Competence for mandatory medical treatment: exclusive jurisdiction of executing court when patient never presented for treatment

Deliberând asupra cauze penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 28 din 20 ianuarie 2021 pronunţată de Judecătoria Beiuş s-a dispus, în baza art. 50 din C. proc. pen., cu referire la art. 567 alin. (2) din C. proc. pen. şi art. 568 din C. proc. pen., declinarea competenţei de soluţionare a cererii formulate de către Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Beiuş, prin judecător delegat, având ca obiect înlocuirea/încetarea obligării la tratament medical (568 noul C. proc. pen..), privind pe intimatul A., în favoarea Judecătoriei Zalău, judeţul Sălaj.

Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Beiuş a reţinut că la data de 8 decembrie 2020 s-a înregistrat pe rolul instanţei sesizarea formulată de Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Beiuş, prin judecătorul delegat, prin care, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) C. pen. şi art. 568 din C. proc. pen., s-a solicitat înlocuirea tratamentului medical cu internarea medicală, privind pe intimatul A..

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că prin Sentinţa penală nr. 402 din 1 septembrie 2020 pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosarul nr. x/2020, rămasă definitivă la data de 15 septembrie 2020 prin necontestare, s-a dispus înlocuirea măsurii de siguranţă a internării medicale prevăzută de art. 110 C. pen., cu măsura de siguranţă medicală a obligării la tratament medical, prevăzută de art. 109 C. pen.

Din analiza conţinutului înscrisurilor depuse la dosar instanţa a constatat că intimatul A., are domiciliul în jud. Sălaj.

Potrivit datelor inserate în adresa nr. x/3 decembrie 2020 emisă de Spitalul Judeţean de Urgentă Zalău, către Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Sălaj, instanţa a reţinut faptul că intimatul A. nu s-a prezentat pentru evaluare şi prescrierea tratamentului de specialitate.

Faţă de această situaţie de fapt, pentru soluţionarea excepţiei de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Beiuş, invocată în cauză, instanţa a reţinut incidenţa următoarelor dispoziţii legale cuprinse în C. proc. pen. - Legea nr. 135/2010 actualizată:

Art. 566 - Obligarea la tratament medical:

(1) Măsura de siguranţă a obligării la tratament medical luată printr-o hotărâre definitivă se pune în executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv şi a copiei de pe raportul de expertiză medico-legală autorităţii de sănătate publică din judeţul pe teritoriul căruia locuieşte persoana faţă de care s-a luat această măsură. Autoritatea de sănătate publică va comunica de îndată persoanei faţă de care s-a luat măsura obligării la tratament medical unitatea sanitară la care urmează să efectueze tratamentul.

Art. 567 - Obligaţiile în legătură cu tratamentul medical

(1) Unitatea sanitară la care făptuitorul a fost repartizat pentru efectuarea tratamentului medical este obligată să comunice instanţei:

a) dacă persoana obligată la tratament s-a prezentat pentru a urma tratamentul;

b) dacă persoana obligată la tratament se sustrage de la efectuarea tratamentului după prezentare;

c) dacă, din cauza înrăutăţirii stării de sănătate a persoanei faţă de care s-a luat măsura obligării la tratament medical, este necesară internarea medicală;

d) dacă, datorită ameliorării stării de sănătate a persoanei faţă de care s-a luat măsura de siguranţă a obligării la tratament medical, efectuarea tratamentului medical nu se mai impune.

(2) În cazul când unitatea sanitară nu se află în circumscripţia instanţei care a dispus executarea, comunicarea prevăzută la alin. (1) lit. b) - d) se face judecătoriei în a cărei circumscripţie se află unitatea sanitară.

Art. 568 - Înlocuirea sau încetarea obligării la tratament medical

(1) Primind comunicarea, instanţa de executare sau instanţa prevăzută la art. 567 alin. (2) dispune internarea medicală, în situaţiile prevăzute la art. 567 alin. (1) lit. a) şi b), iar în situaţiile prevăzute la art. 567 alin. (1) lit. c) şi d) efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la starea de sănătate a persoanei faţă de care este luată măsura de siguranţă.

Judecătoria Beiuş a susţinut că din interpretarea coroborată a prevederilor art. 567 alin. (2) şi art. 568 din C. proc. pen., rezultă că în ipoteza în care unitatea sanitară la care se impune efectuarea tratamentului medical nu se află în circumscripţia instanţei care a dispus executarea competenţa de soluţionare a sesizării având ca obiect înlocuirea sau încetarea măsurii de siguranţă revine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află unitatea sanitară, chiar şi în situaţia în care măsura de siguranţă a fost aplicată de o instanţă superioară.

