europene, mandatul european supus executării, emis de autorităţile britanice, produce efecte juridice în continuare, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 85 din Legea nr. 302/2004, având în vedere încheierea Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlanda de Nord din Uniunea Europeană cu Uniunea Europeană (acord comercial şi de cooperare), în baza căruia dispoziţiile privind mandatul european de arestare sunt similare cu cele ale Deciziei Cadru 2002/584/JAI.

De asemenea, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite în continuare toate condiţiile prevăzute de lege pentru executarea mandatului european de arestare nr. x emis la data de 23.12.2020 de autorităţile judiciare din Anglia, respectiv de Tribunalul cu Magistraţi din Staffordshire, în scopul efectuării urmăririi penale a persoanei solicitate A. în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni de omor prin imprudenţă pedepsită de dreptul comun englez.

În speţă, sunt aplicabile prevederile art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind mandatul european de arestare care fac trimitere la solicitarea arestării şi predării unei persoane de către un alt stat membru, în scopul efectuării urmăririi penale.

În fapt, în esenţă, s-a reţinut că, la data de 22 noiembrie 2019, pe strada x, Anglia, persoana solicitată a lovit cu o lovitură puternică de pumn în cap, posibil să fi folosit în timpul atacului o armă precum pumnalul tip box, ceea ce a făcut ca persoana să se prăbuşească la pământ; aceasta şi-a fracturat craniul şi a suferit leziuni ale creierului şi a murit ulterior din cauza acestor leziuni, la data de 1 decembrie 2019.

Potrivit legii penale din Marea Britanie durata maximă a pedepsei prevăzute pentru infracţiunea pentru care este cercetată penal persoana solicitată A., este închisoare pe viaţă, potrivit pct. 2 cu 1 din mandatul european de arestare, f.35 dosar curte de apel.

Înalta Curte constată că sunt respectate dispoziţiile art. 87 lit. c) din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 236/2017 care reglementează conţinutul şi forma mandatului european de arestare şi prevede că acesta trebuie tradus în limba română sau în una din limbile engleză şi franceză.

În acord cu argumentele primei instanţe, infracţiunea de omor prin imprudenţă face parte dintre cele prevăzute de art. 97 alin. (1) pct. 14 din Legea nr. 302/2004, republicată, iar în C. pen. român acestea au corespondent în dispoziţiile art. 195 C. pen.

În baza art. 104 din Legea nr. 302/2004, i s-a adus la cunoştinţă persoanei solicitate conţinutul mandatului european de arestare, precum şi drepturile sale procesuale, context în care a arătat că nu este de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare din Anglia şi a menţionat expres că nu renunţă la regula specialităţii.

Deopotrivă, persoana solicitată nu a avut obiecţii privind identitatea reţinută în cuprinsul mandatului de arestare preventivă emis de autorităţile engleze, conform declaraţiei date în şedinţa din 30.12.2020, dosar curte de apel.

De altfel, Înalta Curte reţine că predarea către autorităţile judiciare străine în baza mandatului european de arestare emis de acestea nu este condiţionată de acordul de voinţă al persoanei solicitate dacă apreciază că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru aceasta.

În raport cu argumentele prezentate de persoana solicitată că nu este autorul faptei pentru care se efectuează urmărirea penală în Marea Britanie, Înalta Curte constată că, raportat la obiectul cauzei pendinte, exced verificărilor ce pot fi făcute în actualul cadru procesual. De altfel, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 302/2004, nu este posibil ca instanţa de executare a mandatului european de arestare să cenzureze legalitatea efectuării urmăririi penale de statul emitent al mandatului european de arestare şi nici să se pronunţe nici asupra oportunităţii emiterii unui asemenea mandat.

Evaluând susţinerile contestatorului persoană solicitată privind punerea sa în libertate sau luarea măsurii arestului la domiciliu, Înalta Curte constată caracterul lor neîntemeiat, reţinând în acest sens că arestarea persoanei solicitate în vederea predării este obligatorie în situaţia dată, în care s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare italiene faţă de numitul A. în vederea efectuării urmăririi penale.

Potrivit art. 104 alin. (11) teza finală din Legea nr. 302/2004, republicată, în cazul în care instanţa dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare dispune şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, iar potrivit art. 104 alin. (13) din acelaşi act normativ: "După întocmirea sentinţei prevăzute la art. 109 sau a încheierii prevăzute la alin. (2) ori (9), după caz, judecătorul emite de îndată un mandat de arestare. Dispoziţiile C. proc. pen. cu privire la conţinutul şi executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător."

Legea specială nu permite o măsură alternativă în această situaţie, întrucât predarea persoanei solicitate către autorităţile străine nu se poate face decât în stare de arest preventiv. Practic, predarea către autoritatea judiciară emitentă, ca o consecinţă directă a admiterii solicitării privind mandatul european de arestare, presupune implicit privarea de libertate a persoanei solicitate şi menţinerea acestea în custodia statului solicitat, întrucât numai astfel organele de poliţie însărcinate cu executarea hotărârii pot proceda la remiterea părţii către autorităţile judiciare ale statului solicitant.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) raportat la art. 110 din Legea nr. 302/2004 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 132 din data de 30 decembrie 2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Formele de executare se vor emite conform Deciziei (Euratom) 2020/2253 a Consiliului din 29 decembrie 2020 de aprobare a încheierii de către Comisia Europeană a Acordului comercial şi de cooperare dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de altă parte, emis la data de 25 decembrie 2020.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 260 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 132 din data de 30 decembrie 2020 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Formele de executare se emit conform Deciziei (Euratom) 2020/2253 a Consiliului din 29 decembrie 2020 de aprobare a încheierii de către Comisia Europeană a Acordului comercial şi de cooperare dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de altă parte, emis la data de 25 decembrie 2020.

Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 260 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 ianuarie 2021.

GGC - GV