În cauza de faţă, s-a arătat că unitatea sanitară la care intimatul urma să efectueze tratamentul medical ambulatoriu este Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, unitate care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Zalău, judeţul Sălaj.

Prin Sentinţa penală nr. 100 din 12 martie 2021 pronunţată de Judecătoria Zalău, în baza art. 568 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 567 alin. (1) lit. a) şi art. 2 din C. proc. pen., a fost admisă excepţia necompetentei teritoriale a Judecătoriei Zalău.

În baza art. 47 alin. (3) şi (4) din C. proc. pen., art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. şi art. 35 alin. (2) din C. proc. pen., a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de înlocuire a tratamentului medical cu internarea medicală, privind pe intimatul A., în favoarea Judecătoriei Beiuş.

În baza art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă ierarhic superioară comună Judecătoriei Zalău şi Judecătoriei Beiuş în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre Judecătoria Zalău a arătat că Judecătoria Beiuş are calitate de instanţă de executare, în conformitate cu dispoziţiile art. 566 din C. proc. pen., în legătură cu obligarea la tratament medical a intimatului A., având domiciliul în jud. Sălaj.

Judecătoria Zalău a reţinut că din interpretarea coroborată a prevederilor art. 567 alin. (2) din C. proc. pen. şi art. 568 din C. proc. pen., rezultă că, în ipoteza în care unitatea sanitară la care se impune efectuarea tratamentului medical nu se află în circumscripţia instanţei care a dispus executarea, competenţa de soluţionare a sesizării având ca obiect înlocuirea sau încetarea măsurii de siguranţă revine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află unitatea sanitară, doar în situaţiile prevăzute de art. 567 alin. (1) lit. b) - d) din C. proc. pen., respectiv doar pentru ipoteza în care persoana obligată la tratament se sustrage de la efectuarea tratamentului după prezentare; dacă, din cauza înrăutăţirii stării de sănătate a persoanei faţă de care s-a luat măsura obligării la tratament medical, este necesară internarea medicală; sau dacă, datorită ameliorării stării de sănătate a persoanei faţă de care s-a luat măsura de siguranţă a obligării la tratament medical, efectuarea tratamentului medical nu se mai impune, iar nu şi în situaţia prevăzută de art. 567 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., când persoana obligată la tratament s-a prezentat (sau nu s-a prezentat deloc), prin interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 568 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 567 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.), pentru a urma tratamentul.

S-a menţionat că, în acelaşi sens s-a exprimat, în mod constant, şi doctrina (M. Udroiu - Procedură penală, Partea specială, Ed. C.H.Beck, ed. 5, Bucureşti, 2018, pag. 714 şi M. Udroiu, L. Postelnicu, C. Meceanu, ş.a. - C. proc. pen., Comentariu pe articole, Ed. C.H.Beck, ed. 3, Bucureşti, 2020, pag. 2.876) competenţa instanţei de executare, în situaţia prevăzută de art. 567 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., fiind una exclusivă.

A mai reţinut instanţa că, potrivit adresei nr. x/3 decembrie 2020 emise de Spitalul Judeţean de Urgentă Zalău, către Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Sălaj şi potrivit răspunsului la adresa Judecătoriei Zalău nr. x/9 martie 2021 emisă de Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, rezultă că intimatul A. nu s-a prezentat deloc pentru evaluare şi prescrierea tratamentului de specialitate.

În raport de aceste considerente, instanţa a arătat că, în mod greşit, instanţa de executare, respectiv Judecătoria Beiuş, a reţinut incidenţa, în prezenta cauză, a cazului prevăzut de art. 567 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., ipoteză în care intimatul ar fi trebuit să se prezinte la unitatea spitalicească cel puţin o dată, iar după prescrierea şi începerea tratamentului, să se sustragă de la acesta şi, pe cale de consecinţă, în mod greşit instanţa a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Beiuş, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Zalău, ca instanţă în circumscripţia căreia se află Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, unitate sanitară în cadrul căreia trebuia efectuat tratamentul medical.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 24 martie 2021 fiind fixat termen de judecată la data de 31 martie 2021, cu citarea intimatului A. şi cu asigurarea apărării obligatorii.

Examinând conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Zalău şi Judecătoria Beiuş, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza privind pe intimatul A. este Judecătoria Beiuş, pentru următoarele considerente:

Referitor la obligaţiile în legătură cu tratamentul medical, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 567 alin. (1) din C. proc. pen., unitatea sanitară la care făptuitorul a fost repartizat pentru efectuarea tratamentului medical este obligată să comunice instanţei:

a) dacă persoana obligată la tratament s-a prezentat pentru a urma tratamentul;

b) dacă persoana obligată la tratament se sustrage de la efectuarea tratamentului după prezentare;

c) dacă, din cauza înrăutăţirii stării de sănătate a persoanei faţă de care s-a luat măsura obligării la tratament medical, este necesară internarea medicală;

d) dacă, datorită ameliorării stării de sănătate a persoanei faţă de care s-a luat măsura de siguranţă a obligării la tratament medical, efectuarea tratamentului medical nu se mai impune.

Conform alin. (2) din cuprinsul aceluiaşi articol, în cazul când unitatea sanitară nu se află în circumscripţia instanţei care a dispus executarea, comunicarea prevăzută la alin. (1) lit. b) - d) se face judecătoriei în a cărei circumscripţie se află unitatea sanitară.

Potrivit art. 568 alin. (1) din C. proc. pen., primind comunicarea, instanţa de executare sau instanţa prevăzută la art. 567 alin. (2) dispune internarea medicală, în situaţiile prevăzute la art. 567 alin. (1) lit. a) şi b), iar în situaţiile prevăzute la art. 567 alin. (1) lit. c) şi d) efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la starea de sănătate a persoanei faţă de care este luată măsura de siguranţă.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale mai sus invocate rezultă că înlocuirea măsurii obligării la tratament medical cu măsura internării medicale, în ipoteza în care persoana obligată la tratament nu s-a prezentat pentru a urma tratamentul la care a fost obligat, se dispune de instanţa de executare (competenţă teritorială exclusivă), iar în situaţia sustragerii de la efectuarea tratamentului medical sau în cazul înrăutăţirii stării de sănătate a persoanei faţă de care s-a luat măsura obligării la tratament medical, înlocuirea se dispune fie de instanţa de executare, fie de instanţa în a cărei circumscripţie se află unitatea sanitară (competenţă teritorială alternativă).

Analizând actele aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că, prin Sentinţa penală nr. 402 din 1 septembrie 2020 pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosarul nr. x/2020 s-a dispus, faţă de intimatul A. înlocuirea măsurii de siguranţă a internării medicale ce a fost aplicată faţă de acesta prin Sentinţa penală nr. 372/2019 a Judecătoriei Beiuş, pronunţată în dosarul nr. x/2019 cu măsura obligării la tratament medical ambulatoriu, conform art. 109 C. pen..

Potrivit adresei nr. x din 3 decembrie 2020 Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău a informat Direcţia de Sănătate Publică Sălaj despre faptul că pacientul A. nu s-a prezentat la Centrul de Sănătate Mintală din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău.

Această împrejurare a fost adusă la cunoştinţă de către Direcţia de Sănătate Publică Sălaj, prin adresa din 3 decembrie 2020, Biroului Executări Penale din cadrul Judecătoriei Beiuş, care prin cererea înregistrată la data de 8 decembrie 2020 pe rolul Judecătoriei Beiuş, a solicitat înlocuirea tratamentului medical cu internarea medicală a numitului A., în conformitate cu dispoziţiile art. 568 din C. proc. pen. raportat la art. 109 alin. (2) C. pen.

Deopotrivă, se observă din cuprinsul adresei nr. x din 9 martie 2021, emisă de Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, că numitul A. nu s-a prezentat niciodată la Centrul de Sănătate Mintală, în vederea urmării tratamentului medical, la care este obligat.

Faţă de situaţia de fapt reţinută în cele de mai sus, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 567 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., întrucât intimatul A. nu s-a prezentat niciodată pentru urmarea tratamentului dispus prin Sentinţa penală nr. 402 din 1 septembrie 2020 pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosarul nr. x/2020, împrejurare în raport de care instanţa de executare, în speţă Judecătoria Beiuş, este competentă să soluţioneze cererea de înlocuire a măsurii obligării la tratamentul medical cu internarea medicală a intimatului A., având în vedere dispoziţiile art. 567 alin. (2) din C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează să stabilească competenţa de soluţionare a cauzei privind pe intimatul A. în favoarea Judecătoriei Beiuş, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

În baza dispoziţiilor art. 275 alin. (3) şi alin. (6) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare, precum şi onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe intimatul A. în favoarea Judecătoriei Beiuş, instanţă căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare, precum şi onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 martie 2021.

GGC - CL